232 matches
-
Activitatea diferențială la orele de limba și literatura română [cu bibliografie], PredLRȘ, 77-80. [46] BILDEANU, EUGEN; ȘERDEAN, ION, Orientări noi în metodologia studierii limbii române la ciclul primar, București, EDP, 1981. [47] BLĂNARU, CONSTANTIN, Comentarii literare și gramatical-stilistice [Emil Gârleanu, Sărăcuțul, Eugen Barbu, Soarta unui om], CMRȘ, 121-130. [48] BLIDEANU, EUGEN; ȘERDEAN ION, Orientări noi în metodologia studierii limbii române la ciclul primar, E.D.P., București, 1981, 239[-240] p. [49] BOBEICĂ, CORNELIA; LĂZĂRESCU, GHEORGHE, Probleme ale dezvoltării vorbirii în clasele I-
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
atenție. Aveam să aflu mai târziu că este din Bacău, la un moment dat a telefonat cuiva pentru a spune că va fi acolo în jurul orei 22, „merge repede, nu se așteaptă mult”. Poartă o barbă rară, neagră, este îmbrăcat sărăcuț, cu un pardesiu lung, cu stofa rară, se simte că este ușor tulburat. La un moment dat intră în cercul format de noi, întrerupe brusc discuția cu un gest al mâinii drepte, așa cum ai tăia o sfoară, și le spune
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
din Warwickshire. Încă din cele mai fragede amintiri, fața ei îmi apare ca o mască a îngrijorării. Ea reprezenta în casă puterea. Tata și cu mine ne iubeam, ne supuneam și ne consolam în taină unul pe celălalt. Eram amândoi sărăcuți, și singuratici, și stângaci. Azi-dimineață, în bucătărie, am trăit un moment de groază la vederea a ceea ce la început mi s-a părut a fi un păianjen grotesc de uriaș, de gras și de cărnos. Până la urmă s-a dovedit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
totdeauna grea.” (T. Maiorescu, 417), „Și mama, D-zeu s-o ierte, strașnic se mai bucura când se întâmpla oaspeți la casa noastră.” (I. Creangă, 9), „Atunci iedul de sub chersin, să nu tacă? îl păștea păcatul și-l mânca spinarea, sărăcuțul!” (I. Creangă, 137), „A fost, fără îndoială, un vânător inspirat și a știut să mânuiască bine arcul și săgețile artistul subt a cărui daltă s-a mlădiit statua Dianei de la Luvru...” (Al. Odobescu, 173) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" Sub aspect
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
văd catastrofe și calamități la fiecare colț de stradă. Când își văd copilul plângând, devin agitați, creând, fără să își dea seama, mai multă tensiune, odată ,,porniți” sunt greu de oprit (,,Ce te doare puiule? Unde? Te doare tare? Vai, sărăcuțul de tine!”ă. Atunci când apare o problemă, părinții exagerat de protectori se grăbesc să caute vinovații și să țină morală (,,De câte ori ți-am zis că....?ă, fapt care duce la scăderea eficienței rezolvării conflictului și a învățării unor reguli de
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
réel, imaginaire. În seria LITERE au mai apărut (selectiv): Comicul, Jean-Marc Defays Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească, Cătălin Ghiță Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake, Cătălin Ghiță Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar, Cristina Sărăcuț Fantasticul în literatură, George Bădărău Genul SF, Roger Bozzetto Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan În căutarea naratorului perfect, Dragoș Varga Literatură și convertire, Adrian Vasile Sabău Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre Marile teorii ale teatrului, Marie-Claude Hubert
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
măruntă, Cap legat, inima-ncinsă Și de minte necuprinsă. Eu ți-am zis duminică, Tu mi te-ai dus sâmbătă. Jupâneasa Carpena, Adusă din Slatina, Nu mi-e, maică, soția, Ci-mi este, maică, țeapa Să mă cunune cu ea, Sărăcuț de viața mea. Lăutarii cine-mi sînt? Vulturii ce zboară-n vânt Cu penele zugrăvite, Cu boturi de pietre scumpe, Cu picioare gălbioare Și de sânge roșioare. Ei pe mine s-or lăsa, Cu carnea-mi s-or sătura, Cu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ce mânca, mămică. Procesez rapid, apoi încerc să-i explic motivul pentru care mă aflu în acest magazin. Hai, mămică, lasă. Nu-i nici o rușine. Numa guvernu ăsta păcătos e de vină. Că ne lasă artiștii să crape de foame, sărăcuții de ei. Mă gândesc să iau hanoracul și să mai arunc o privire și prin alte cotloane, dar doamna cu batic pare să fie abia la începutul unui lung monolog. Vorbește ca și cum ar țipa, așa că toți clienții ne privesc cu
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
ieșeam, căci aceste flinte ruginite, pentru capul lor pregătite și acest cuțit ager de oțel pregătit tot pentru ei căci de când ne-am despărțit, eu nimic n-am folosit, banii ce i-au avut la săraci i-am împărțit, săraci sărăcuți de Dumenzeu miluiți. Bucur Haide vorba să lăsăm și un cântec să cântăm, un cântec de unire pentru a noastră întâlnire. Haiducii cântă Ți-am zis verde măr domnesc Stau pe loc și mă gândesc Pe ce cale să pornesc
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ieșeam, căci aceste flinte ruginite, pentru capul lor pregătite și acest cuțit ager de oțel pregătit tot pentru ei căci de când ne-am despărțit, eu nimic n-am folosit, banii ce i-au avut la săraci i-am împărțit, săraci sărăcuți de Dumenzeu miluiți. Bucur Haide vorba să lăsăm și un cântec să cântăm, un cântec de unire pentru a noastră întâlnire. Haiducii cântă Ți-am zis verde măr domnesc Stau pe loc și mă gândesc Pe ce cale să pornesc
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
trimite o amintire despre "consăteana" de la Lătești: "Am cunoscut-o pe "doamna Nadia Rusu", probabil în primăvara anului 1959, "La Poștă", locul de întâlnire al tuturor deoiștilor, vreo 200. Nu mai era tânără, făcuse și ea multă închisoare, era îmbrăcată "sărăcuț", cum constatase tata, care completase numaidecât: "Dar regină...". Nu era regină și nu știam că, pe departe, prin mamă se trăgea din Boris Godunov nu știam nici că este rusoaică, iar numele i-l rosteam românește: Rusu și nu m-
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
îi însuflețea pe acei adepți ai săi, torțe vii ale credinței, porniți în cele patru zări, să-L vestească pe Cristos și pe urmașul său, Francisc. Ei, acești apostoli luminați, au ajuns și pe aceste meleaguri, încă din timpul vieții Sărăcuțului din Assisi și au sădit cu rod, sămânța cea bună. În ceea ce urmează vom evidenția contribuția deosebită a franciscanilor la cultivarea credinței, și la organizarea comunităților catolice din teritoriile românești, prin trăirea Evangheliei, după exemplul lui Cristos și Regula Sfântului
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de la început să aibă „lângă el un frate”, care să îi facă Oficiul. Oficiul se face cu Psaltirea și cu Breviarul. Dar accentul nu trebuie pus pe aceste cărți (litera care ucide, ... numai Duhul îi dă viață), ci pe frate-frați-înfrățire. Sărăcuțul din Assisi l-a binecuvântat pe Anton de Padova, pentru a-i învăța teologia pe ceilalți frați. Sfântul Bonaventura a realizat o sistematizare a franciscanismului, instituind marea școală franciscană, mereu actuală care a evoluat și evoluează încă și în prezent
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
lui Cristos și în spiritul Sfântului Francisc, un spirit de iubire și de fraternitate, simplu, sărac și umil în suflet, cu dorința de a-i câștiga pe toți oamenii întru Domnul și în deplină adeziune cu Biserica Catolică. Logicii raționale, Sărăcuțul din Assisi i-a adăugat logica credinței, care este mai mult afectivă, bazată pe iubire, deoarece Dumnezeu însuși se manifestă prin iubire față de oameni. În Fratele Lepros, Francisc îl vede pe Cristos cel sărac, umilit și suferind, și această intersectare
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de viață, cu o altă dinamică și deschidere asupra vieții, din ce în ce mai catolică. Model și nu tipar, spirit dătător de viață și nu literă care ucide, astfel a interpretat el Cuvântul Celui Preaînalt. Izvoarele biblice din care au prins rădăcini scrierile Sărăcuțului din Assisi au fost, în primul rând, sinopticii, cu care s-a și construit edificiul concepției franciscane. Ideea centrală care luminează întreg sistemul și pe care se întemeiază toate scrierile și Regula lui Francisc este certitudinea că numai „Dumnezeu singur
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
o mare fidelitate în decizia sa de a nu se angaja în polemici, de a nu critica, și de a revaloriza și a construi; totuși, față de erezia catarilor, el îl invocă pe Sfântul Ioan „al lui”. Unicul scop al vieții Sărăcuțului din Assisi a fost acela de a trăi Evanghelia până a se contopi cu Cristos. „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața” (In. 14, 6), sau „Cuvintele ce vi le-am spus sunt spirit, sunt viață” (In. 6, 63), sunt cheia
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a trăi Evanghelia până a se contopi cu Cristos. „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața” (In. 14, 6), sau „Cuvintele ce vi le-am spus sunt spirit, sunt viață” (In. 6, 63), sunt cheia de boltă a construcției spiritualității franciscane. Sărăcuțul are un respect mistic pentru orice cuvânt, deoarece acesta reprezintă o realitate, ca oricare alta, care creează viață și spirit. Un cuvânt spus sau scris, nu-l mai poți retrage, el există și are forță, ca în această tulburătoare Evanghelie
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
franciscane zidit temeinic de către evangheliile sinoptice, cu sfântul evanghelist Ioan, Lumina strălucește puternic, din interior. „Dumnezeu este iubire”, idea din prima scrisoare a Sf. Ioan (1 In. 4, 8-16) a emoționat „de profondis” sufletele fraților minori, prin pecetea personală a Sărăcuțului, care o transformă astfel: „Eu vă rog în dragostea lui Dumnezeu!”. Apocalipsa a influențat mult rugăciunea franciscană, în care Cristos este „Mielul Sacrificat”, „demn de a primi puterea și toată lauda”. (Ap. 5). Alt izvor important al franciscanilor a fost
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
culmi înalte: trăirea Evangheliei în ascultare, sărăcie, misiune și fidelitate față de Biserică. Giotto a pictat în Biserica dedicată Sf. din Assisi, sub scena înălțării lui Cristos la cer, „Predica lui Francisc pentru păsări”. Orice auditoriu era fermecat de predicile lui. Sărăcuțul predica cu inima, și uneori, în pas de dans; el le vorbea peștilor, păsărilor, iepurilor, a făcut un pact cu lupul cel rău. El se simțea ales pentru a predica Evanghelia „tuturor creaturilor” (Mc. 16, 15). Trimiterea în misiune a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
este intim legată de sărăcie, de Evanghelie și misionariat. Fratele franciscan preferă exhortația, pentru a se adresa direct inimii, în stilul, fratelui Pacific, care predica în acompaniament de alăută. Un papă vizionar, Inocențiu al III-lea l-a „văzut” pe Sărăcuțul din Assisi, atât de smerit și modest, cum „ține în mână” Biserica Romei. Interesant este marele curaj de a predica într-o astfel de manieră, într-o vreme în care hazardul și forța făceau legea. Dar tocmai astfel de îndrăzneli
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
vorbeau despre Dumnezeul Bunătății și al harului, iar ascultătorii erau chemați la penitență și la adorație. În ceea ce privește Laudele înălțate Domnului, Francisc a atins culmile poeziei (din care mai târziu, s-a născut o nouă formă literară - Fioretti). Și din scrisorile Sărăcuțului se observă cum „îi trec prin inimă”, cuvintele. El a crezut sincer că exhortația l-a exprimat cel mai bine, pentru că a fost expresia orală a propriei vieți: bucuria și iubirea profundă pe care o are pentru Cristos și pentru
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
profundă pe care o are pentru Cristos și pentru toate creaturile. El nu a fost interesat de reguli gramaticale ci se conducea numai și numai după voia inimii. Toate frazele încep prin „și”, și ...de aceea au atâta farmec. Pe Sărăcuț îl interesează numai scopul său: cuvintele să devină arme de convingere, precum flăcările care țâșnesc din inima lui. Laudei, ca formă de predică, i s-a adăugat și predica propriu-zisă, rugăciunea și meditația. Predica propriu-zisă este „primită”, „dăruită”, ea nu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și nici cu spada, ci să se arate cu toată disponibilitatea, mărturisindu-se prin aceasta, calitatea de creștin”. Ca misionar trebuie să urmezi corect pașii: întâi asculți, ești disponibil și ajuți, iar mai apoi vestești Cuvântul Domnului sub forma laudei. Sărăcuțul din Assisi își pregătea minuțios, cu mare seriozitate misiunile; el le cerea miniștrilor să-i studieze bine pe frații ce vor să devină misionari, să le cunoască abilitățile și cunoștințele. Francisc a manifestat un interes special pentru misiunea euharistică, exprimându
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
au răsplătit pe Francisc cu extazul și beatitudinea supremă. Atunci nu mai exista pentru el nici spațiu, nici timp, el este răpit din această lume și cufundat în acea minunată și imensă prezență dumnezeiască, cu gingășie, bunătate, blândețe și lumină. Sărăcuțul a trăit multe experiențe mistice, din înflăcărata sa credință și cu voia Celui Preaînalt; atunci se produce o iluminare și, „Totul era în toți”, și, în strălucitoarea Lumină divină se conștientiza clar prezența lui Dumnezeu, a iubirii și bunătății sale
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
înconjurător, extazul, luminozitatea chipului, murmurul unor silabe, sau litere (oo,... o, ...o, ..., m, mm..., m), folosirea unei limbi străine (ca franceza trubadurilor, în care se exprima foarte bine termenul „dulceață”), sunt fenomenele prin care se exterioriza alesul Francisc. Esența vieții Sărăcuțului răzbate din nenumăratele rugăciuni ce l-au însoțit mereu, în pelerinajul vieții sale: „Dumnezeule Preaînalt și Preasfânt, risipește întunecimea sufletului și inimii mele... Dăruiește-mi sensul supranatural de a Te cunoaște, pentru a putea îndeplini Voia Ta Sfântă, care nu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]