16,244 matches
-
Rodica Zafiu Subiectul ar merita o investigație sistematică; deocamdată, putem doar sugera cîteva din zonele sale de interes. Sărac este termenul de bază, fundamental neutru, în sensul că desemnează o realitate desigur neplăcută, dar care nu e supusă unei deprecieri afective: se vorbește astfel de un “cartier al săracilor” (EZ 3551, 2003, 4), în care “săracii orașului nu prea
Sărac, defavorizat, amărît... (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13263_a_14588]
-
să se mute” (EZ 3551, 2003, 4), sărăcia rămînînd un reper de descriere obiectivă a situației economice: “va funcționa, așa cum a hotărît guvernul, Comisia Anti-Sărăcie și promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS)” (Monitorul de București, 351, 2002, 2). Cuvintele bogat și sărac sînt puse pe același plan al argumentării: „cred că și tinerele femei bogate din această țară vor avea plăcerea de a împărți cu cele sărace, care sunt majoritare” (M.M., discurs în CD = Camera Deputaților, 30.09.2003). Mai puțin neutre
Sărac, defavorizat, amărît... (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13263_a_14588]
-
și promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS)” (Monitorul de București, 351, 2002, 2). Cuvintele bogat și sărac sînt puse pe același plan al argumentării: „cred că și tinerele femei bogate din această țară vor avea plăcerea de a împărți cu cele sărace, care sunt majoritare” (M.M., discurs în CD = Camera Deputaților, 30.09.2003). Mai puțin neutre sînt cuvintele sărac și sărăcie cînd apar însoțite de epitete expresive, intensive: sărac lipit (pămîntului) - “Stoica se dă sărac lipit pămîntului” (EZ 2667, 2001, 2
Sărac, defavorizat, amărît... (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13263_a_14588]
-
pe același plan al argumentării: „cred că și tinerele femei bogate din această țară vor avea plăcerea de a împărți cu cele sărace, care sunt majoritare” (M.M., discurs în CD = Camera Deputaților, 30.09.2003). Mai puțin neutre sînt cuvintele sărac și sărăcie cînd apar însoțite de epitete expresive, intensive: sărac lipit (pămîntului) - “Stoica se dă sărac lipit pămîntului” (EZ 2667, 2001, 2); “Sînt săraci lipiți, dar nu le lipsesc banii de băutură” (EZ 3546, 2003, 2) - , sărăcie lucie - „sărăcia lucie
Sărac, defavorizat, amărît... (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13263_a_14588]
-
plăcerea de a împărți cu cele sărace, care sunt majoritare” (M.M., discurs în CD = Camera Deputaților, 30.09.2003). Mai puțin neutre sînt cuvintele sărac și sărăcie cînd apar însoțite de epitete expresive, intensive: sărac lipit (pămîntului) - “Stoica se dă sărac lipit pămîntului” (EZ 2667, 2001, 2); “Sînt săraci lipiți, dar nu le lipsesc banii de băutură” (EZ 3546, 2003, 2) - , sărăcie lucie - „sărăcia lucie în care se zbate a devenit o povară tot mai apăsătoare, de care nu va scăpa
Sărac, defavorizat, amărît... (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13263_a_14588]
-
lipsesc banii de băutură” (EZ 3546, 2003, 2) - , sărăcie lucie - „sărăcia lucie în care se zbate a devenit o povară tot mai apăsătoare, de care nu va scăpa decât în mormânt” (G.Z., discurs în Senat, 29.09.2003). Oricum, sărac are și sensul stabil de marcă afectivă a compătimirii (săracul X = „bietul”), comun de altfel echivalentelor sale lexicale în mai multe limbi. Marcarea afectiv-evaluativă e intrinsecă sinonimelor parțiale sărăntoc (negativ, peiorativ) și sărman (pozitiv, de participare afectivă). Aparținînd registrului popular
Sărac, defavorizat, amărît... (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13263_a_14588]
-
păpuși pentru a-l lăsa pe Vadim cu procente mai puține în viitoarea campanie electorală. De fapt împingerea lui Becali în politică este semnul unei mari slăbiciuni a PSD-ului. N-a reușit să crească nivelul de trai, ca populația săracă să nu se gîndească la Vadim. N-a reușit să facă nimic împotriva corupției pe care, de fapt, a păstorit-o. Și iarăși de teama ca nu cumva promisiunile antihoție ale lui Vadim să prindă a fost lansat acest Becali
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
o răspîntie, și deodată, din cîțiva pași s-a apropiat de ușa sălii și a dat să intre. Îl opri ușierul. Domnul palid la față n-a insistat. S-a întors și, trecînd pe lîngă mine, l-am auzit murmurînd: «Săraca lume, Doamne!» « Cine e?» l-am întrebat pe cerber. «E un domn, Eminescu»” (p. 285). Prin Alexandru Cazaban, Constantin Țoiu devine contemporan cu Eminescu, iar noi avem, grație lui Constantin Țoiu șansa unică de a vedea un extraordinar portret în
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]
-
o altă temă culturală a poporului contorsionat -, potriviți pentru rolul, nicicând greu de interpretat pentru ei, de Iuda, un ison nelipsit, o pedală armonică, pe care tema, mascată în variațiunea ei, se poate lăfăi cu frivolitate nestingherită. Într-o țară săracă în toate cele trei dimensiuni ale ei, nu e greu să găsești interpreți pentru personajele de jefuitori. Dacă multă vreme în casele localnicilor din Sinaia au ieșit la iveală ba câte un obiect de lenjerie, ba câte un minuscul dicționar
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
îl conduc, este de arheologie și nu unul interdisciplinar. Vor fi curând împroprietăriți cu ordinatoare noi, cu mașină, cu bibliotecă, cu fond de carte. Și dat fiind că variațiunea e meșteșugită, tema distrugerii se arată bine ascunsă sub comicăria unui sărac centru de tracologie, o secție într-un alt institut formată din 5-6 posturi de arheologi, care se vor sau nu tracologi, o întoarcere ab initio. O țară care nu poate ieși din tema cu variațiuni, care nu exersează contrapunctul și
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
fost proiectat acest mare oraș are numeroase cauze și, având în vedere importanța sa de-a lungul secolelor în această parte a Europei precum și numeroasele lui monumente, această stare de lucruri nu se justifică câtuși de puțin. În peisajul foarte sărac al publicațiilor privitoare la acest subiect se situează cartea doamnei Catherine Durandin*), profesoară de istorie românească și istoria relațiilor internaționale la Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale din Paris (INALCO, vechea “l’Ecole des Langues Orientales Vivantes”, înființată de
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
un client est sacré”; * și „leș cadeaux ont une ame”; * în supermarket-uri, standurile cu vinuri sunt impresionante, multă brânză mirositoare, foarte puțină bere; produsele cele mai ieftine se află pe raftul cel mai de jos, cu cât ești mai sărac, cu atat te apleci mai mult; * aproape pe orice stradă se gaseste un restaurant, un bistro, un boutique, un salon de coafura și un teatru; * plus un indicator spre cel mai apropiat muzeu, unul dintre cele peste 250 de muzee
Parisul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13243_a_14568]
-
dintre colaboratorii lui, actorul Zygmunt Molik au venit la București, dezvăluind în intervențiile lor ceva din spiritul neliniștit al lui Grotowski. Tot atunci, Editura Unitext publica pentru prima oară în limba română cartea fundamentală a lui Grotowski, “Spre un teatru sărac”, în traducerea lui George Banu și a Mirellei Nedelcu-Patureau. Cîteva zile de neuitat. Ca să nu trecem, în graba noastră cotidiană, peste acest început de ianuarie și peste semnificațiile lui, publicăm un text foarte special semnat de George Banu, scris acum
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
sau mai rău, un exclus” (p. 94-95). În lumea românească de azi, diversității normale de idei și atitudini i se adaugă presiunea modelelor concurente, uneori contradictorii, din tradiția discursului creștin, socialist sau capitalist. Săracul e demn de compătimire, de admirație („sărac și cinstit”) și, în orice caz, majoritar. Riscă totuși să apară ca un învins sau (cu un termen tot mai frecvent) ca un loser, care nu a fost în stare să se descurce: o anume filozofie practică destul de populară în
Sărac, defavorizat, amărît... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13285_a_14610]
-
fost în stare să se descurce: o anume filozofie practică destul de populară în spațiul românesc îl condamnă la deriziune. Discursul politicienilor, de pildă, poate pendula comic între cele două seturi de evaluări; e util să te prezinți solidar cu cei săraci, dar e riscant să fii chiar crezut lipsit de resurse: „Unii șefi din mass-media au petrecut sărbătorile de Paști în țări însorite. În proporție de 97%, cred, noi, senatorii, am stat aici, cu familiile noastre, cu copiii noștri, cu nepoții
Sărac, defavorizat, amărît... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13285_a_14610]
-
Ciberplai 8.04.2003). În contextele moderne, socoată contrastează (adesea intenționat) cu limbajul jocurilor pe calculator, cu cel jurnalistic său politic: „Dacă nu greșesc cumva la socoată, șunt 81 de combinații posibile” (computergames.ro); „M-am gîndit că țara e săracă și n-are bani. Ce-ar fi să socotim ce se cheltuiește. Am facut o socoată cu personalul, cu încălzire, iluminat și telefon” (EZ, 12.02.2002, editorial). Expresive sînt în special aparițiile în expresii și locuțiuni - a pune la
„Socoată“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13306_a_14631]
-
Canada. O perspectivă, cu siguranță, benefică, dacă poetul, de acum stăpân sigur pe formele de exprimare modernă, vrea să cultive versul liber. Mărturisitoare sunt poemele: Liber, liber, liber, Pe drumul de marți (În a doua parte, cu vădită nominalizare argheziană), Sărac. Pe ansamblu, volumul De la Herodot cetire impune un poet matur, cu grijă nețărmurită pentru fluctuațiile cuvintelor, dispuse În registre variate, pentru ca pilda comunicării să fie substanțială. Nu de puține ori, filosofia unei existențe atinge miezul ideilor firești. Între dorul țării
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
probabil că nimeni nu te obligă să publici. Dacă îți convin condițiile propuse, bine, dacă nu, nu. Și până la un punct lucrul e cinstit: costurile tipografice și hârtia sunt scumpe, difuzarea nu prea mai există, iar lumea e așa de săracă, încât nu mai cumpără cărți. Pe cei cu bani mulți nu-i interesează cultura, iar cei care au nevoie de ea (elevi, studenți, profesori, critici și istorici literari, cercetători) nu dispun de fonduri, cartea fiindu-le practic inaccesibilă. Despre acest
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
de curînd șef al filialei PSD pe județ. Așa că cine știe ce va ajunge și dl Gușă... l Evenimentul zilei a descoperit că a zecea parte dintre cei mai bogați trei sute de oameni din România și-au agonisit averile în cele mai sărace zone ale țării. l Greu de crezut, dar și arestații scapă printre degetele vigilentei noastre Poliții - ceea ce îl face pe Marius Tucă să editorializeze pe această temă în JURNALUL NAȚIONAL sfătuind Poliția să dea un anunț la Mica publicitate pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
căreia nume mari și-au depus omagiul, că dl Geacăr are ceva personal cu fostul director al "Cărții Românești". Altfel nici nu se poate, de ce i-ar analiza, de pildă, domnia sa biografia? Arătam că povestea compromisurilor începe de la 1941 când, sărac fiind, tânărul Preda ajunge în București și caută oblăduirea lui Geo Dumitrescu. În primii ani de comunism scriitorul se menține, prudent, în afara jocurilor politice și, spune dl Geacăr, "evită accidentele biografice" - adică nu intră, precum alți scriitori și poeți comuniști
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
cu voie de sus", de la începutul anilor '60. Transformate în personaje ale unor întîmplări intrate - unele - în folclorul lumii literare românești (nu pot să-mi dau seama cum pot fi ele percepute de cititorul străin), toate aceste persoane sînt cam sărace față de referentul real pe care îl are cititorul român. De pildă, Paul Georgescu - o personalitate fascinantă și paradoxală prin amestecul de inteligență și fanatism ideologic, de iubire reală pentru literatură, simț nuanțat al valorii și cinism, de generozitate și maliție
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
treaba de salvator al umanității, plus că îndeplinea cu profesionalism sarcina de jurnalist integru. Batman, deși orfan, era bogat și se baza pe asistența tehnică și morală a majordomului său. Or, Omul-păianjen/Peter Parker (Tobey Maguire) e și orfan, și sărac. Încearcă să țină pasul cu cursurile de la facultate, să aibă un job stabil livrând pizza și să mai scoată ceva bani făcând fotografii pentru un ziar. Nu reușește să le facă pe toate. Se poate baza doar pe bunica lui
Cele mai vizionate filme din 2004 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12116_a_13441]
-
coana Lenuța, sectantă, pocăită - se vede că era plecată în centru după ațele, sforile interminabilelor ei broderii. Sisi fiind și ea plecată la Menaru, să pregătească prânzul, casa de chirpici acoperită cu țiglă însă, unde veneau vară de vară, curtea săracă, nisipoasă, orbitoare în soarele năpraznic al lui iulie îl primiră somnoroase, indiferente. Odaia mare unde stăteau ei era luminată, soarele bătând drept în ea. Grăbită, probabil, Sisi uitase să tragă storurile, nenumăratele covorașe de lână, și acestea noi nouțe, lucrate
Asfințit cu ghioc (II) (de citit iarna) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12109_a_13434]
-
Marius Chivu Furați, autori, furați! Furați de sunteți săraci și aveți gust bun; dar mărturisiți păcatul vostru înaintea publicului, ca să scăpați de mustrarea cugetului și de înfricoșata critică a înaltului tribunal al literaților." Așa suna un îndemn Cătră autori scris de Ioan Penescu în deschiderea unei traduceri pe care
Cui îi e frică de plagiat? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12128_a_13453]
-
primii o mie de ani, pînă te mai obișnuiești. Să spunem în iad, ar fi prea de tot, n-avem atîta curaj, că am văzut picturile murale de la mînăstiri. Să spună în Purgatoriu, Cronicarul nu poate, fiindcă ortodocșii sînt mai săraci la opțiunile pentru petrecerea veșniciei. Nu ne rămîne decît să vizităm cu toții site-ul www.vesnicia.ro, trecut cu optimism funerar pe reclama cu pricina. l De vizitat, Cronicarul a vizitat deja, la timpul potrivit, împreună cu prietenii săi, Tîrgul de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]