183 matches
-
le deschidea o carte bisericească, de obicei Evanghelia, așa, la întâmplare, și unde se deschidea cetește și se leagă de cutare cuvânt care i se pare nimerit și-l potrivește spuind omului pricina boalei, sfârșitul ce-l așteaptă și câte sărindare să deie și la câți preoți: un fel de oracol! Obișnuit, căutatul în pravilă se face după slujba Sfântului Maslu"309. Indiciile importante în cazul divinației prin deschiderea cărții sunt: culoarea cu care apar literele scrise (roșu sau negru), dar
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
este imens în atmosfera încărcată de teroare a epocii, când „se dădeau trei ani pentru nimic”. Ani în șir așa ceva nu va mai trece de bariera cenzurii. Singurul care își ia seama, în secvența disidenței colective, și o șterge „prin Sărindar” e Ciubuc, conțopistul șocâte de birou interpretat de Grigore Vasiliu Birlic. Nu fără a avea momentul său de „deviere” interioară de la „linie”. Prim-plan (deja o îndrăzneală politico-estetică) pe chipul lui Birlic, vocea lui interioară pe fondul discursului oficial, în vreme ce
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
un singuratic după cum am văzut mai sus. Încercările domnului Bozdoghină de a ne convinge prin prezentarea evenimentelor vremii, citându-ne ostentativ presa de o anumită culoare, aservită și dominată de interese străine interesului național (cunoscută în epocă ca presa din Sărindar) sunt zadarnice, pentru că scopurile acesteia nu erau nicidecum emanciparea și unitatea națională, ci din contra, disoluția națională. Iată, în acest context, opinia lui Octavian Goga, opinie mai mult decât evocatoare pentru descrierea climatului politic al epocii în articolul său „Mustul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
creștine cuprind rugăciuni pentru morți. La rânduiala Sfintei Liturghii, se fac rugăciuni pentru cei răposați și se aduc prinosuri euharistice, cu împărțirea milosteniei întru pomenirea lor. Mai mult, Biserica a rânduit anumite zile din an, pe care le-a numit sărindare, moșii de iarnă și de vară și fiecare sâmbătă ca prilej de pomenire adusă celor adormiți. Sf. Ioan Gură de Aur spune: „Nu degeaba au rânduit Apostolii să se facă pomenirea celor plecați.” Știau ce mult folosește rugăciunea poporului și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
încăpere, unde vreo doi, trei redactori își scriu textele. O ușă de perete și intră vulcanicul Șeicaru. Se-ndreaptă spre unul din redactori și începe: Mă, cine p... mă-ti te-a învățat pe tine limba păsărească a jidoviților de pe Sărindar, în care mi-ai scris articolul de azi? Gazeta mea nu e canal de scurgere pentru pestilențialele tale stilistice... (Cei din Sărindar erau, adică, Sadoveanu și-ai lui). Toți stană. După care, năucit, cel ce venise cu gîndul la un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
redactori și începe: Mă, cine p... mă-ti te-a învățat pe tine limba păsărească a jidoviților de pe Sărindar, în care mi-ai scris articolul de azi? Gazeta mea nu e canal de scurgere pentru pestilențialele tale stilistice... (Cei din Sărindar erau, adică, Sadoveanu și-ai lui). Toți stană. După care, năucit, cel ce venise cu gîndul la un scaun în redacție se strecoară pîș, pîș și se evaporă. Insul căruia Șeicaru îi vărsase hîrdăul nu era altul decît Dragoș Vrânceanu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
TERASA OTETELEȘANU, local în București, loc de întâlnire, între 1910 și 1916, al scriitorilor, oamenilor de teatru, pictorilor bucureșteni. O fotografie de pe la 1874 a Podului Mogoșoaiei între Piața Teatrului Național și strada Sărindar situează casa Oteteleșanu, viitoarea T.O., aproximativ pe locul pe care se află astăzi Palatul Telefoanelor. Casa aparținuse lui Ioan (Iancu) Otetelișanu (1795 sau 1799-1876), ministru, vornic al Capitalei, concesionar al salinelor statului, care o lasă prin testament lui Ioan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290155_a_291484]
-
destoiniciei și culturii sale alese, Iosif Naniescu urcă treptele ierarhiei bisericești. După 1849 a servit ca ieromonah, protosinghel și arhimandrit la mănăstirile Șerbănești - Morunglavu din județul Vâlcea (1850- 1857), apoi la mănăstirea Găiseni, din județul Dâmbovița (1857-1862) și la mănăstirea Sărindar din București (1863). Din anul 1864 până în 1866 este profesor de religie la Gimnaziul Gh. Lazăr și apoi la Liceul Matei Basarab din București, unde va rămâne până în 1873. Începând cu anul 1867 este numit profesor și la Școala Normală
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]