237 matches
-
floră endemica de pe coastele macaroneziene 13. Mlaștini sărăturate și pajiști sărăturate atlantice sau continentale 1310 Salicornia și alte specii anuale care populează regiunile mlăștinoase sau nisipoase 1320 Pajiștile cu Spartina (Spartinion Maritimae) 1330 Pajiști sărăturate atlantice (Glauco-Puccinellietalia Maritimae) 1340 * Pajiști sărăturate continentale 14. Mlaștini sărăturate și pajiști sărăturate mediteraneene și termo-atlantice 1410 Pajiști sărăturate mediteraneene (Juncetalia maritimi) 1420 Tufărișuri halofile mediteraneene și termo-atlantice (Sarcocornetea fructicosi) 1430 Tufărișuri halo-nitrofile (Pegano-Salsoletea) 15. Stepe continentale saline și de gips 1510 *Stepe saline mediteraneene (Limonietalia
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
macaroneziene 13. Mlaștini sărăturate și pajiști sărăturate atlantice sau continentale 1310 Salicornia și alte specii anuale care populează regiunile mlăștinoase sau nisipoase 1320 Pajiștile cu Spartina (Spartinion Maritimae) 1330 Pajiști sărăturate atlantice (Glauco-Puccinellietalia Maritimae) 1340 * Pajiști sărăturate continentale 14. Mlaștini sărăturate și pajiști sărăturate mediteraneene și termo-atlantice 1410 Pajiști sărăturate mediteraneene (Juncetalia maritimi) 1420 Tufărișuri halofile mediteraneene și termo-atlantice (Sarcocornetea fructicosi) 1430 Tufărișuri halo-nitrofile (Pegano-Salsoletea) 15. Stepe continentale saline și de gips 1510 *Stepe saline mediteraneene (Limonietalia) 1520 *Vegetație pe straturi
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
sărăturate și pajiști sărăturate atlantice sau continentale 1310 Salicornia și alte specii anuale care populează regiunile mlăștinoase sau nisipoase 1320 Pajiștile cu Spartina (Spartinion Maritimae) 1330 Pajiști sărăturate atlantice (Glauco-Puccinellietalia Maritimae) 1340 * Pajiști sărăturate continentale 14. Mlaștini sărăturate și pajiști sărăturate mediteraneene și termo-atlantice 1410 Pajiști sărăturate mediteraneene (Juncetalia maritimi) 1420 Tufărișuri halofile mediteraneene și termo-atlantice (Sarcocornetea fructicosi) 1430 Tufărișuri halo-nitrofile (Pegano-Salsoletea) 15. Stepe continentale saline și de gips 1510 *Stepe saline mediteraneene (Limonietalia) 1520 *Vegetație pe straturi de gips iberica
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
continentale 1310 Salicornia și alte specii anuale care populează regiunile mlăștinoase sau nisipoase 1320 Pajiștile cu Spartina (Spartinion Maritimae) 1330 Pajiști sărăturate atlantice (Glauco-Puccinellietalia Maritimae) 1340 * Pajiști sărăturate continentale 14. Mlaștini sărăturate și pajiști sărăturate mediteraneene și termo-atlantice 1410 Pajiști sărăturate mediteraneene (Juncetalia maritimi) 1420 Tufărișuri halofile mediteraneene și termo-atlantice (Sarcocornetea fructicosi) 1430 Tufărișuri halo-nitrofile (Pegano-Salsoletea) 15. Stepe continentale saline și de gips 1510 *Stepe saline mediteraneene (Limonietalia) 1520 *Vegetație pe straturi de gips iberica (Gypsophiletalia) 1530 *Stepe saline panonice și
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
dizolvate. Odată ajunsă la suprafața solului, apa se va evapora, dar sărurile aduse de apă se vor depune la suprafața solului ducând progresiv la o acumulare de săruri. Terenurile pe care se produc asemenea acumulări de sare se numesc terenuri sărăturate sau sărături. Circuitul natural al apei este afectat de anumite procese geologice. El nu a fost identic cu cel din diferite ere geologice. Modificările geologice ale circuitului apei se produc relativ lent. Acțiuni antropogene de diferite genuri, cum ar fi
Circuitul apei în natură () [Corola-website/Science/304022_a_305351]
-
arealul parcului au fost identificate cinci tipuri de habitate naturale: Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Lacuri distrofice și iazuri, Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis", Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatic, Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri ("Ulmenion minoris"); ce adăpostesc floră și faună, specifice Câmpiei de Vest a României. La baza desemnării sitului "Cefa" se află
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
Lagune costiere; Mlaștini calcaroase cu "Cladium mariscus"; Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"); Pajiști mediteraneene umede cu ierburi înalte din "Molinio-Holoschoenion"; Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis"); Pajiști aluviale din "Cnidion dubii"; Pajiști sărăturate de tip mediteranean ("Juncetalia maritimi"); Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice; Pajiști xerice pe substrat calcaros; Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur", "Ulmus laevis", "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri ("Ulmenion minoris"); Râuri cu maluri nămoloase
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"); Pajiști mediteraneene umede cu ierburi înalte din "Molinio-Holoschoenion"; Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis"); Pajiști aluviale din "Cnidion dubii"; Pajiști sărăturate de tip mediteranean ("Juncetalia maritimi"); Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice; Pajiști xerice pe substrat calcaros; Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur", "Ulmus laevis", "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri ("Ulmenion minoris"); Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de "Chenopodion rubri" și "Bidention"; Stepe ponto-sarmatice
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
dune Bancuri de nisip acoperite permanent cu un strat mic de apa marină; Lagune și golfuri cu bancuri de nisip; Vegetație perena a țărmurilor stâncoase; Vegetație anuală cu Salicornia sau cu alte specii în zone nămoloase și cu nisip; Pajiști sărăturate atlantice (Glauco-Puccinellietalia maritimae); * Pajiști sărăturate continentale; Stepe și mlaștini sărăturate panonice; Vegetație psamofila uscată cu Calluna și Genista; Vegetație psamofila uscată cu Calluna și Empetrum nigrum; Dune continentale cu pășuni deschise cu Corynephorus și Agrostis; * Dune continentale panonice; Dune mobile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
permanent cu un strat mic de apa marină; Lagune și golfuri cu bancuri de nisip; Vegetație perena a țărmurilor stâncoase; Vegetație anuală cu Salicornia sau cu alte specii în zone nămoloase și cu nisip; Pajiști sărăturate atlantice (Glauco-Puccinellietalia maritimae); * Pajiști sărăturate continentale; Stepe și mlaștini sărăturate panonice; Vegetație psamofila uscată cu Calluna și Genista; Vegetație psamofila uscată cu Calluna și Empetrum nigrum; Dune continentale cu pășuni deschise cu Corynephorus și Agrostis; * Dune continentale panonice; Dune mobile embrionare; Dune mobile de-a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
de apa marină; Lagune și golfuri cu bancuri de nisip; Vegetație perena a țărmurilor stâncoase; Vegetație anuală cu Salicornia sau cu alte specii în zone nămoloase și cu nisip; Pajiști sărăturate atlantice (Glauco-Puccinellietalia maritimae); * Pajiști sărăturate continentale; Stepe și mlaștini sărăturate panonice; Vegetație psamofila uscată cu Calluna și Genista; Vegetație psamofila uscată cu Calluna și Empetrum nigrum; Dune continentale cu pășuni deschise cu Corynephorus și Agrostis; * Dune continentale panonice; Dune mobile embrionare; Dune mobile de-a lungul țărmurilor (dune albe); * Dune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
refulează sub formă de noroi, formind mici cratere (conuri vulcanice). Aria protejată are trei conuri, cu mărimi variabile (cel mai mare având un diametru de 50 m și o înălțime de 8 m), împrejmuiți de zone cu vegetație specifică solurilor sărăturate. Reportaj
Vulcanii noroioși de la Hașag () [Corola-website/Science/325500_a_326829]
-
de alunecări active, prăbușiri, surpări și scurgeri noroioase; ... d) terenurile nisipoase expuse erodării de către vânt sau apă; ... e) terenurile cu aglomerări de pietriș, bolovăniș, grohotiș, stâncării și depozite de aluviuni torențiale; ... f) terenurile cu exces permanent de umiditate; ... g) terenurile sărăturate sau puternic acide; ... h) terenurile poluate cu substanțe chimice, petroliere sau noxe; ... i) terenurile ocupate cu halde miniere, deșeuri industriale sau menajere, gropi de împrumut; ... j) terenurile neproductive, dacă acestea nu se constituie ca habitate naturale; ... k) terenurile cu nisipuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205619_a_206948]
-
arii protejate este de 583 de hectare, reprezentând circa 7% din suprafața lor totală. Ariile protejate conservă două tipuri de habitate naturale: "Cursuri de apă din zonele de câmpie, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion" și "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice " și protejază specii importante din fauna și ihtiofauna Câmpiei Călmățuiului. Vegetația este specifică de câmpie. Marea majoritate a terenurilor sunt ocupate de culturi agricole, iar o mică parte sunt izlazuri folosite pentru pășunat. Exceptând terenurile cultivate, habitatele
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
sunt ocupate de culturi agricole, iar o mică parte sunt izlazuri folosite pentru pășunat. Exceptând terenurile cultivate, habitatele întâlnite sunt de tip ruderal. În lunca râului Călmățui, ca și pe văile fără scurgere permanentă, se întâlnesc terenuri, pajiști si mlaștini sărăturate panonice si ponto-sarmatice, cu o vegetație moderat până la slab halofilă. Fauna de nevertebrate este reprezentată de numeroase specii terestre. Cele mai comune specii observate sunt: "Helix pomatia" (melc de livadă), "Aranea diadema" (păianjen cu cruce), "Gryllotalpa gryllotalpa" (coropișniță), "Decticus verrucivorus
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
încadrată în bioregiunea continentală și stepică a Văii Călmățuiului (afluent al Dunării); ce conservă două tipuri de habitate naturale: "Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion" și "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice " și protejază specii importante din fauna și ihtiofauna Câmpiei Călmățuiului. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea
Valea Călmățuiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/330662_a_331991]
-
poziție favorabilă trebuie adăugate și oportunitățile oferite de accidentele geologice și astfel avem tabloul complet al biodiversitaii buzoiene: peste comunitățile biologice de tip continental (păduri de foioase și pajiștile derivate) sau alpin (molidișuri, făgete și pajiști montane) se suprapun arii sărăturate și/sau aride, propice instalării elementelor stepice. Zona este habitat al pădurilor de foioase, care se găsesc în zonele deluroase, pana lângă munți. Etajul se subdivide în câteva subetaje: Subetajul fagului (700-1250/1300m) se extinde în asociere cu gorunul și
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
în anexa I-a a "Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Aria naturală adăpostește un habitat natural de interes comunitar de tip: "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice". Specii faunistice protejate semnalate în arealul rezervației naturale: popândăul european ("Spermophilus citellus"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), ivorașul cu burta galbenă ("Bombina variegata"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola") și "Elaphe sauromates", o reptilă cunoscută sub denumirea populară
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
Păduri balcano-panonice de cer și gorun; Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp; Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos; Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; Stepe ponto-sarmatice; Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stancării silicioase; Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice" și "Peșteri în care accesul publicului este interzis". Fauna parcului este una diversă și are în componență mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte (dintre care unele foarte rare sau endemice) protejate la nivel
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
păduri aluviale, tufărișuri și zăvoaie) ce adăpostește floră și faună diversă și conservă habitate naturale de tip: "Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littorelletea uniflorae și Isoëto-Nanojuncetea, Galerii ripariene și tufărișuri (Nerio-Tamaricetea și Securinegion tinctoriae), Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane" și "Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba". Printre speciile faunistice și floristice aflate la baza desemnării sitului se află mamifere (popândău, un rozător din specia "Spermophilus
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
montane secundare, păduri colinare de fag și carpen, cât și pajiștile colinare secundare, zona pădurilor de stejar pedunculat în amestec cu carpen, păduri de gorun cu cerete, păduri de gârniță cu cer și specii de tei, terenuri agricole și pajiști sărăturate.( N.Doniță și colaboratorii, 2005) Vegetația azonală. În bazinul hidrografic al văii Borod cele mai reprezentative asociații azonale corespund luncilor.Vegetația de luncă este reprezentată de specii lemnoase și ierboase. Vegetația din lunca văii Borod și a principalilor afluenți este
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și este inclusă în Parcul Național Delta Dunării (rezervație a biosferei) aflat pe lista patrimoniului mondial al UNESCO. Aria naturală reprezintă o zonă umedă (lacuri, bălți, pajiști sărăturate, păpuriș, stufăriș) ce adăpostește și asigură condiții de hrană și cuibărire pentru păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, cu specii de: chiră de baltă ("Sterna hirundo"), prundaș de sărătură ("Charadrius alexandrinus"), piciorong ("Himantopus himantopus"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus", barză
Sărăturile Murighiol () [Corola-website/Science/329773_a_331102]
-
2001 pădurile ocupă 22 ha, iar arbuștii - 8 ha. Din resursele minerale orașul dispune de zăcăminte de piatră și argilă. De asemenea pe teritoriul urbei sunt terenuri ocupate cu cariere deschise, cu pietriș, bolăvăniș, terenuri cu exces permanent de umiditate, sărăturate, erodate, cu alunecări de teren și ravene. Stema orașului Orhei a fost aprobată la 5 decembrie 1997 de către Consiliul orășenesc cu următoarea descriere: Fiecărui element heraldic i-a atribuită o explicație: Calul conturnat de argint exprimă și dorința de libertate
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
naturală dispune de nouă tipuri de habitate naturale ("Păduri dacice de stejar și carpen", "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice", "Vegetatie forestieră panonică cu Quercus pubescens", "Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp", "Pajiști stepice subpanonice", "Pajiști de altitudine joasă", "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice", "Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin" și "Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii faunistice (mamifere
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl prezintă o arie naturală cu nouă tipuri de habitate (Păduri dacice de stejar și carpen, Tufărișuri subcontinentale peri-panonice, Pajiști stepice subpanonice, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis"), Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Vegetație forestieră panonică cu "Quercus
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]