657 matches
-
în fiecare zi, în ochii și-n inima lui era o lumină nouă, puternică, zi de zi. Toată munca lui pe cheiuri părea acum o joacă, o binecuvântare. Fredona vesel un cântecel și era cel mai bun tovarăș, zâmbitor, prietenos, săritor la nevoie, pentru oricine din jurul său. Chiar și credința lui cunoscu o nouă transformare, căci vedea acum totul ca un șir de binecuvântări nesfârșite, venite ca har de la Cel de Sus. Cât de recunoscător era Divinității, și atât de frumoase
LUMEA NOUĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379900_a_381229]
-
capete luminate suflată cât mai departe, înapoi, lumina din noi aprinsă sporadic din nimic, din păreri, pe această lumină o găsesc. Simt că e ascunsă undeva. Și pășesc în pas reptilian de triton olog ajuns vegetarian printre negrele umbre, cornate, săritoare de minge pe buza cazanului. Sunt numai radarul pineal, apendice rudimentar, fără să-mi revendice nimeni târâtul, că-i ascuns, ieșit din uzanță sau e zdreanță aruncată, mestecată de bena mașinii ce transportă gunoiul. Am găsit-o. E flacără intermitentă
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
stea șase luni internată în lagăr. Numai că el a încălcat una din condițiile internării. S-a apucat să lucreze la negru. Cu totul întâmplător, dăduse în vecinătatea lagărului peste un agricultor căruia i se stricase motopompa sistemului de irigație. Săritor și harnic din fire, Pfaff i-a reparat omului utilajul, apoi mai multe zile la rând l-a ajutat în ceea ce mai avea acesta de făcut pe acolo. La urmă neamțul a hotărât că e omenește să-l recompenseze pe
MÂHNIREA CASELOR PĂRĂSITE (PARTEA I) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374032_a_375361]
-
spre vânzătoare și îi spuse zâmbind: - Bine doamna Jeana, mulțumesc frumos! Lăsați că o găsesc eu, cine știe? O fi pe la vreuna din prietenele ei. I s-o fi întâmplat ceva vreuneia dintre ele și o știi cum e ea, săritoare. - Da, domnu' Tică, cine știe? O fi pe la vreo prietenă, dar o găsiți dumneavostră repede, n-avea unde să se ducă. O fi pe-aproape, pe-aci, îi spuse și ea zâmbind. Își luă la revedere și ieși din magazin
RĂPIREA (2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372463_a_373792]
-
s-ar opri asupra mea. Vă asigur că persoanele de vârsta mea știu mai bine să folosească eficient timpul, să evite situațiile de stres, să iasă din situații grele iertand mult si iubind mult. Pot fi înțelepți, dar nu acri, săritori, dar nu dominanți, demni, dar nu aroganți. Am fost plăcut surprinsă când am citit că specialiștii, consideră bătrânețea cea mai fericită perioadă a vieții. Asta simt și eu! Nu e rău de loc când îmbătrânești, dar să nu uiți să
EU NU CRED ÎN BATRÂNEŢE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347327_a_348656]
-
care-i cunoșteau cu-adevărat, nu se putea să nu le caute compania. Un irlandez, din anturajul lor spunea; Dacă ar fi să mă mai nasc o dată, m-aș naște român! “Fiindcă noi iubeam cu o dragoste aparte și eram săritori, gata să ajutăm pe oricine avea nevoie, iubeam oamenii, din toată inima!” - adaugă nostalgic prietenul meu. Radu era un om de un calm imperturbabil știind să-și valorifice foarte bine atuurile pe care le avea. “Era cel mai tăcut om
UN AL TFEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348714_a_350043]
-
mulțime de aspecte pe care, adeseori, doar el le cunoaște. Părinții mei mi-au explicat și m-au educat în spiritul unei zicale potrivit căreia, cel mai bine, este să fii sărac, dar cinstit și curat. Să fiu bun și săritor la nevoile semenilor. Să nu fac nimănui rău. M-au convins că numai în acest fel pot pune capul pe pernă fără să mă doară... Au avut dreptate și respect învățăturile lor. 13. Rita DRUMEȘ: Ați fi dorit să vă
INTERVIU PENTRU CITITORII MEI DRAGI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346251_a_347580]
-
miluiește-ne pe noi!" ori "Sfântă Cuvioasa Parascheva, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!". 8. Discutați politicos cu cei din jur, dar nu va întindeți la vorbă. Nu uitați pentru ce v-ați asumat această osteneală! 9. Fiți buni și săritori, dacă cei din jur au nevoie de ceva și îi puteți ajuta. 10. Dacă sunt copii în jur, oferiți-le dulciuri sau chiar un bănuț. Spuneți-le că e dar de la Sfântă Parascheva. 11. Nu ezitați să cereți orice informații
PATRIARHUL ROMÂNIEI SI MITROPOLITUL CEHIEI SI SLOVACIEI VOR PARTICIPA LA SĂRBĂTOAREA SFINTEI CUVIOASE PARASCHEVA DE LA IASI de MIHAI MARIN în ediţia nr. 652 din 13 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346411_a_347740]
-
suntem”. Trecem, așadar, de la individualistul ”sunt” , la generosul și altruistul ”suntem”, căci, implacabil, noi românii, doar împreună suntem (!) un neam al naibii de special și pe cât de sucit și capricios, pe atât de bun la inimă, de cald, de talentat și de săritor când sângele ne fierbe ... dar ne fierbe greu ... Și pe cât de pricinoși suntem, pe atât de solidari suntem, mai ales când dumnezeu ne trece prin cazne grele colective, când ne bântuie nenorocirile și durerile ... Dar, iată, dovedim că la frumos
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348445_a_349774]
-
eu apă acum?- a întrebat-o soțul, pentru că nu știa unde era fântâna și mai era și noapte, iar ei nu cunoșteau mai nimic din regulile casei... Nea Mitică, la vremea aceea tânăr cu suflet mare și de felul lui săritor atunci când era nevoie - doar crescuse în spiritul unei familii de ardeleni cinstiți și cu frică de Dumnezeu - auzind conversația, s-a apropiat de dânșii oferindu-se să le dea o mână de ajutor: „Doamnă, vă aduc eu apă! Dar va
DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU (CAPITOLUL XX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345099_a_346428]
-
în: Ediția nr. 794 din 04 martie 2013 Toate Articolele Autorului Dați-mi numai un compas Fără să greșească gradul Și vă-ntorc eu lumea într-un ceas, Mai ceva ca Stalingradul Și să nu mă scoateți din sărite Zicea săritorul la trapez Că dacă-mi iau zborul din termite, N-o să mai aterizez! Eu îmi fac călătoria La bilet cu preț întreg Nu știu cum călători ea Cu un soț așa de bleg! A zburat la circ o fiară Fără vreun amendament
UN COMPAS de ION UNTARU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345542_a_346871]
-
costând portbagajul de deasupra? O mai fi având un casetofon, ceva? Văzându-l cum îi examinează mașina, bietului Mototolea îi licări Speranța: poate este, totuși, un om cumsecade și acum cercetează cum să mă ajute. Că românii sunt oameni miloși, săritori la nevoie. De câte ori n-am rămas în pană pe câmp și am fost ajutat de români miloși. Uite-l cum mai cercetează ca să vadă cum să procedeze! Prinse curaj: --Hai mă,frățioare, ajută-mă! Că te văd un om milos
TUNARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376824_a_378153]
-
o societate privată ca meseriaș, om bun la toate. Vizita la părinții lui Pavel i-a lăsat o bună impresie despre aceștia. Oameni simpli, ospitalieri și cu mult bun simț. Acum înțelegea pe cine moștenea fiul, de era așa de săritor și de bun coleg. A început să-l privească cu alți ochi. Ajunși la Focșani, l-a dus pe băiat până la garsoniera unde locuia și când și-a luat bagajul din portbagaj, la despărțire, luându-și la revedere, s-au
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376859_a_378188]
-
la noi? - Ei, băiete, dar grăbit mai ești! Eu și fetele mele suntem tare obosiți... Nu vrei să ne ajuți la răsucitul firului până ne odihnim puțin? mai zise Moș Vreme întinzându-se și căscând. - Te ajut, Moș Vreme, zise săritor Mărțișor. Și-apucă mânerul vârtelniței din mâna fetei care răsuflă ușurată, lungindu-se lângă soră-sa. Unde nu se opinti Mărțișor și începu să învârtă repede vârtelnița, de-l sperie pe Moș Vreme. - Hei, mai încet, băiețaș, că-mi spulberi
MĂRŢIŞOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376889_a_378218]
-
ce-i odihnă... Trup și suflet pentru locul de muncă, primul la venire, ultimul la plecare și între timp nici un minut nefructificat, nici o clipă de răgaz. Toată lumea îl aprecia, în primul rând tovarășii de muncă, pentru că era și un coleg săritor, dar și șefii care îl dădeau ca exemplu întotdeauna. Iar când a trebuit să fie unul avansat, acela a fost... - Iancovici! - Da' de unde. Acela a fost Abutbul. Băiat bun și el, dar nici pe departe ca Iancovici. S-a dus
SCHIŢE UMORISTICE (86) – LA PRIMA OCAZIE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376467_a_377796]
-
Clara, cred că mi-am făcut un prieten foarte interesant și... exotic! jubila roșcata. - Daa? La cine te referi? întrebase Clara bănuitoare. - Unul din tinerii indieni ce locuiesc în casa lui Franco. Se numește Hamid și e foarte drăguț și săritor! Se pricepe la toate și mi-a reparat o mulțime de lucruri prin casă! Vorbește destul de prost limba italiană, dar în engleză se exprimă impecabil. I-am promis că îl învăț să vorbească cum se cuvine în limba țării de
ISPRĂVILE LUI CUPIDON (PART. 11) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375653_a_376982]
-
Acasa > Manuscris > Fantastic > CAP DE BOUR Autor: Florica Patan Publicat în: Ediția nr. 2253 din 02 martie 2017 Toate Articolele Autorului CAP DE BOUR Administratorul Mitrea părea un om de treabă, săritor, poate pentru că avusese, toată viața lui, de surmontat o situație complicată, dureroasă. Crescuse doar cu mamă, tatăl său nerecunoscându-l ca fiu ... Reușise chiar să obțină o licență. Trăia decent, avea o familie frumoasă, soție , o fată studentă, iar mama
CAP DE BOUR de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369152_a_370481]
-
nu-i leac mai de soi decât să te mușc pân’ la os cu dinții mei ascuțiți de fiară sălbatică dacă te-aș săruta ar ieși fum și cum nu iese fum fără foc și cum noi românii suntem foarte săritori s-ar trezi vreunul care să anunțe pompierii și n-am niciun chef să ne ude cu furtunul pe vremea asta nu vezi cum e afară? ale dracului babele astea își scutură cojoacele de parcă s-ar scutura de ani deci
DACĂ TE-AŞ SĂRUTA... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374202_a_375531]
-
aceluiași Hollywood. Niște Sonja Henje, ținîndu-se grațios de mînă și rîzînd, rîzînd. Una cade, mimînd accidentul mortal. De pe trotuar, de la Corso, băiatul de pe aceeași mirifică peliculă sare, îngrijorat, s-o ridice. Rîsul celorlalte îl trezește la realitate. Ridicata îi mulțumește săritorului cu un sărut fulgerător. Fulguiește. Atît. 2004 Nero, pisici, michimauși 20 ianuarie Telefonul lui mă îngrijorase puțin: trecuse printr-o operație majoră și, deși de la operație se scurseseră două luni, nu-și putea reveni, nu revenea în boema în care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dumneavoastră? 1. Harnici, gospodari 54,9 % 1. Bârfitori 21,3 % 2. Credincioși 13,8 % 2. Invidioși 18 % 3. Buni, cumsecade, înțelegători 9.3 % 3. Răi, dușmănoși 14,9 % 4. Cinstiți 8,6 % 4. Egoiști, zgârciți, avari, lacomi 9,3 % 5. Săritori, oameni de ajutor 6,7 % 5. Consumul de alcool 4,1 % 6. Respectuoși, politicoși 5,2 % 6. Dezbinați 3,7 % 7. Uniți 3,4 % 7. Necinstiți (fură) 3,0 % 8. Omenoși, primitori 3,3 % 8. Mândri, încrezuți 2,6 % 9
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ce vă place la oamenii din satul dumneavoastră? Spuneți ce nu vă place la oamenii din satul dumneavoastră? 1. Harnici, gospodari 41,8 % 1. Egoiști, zgârciți, avari, lacomi 17 % 2. Buni, cumsecade, înțelegători 9,7 % 2. Bârfitori 15,7 % 3. Săritori, oameni de ajutor 7,9 % 3. Răi, dușmănoși 11,6 % 4. Cinstiți 7,8 % 4. Consumul de alcool 8,5 % 5. Respectuoși, politicoși 6,6 % 5. Invidioși 7,2 % 5. Omenoși, primitori 6,6 % 6. Necinstiți (fură) 6,6 % 6
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cădiță goflabilă? Sau un leagăn de designer? — A, știu, fac eu, raliindu-mă automat tonului ei disprețuitor. E groaznic. Deși, sinceră să fiu, cred că o să cumpăr și eu cîteva lucrușoare... — Hai să-ți arătăm, Jess, iubita mea! spune mama săritoare. Becky a găsit deja un pătuț de vis pentru copil! Scormonește printre cataloage. Unde o fi? Are spectacol de lumini... și sistem de vibrații... Înțepenesc de spaimă. Nu-i arăta lui Jess pătuțul de 1200 de lire. — Poftim! Îi Întinde
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mic, să uit că nu mi-e bine, Îi explic. Și a funcționat perfect. — Eu Îmi comandam diverse online, e de acord cu mine fata În roz. — Ai putea să adaugi și asta pe lista ta cu leacuri, poate, propun săritoare. După ceaiul de ghimbir. Noura dă să zică ceva, apoi renunță. Se Întoarce spre o altă fată, care stă cu mîna ridicată, moment În care mobilul Îmi bipăie iar, cu un alt sms. Cam așa ceva. Cam așa ceva? Ce Înseamnă asta
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
toaletă. Îl privesc cu un aer disperat. În licărul din ochii lui citesc că a Înțeles. — Sigur că da, spune. Păi... sînt sigur că ne putem Întoarce pe urmă s-o luăm. — Urc eu repede s-o aduc, zice Martha săritoare. În ce parte a mesei de toaletă e? — Nu! Adică... Îhm... de fapt, uite-o! arăt spre un rucsac Mulberry pe care l-am zărit cu două clipe În urmă În dulapul din hol. Am uitat, l-am pus acolo
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
fibrelor, secțiunii transversale). Deci, forța maximă determină în mare măsură forța explozivă, dar și un alt tip de forță, numită de unii autori „de demaraj”, care, la rândul ei, influențează detenta. Dezvoltarea detentei jucătorilor de fotbal diferă de cea a săritorului în înălțime, de exemplu: în timp ce săritorul urmărește să-și ridice centrul de greutate cât mai sus, calculându-și locul de bătaie, elevul de fotbal trebuie să se înalțe la momentul potrivit, în funcție de adversar și de traiectoria mingii. Deci, trebuie dezvoltate
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]