1,948 matches
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Copii > POVESTEA STELEI Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1728 din 24 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Trăia odată la malul mării, o femeie sărmană care împletea plase de pescuit. Bărbatul său fusese unul dintre cei mai buni pescari, dar pierise într-o furtună, lăsând-o pe săraca femeie singură pe lume. Puținii bani pe care îi câștiga, abia îi ajungeau să ducă un trai
POVESTEA STELEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1443094875.html [Corola-blog/BlogPost/381857_a_383186]
-
își înteți eforturile de căutare a inelului. De-acum, își petrecea cea mai mare parte a timpului la Stânca Moșului, răscolind nisipul cu degetele ei subțiri. Așa se făcu că, atunci când regele racilor apăru a doua oară la casa femeii sărmane, aceasta era tot singură. Înainte ca ea să poată măcar să se gândească la ce are de făcut penrtu a scăpa de bărbatul în mantie roșie, acesta o transformă într-o scoică pe care o aruncă în valurile mării, apoi porni
POVESTEA STELEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1443094875.html [Corola-blog/BlogPost/381857_a_383186]
-
Ai mai spus asta, sări regele racilor. Întristată, stăpâna stelelor de mare povesti cum trăise liniștită până ce Rac se hotărâse să o ia de soție, cum îl refuzase, cum fusese transformată în stea de mare, cum o găsise femeia cea sărmană și cum scăpase în cele din urmă din cutia în care fusese închisă. - Și unde e acum femeia care te-a salvat, sări regele racilor? - Aici eu pun întrebările, îl atenționă calm regele peștilor! Deci, unde e acea femeie? Stela
POVESTEA STELEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1443094875.html [Corola-blog/BlogPost/381857_a_383186]
-
care pare să caute pe cineva de-a lungul țărmului. Doar noi știm că Stela speră ca regele racilor să transforme la loc toate ființele care au căzut sub vraja lui și astfel, ea să o găsească pe femeia cea sărmană care a salvat-o din cutia îngropată în nisip. Eu am încălecat pe o scoică brună și am plutit pe mare să mai culeg încă o poveste bună. Referință Bibliografică: POVESTEA STELEI / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
POVESTEA STELEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1443094875.html [Corola-blog/BlogPost/381857_a_383186]
-
și o pană de cocoș la pălărie, apoi le convoci pe toate cadavrele, adică le încarci într-un camion cu basculantă pe care îl trimiți a doua zi după „evenimentele” de la Târgu Mureș, pe un anumit traseu, ca să fie răsturnate sărmanele cadavre într-un loc anumit, mai rîpos, iar cu vreo oră-două în urma camionului vii cu coloana de automobile în care au fost îmbarcați ziariști din toată lumea, acei ziariști care cu o zi înainte au difuzat în lumea largă de zeci
18 cadavre pierdute de UDMR în martie 1990… by http://balabanesti.net/2014/03/15/18-cadavre-pierdute-de-udmr-in-martie-1990%e2%80%a6/ [Corola-blog/BlogPost/339989_a_341318]
-
În ultima vreme mă preocupă obsedant ideea implicării sociale. De ce unii sunt mai implicați decât alții? De ce unora le pasă, creează asociații care salvează bolnavii de cancer, câinii și pisicile vagaboande, balenele și copiii sărmani? De ce unii ies în stradă și protestează în vreme ce alții stau și se uită la televizor? De ce unora le pasă și altora nu? De ce unii vor să schimbe mediul în care trăiesc, iar alții doar se adaptează acestui mediu, chiar dacă el
Ca să însuflețești oamenii să lupte pentru binele general, scoate în evidență norma pozitivă. Câteva tehnici de influență socială by https://republica.ro/zprotest-in-fata-televizorului-oamenii-de-bine-carora-li-se-rupe [Corola-blog/BlogPost/338325_a_339654]
-
CONCERT ANUAL PENTRU FRUNZE PĂSĂRI ȘI TROMPETĂ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Orice frunză e un geamăt toamna cântă la pian un ochi are parcă-un lacăt celălalt e pui sărman Toamna cântă la pian frunzele par niște clape unde n-ai cântat de-un an trec prin aer niște ape Frunzele par niște clape un ochi are iată-un lacăt altul cântă zău la pleoape clipa trece ca un geamăt
CONCERT ANUAL PENTRU FRUNZE PĂSĂRI ȘI TROMPETĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/costel_zagan_1416336237.html [Corola-blog/BlogPost/377752_a_379081]
-
Copiii altora Copiii altora sunt copiii noștri. Ce ușor se intră în rai, ce greu se naște un copil. În ziua a șaptea , Maria își târî trupul slab la biserică. De o lună îi murise mama. Vântul bătea ușor. Rude sărmane se găsesc peste tot. Dar de Watteau ce ziceți? Spaima era ca o nimfă. Sacou gris, pantaloni gris. Dar Igoriuncik? Aista, da, nume. Un copil. Luna e și ea un copil. Întors din război cauți femeia. Călătorii imaginare pentru copii
COPIII ALTORA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1395721769.html [Corola-blog/BlogPost/353876_a_355205]
-
zarvă pe străzi aglomerate, Abia dacă se-aud vecerniile în strană, Preocupați de sine, cu inimi cenzurate, Pestrițe furnicare se-ntrec în mare goană. Sunt orbi și surzi, trăiesc, zoriți parcă de viață, Privesc cum umbre-aleargă pe ziduri scorojite, Oameni sărmani și singuri cerșesc stropi de speranță, Dar cine să îi vadă în veac de măști rânjite. Nu-i timp de gingășii și nici de brațe-ntinse, Suspine sunt destule și zilnic se-nmulțesc, Cu toții au probleme și vise neatinse, Nu
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
zarvă pe străzi aglomerate,Abia dacă se-aud vecerniile în strană,Preocupați de sine, cu inimi cenzurate,Pestrițe furnicare se-ntrec în mare goană.Sunt orbi și surzi, trăiesc, zoriți parcă de viață,Privesc cum umbre-aleargă pe ziduri scorojite,Oameni sărmani și singuri cerșesc stropi de speranță,Dar cine să îi vadă în veac de măști rânjite.Nu-i timp de gingășii și nici de brațe-ntinse,Suspine sunt destule și zilnic se-nmulțesc,Cu toții au probleme și vise neatinse,Nu
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
insistențele încurajatoare ale medicilor. - Nu înțeleg de ce? Avea doi băieți care erau lumina ochilor lui! De ce? Azi sunt șanse mari să reușească un transplant! - Da, tu Maricuță! Nu s-au înțeles... Știi? Înainte de a muri, stând cu capul pe umărul sărmanei sale măicuțe, în strădania de a suporta durerile pe care nici morfina nu i le mai putea ameliora, a zis... oftând, o vorbă care m-a cutremurat și pe care nu o voi putea uita niciodată: ,,Mamă: Este greu să
ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI ! de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 by http://confluente.ro/Maricuta_manciuc_toma_este_maricuta_manciuc_toma_1363066916.html [Corola-blog/BlogPost/342260_a_343589]
-
nu mă așteptam −, după ce am terminat, făcând o micuță pauză, mi-a spus: - De ce nu scrii povestea asta a ta? Ar ajuta, în mod sigur, fetelor de azi, zăpăcite de mass-media asta jegoasă și de audiovizualul execrabil de care „beneficiază” sărmana generație de azi a României! La tinerețe facem greșeli cu consecințe grele pentru toată viața. Poate chiar aducându-i un ultim omagiu − benemeritat, simt eu, din ce mi-ai spus −, te vei liniști și tu. Am reflectat și mi-am
ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI ! de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 by http://confluente.ro/Maricuta_manciuc_toma_este_maricuta_manciuc_toma_1363066916.html [Corola-blog/BlogPost/342260_a_343589]
-
de sine... Tu nici pe tine nu te mai citești, Ce scriu alții nu te-nteresează, Atoateștiutorule ce ești, De dimineață până se-nserează Dai lecții tuturora cum să fie, Cât de-orizontal sau vertical, Habar nu ai ce-i aia poezie, Sărmane călăreț fără de cal! Se plimbă vântul prin livezi, Își caută din toamnă rima, De tine nici nu te mai vezi, În toate sinea ta e prima! Te crezi părinte și străbun, Doar verbul tău e cumsecade, Pe înțelept îl faci
DE TINE NICI NU TE MAI VEZI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/De_tine_nici_nu_te_mai_vezi_.html [Corola-blog/BlogPost/356988_a_358317]
-
primele zăpezi Din iarnă de curate, cum astăzi nu mai vezi. Cu sărutări în joacă date doar în fugă Dar dulci și inocente ,calde ca o rugă. 20 S-au dus acele zile,le-am lăsat să zboare, Frumoase dar sărmane păsări călătoare. S-au dus spre nemurire,s-au dus cu-al nostru dor Iar azi păstrăm în inimi doar amintirea lor. Când mă întorc cu gândul și astăzi peste vremi, Te mai aud adesea pe tine cum mă chemi
ERAM AŞA DE TINERI de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/emil_susnea_1488738939.html [Corola-blog/BlogPost/379568_a_380897]
-
au ascultat, și-așa dezastrul s-a pornit în codrii, fabrici, ceapeuri, până ce țara-a sărăcit. Atunci din hău au apărut miliardari de mucava, cu ifose de buni români și aere că-s cineva în aste vremuri de restriște pentru sărmana noastră țară, când toți străinii s-au unit ca să ne facă de ocară, că România-ar fi codașă în Europa unitară, când patrioții știu prea bine c-om fi ce fost-am altăoară. Tocmai de-aceea guvernanții - fideli în țelul
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_petrovai_poemele_noul_george_petrovai_1389826740.html [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
Autorul semnalează cu amărăciune astfel de cazuri sociale. Spre trezire. Proze ca: “Laurențiu” ; “Aproapele” ; “Moșul”; “Viață de lux”; au aceeași tematică și emoționează, nu prin darul umil pe care personajul îl oferă unui mic cerșetor, unui bătrân sau unei femei sărmane, ci, prin bucuria, fericirea aproape perfectă, pe care i-a insuflat-o acest gest de caritate față de aproapele său. Bucuria, gâtuită de un plâns gâlgâit, ne este transmisă și nouă, cititorilor. Are literatura, din fericire, această putere magică. Ideea care
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ferestre_in_constiinta_veacului_recenzie_la_volumul_povesti_muritoare_de_jianu_liviu_florian_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
ochii lumii. Reținem, și în acest poem, tehnica rimei interioare: „mare - care”, „ude - să-nfunde”, dar și gradul mare de libertate a dezbaterii vremii (timpului) bune (bun) de făcut copii: ploaia erotică. Optând forma romantică, m-aș alătura poetului cu sărmana mea conciziune a acestei teme: „Cu un brici cu lama de frunză/ tai tăcerea ce mă acuză/ Urma degetului arătător/ odihnește-n ochii lor/ Mormane de cuvinte stau la sfat/ și se-nalță, sub fereastra rece/ Așteptarea morții sfârșește curat
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Ioan_toderita_doua_cart_ioan_toderita_1377432618.html [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
fiind fiul „Marelui Anonim Transcendental”. Totuși ,în „Poezia” Gheorghe Neagu (după gustul meu) găsesc urcușuri și coborâșuri, amplitudini paroxistice. Și așa se cuvine să înfruntăm „suiș - coborâșul sisific”, al creației literare. Prin libertate de scriere, necenzurată de critici baroni, conți, sărmani histrioni festiști. Pusă, această eliberare de angoasă, de frustrare și de „amintiri vorbitoare”, în competiție cu cartea citită la gura inimii de lectori anonimi, vom ști împlinită trinitatea :genul, geniul, cartea. Și câtă religiozitate - trudnicie, Doamne, are crucificarea noastră în
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Ioan_toderita_doua_cart_ioan_toderita_1377432618.html [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
deloc, cunoscut profilul acestui ierarh de sprijinitor al celor obidiți. În timpul păstorii sale, Vlădica Melchisedec a oblojit rănile soldaților din Războiul de Independență și ale multor orfani. În egală măsură s-a ocupat de cei necăjiți ca și de copiii sărmani pe care îi avea mereu la inimă. Mai toți biografii îl descriu ca un bun samarinean, deși această latură este umbrită de celalalte mari calități ale sale, în parte enumerate aici. De aceea, profilul samarinanului rămâne deschis cercetării... Era la
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit by http://uzp.org.ro/episcopul-melchisede-stefanescu-1823-1892-asa-cum-nu-l-ati-descoperit/ [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
ani după ce a adormit în Domnul, prin înființarea unui așezământ de ocrotire a copiilor; activitatea a încetat în perioada ateistă. În ultimii ani însă, pe lângă Episcopia Ortodoxă a Romanului, ființează Centrul de zi ”Melchisedec Ștefănescu” ce se ocupă de copiii sărmani. Prin ani, personalitatea sa a adunat Ortodoxia Românească, la reflecție, în nenumărate simpozioane, conferințe, seminarii... Mărturie că a slujit la Dunărea de Jos stă de veghe chiar chipul Episcopului Melchisec Ștefănescu, într-o frescă în Catedrala Galaților. Este realizată, prin
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit by http://uzp.org.ro/episcopul-melchisede-stefanescu-1823-1892-asa-cum-nu-l-ati-descoperit/ [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
a cărei lipsă în primul rând suferim. Iată de ce au-toarea se aruncă în luptă trup și suflet, de-acum imună în contra conspirației stihiilor ce se reunesc mereu să întunece și să frângă bucuria inimii și pa-văza perenei tinereți a poetei: „Sărmane vânturi ce nu știu/că inima mea, niciodată/nu va ajunge/ în-deajuns de bătrână,/ îndeajuns de uscată.../să nu mai poată simți/ bucuria,/ durerea și jalea”. (Nicio-dată). Geo Vasile INSEGNAMI! come fermare questo tempo che caotico scorre? poter insinuare tra
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1457192104.html [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
cândva și el să zboare Ei, tu și eu, noi toți suntem la fel: Atingem cerul numai în visare. Dar vine timpul când, în mod fatal, Te frângi trosnind în vreascuri pentru foc Sub vreun topor ce mușcă ilegal, Copac sărman ce n-ai pe lume loc... Din falnicul stejar ce până ieri Sta neclintit în vânt de miazănoapte Au mai rămas câțiva tăciuni stingheri Și trei scântei care se pierd în noapte. Când vrei să zbori, pe jumătate frânt Și
SCÂNTEI ÎN NOAPTE de ALIN ADRIAN CIOLOMPEA în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alin_adrian_ciolompea_1478546778.html [Corola-blog/BlogPost/372941_a_374270]
-
voinicul, dar sângele-i suia în cap, se-nfuria, bătea cu piciorul în pământ și-i fugărea fără să-i prindă și când veneau din nou și-i arătau cu mâna capul, se apleca cătânt ceva de azvârlit spre ei. Sărmanul om nu le-nțelegea râsul, spusele nici joaca că n-avusese parte de niciuna și-nchipuirea lui spunea că-i ceva rău și de rușine... Apoi pleca cu capu-n jos cercând s-ascundă supărare în trist și ne-ajutor
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
hotelieră din cvartalul Gării de Nord, un hotel din cele mai civilizate ale Bucureștiului, atât în funcție de servicii cât și de spațiu, personal, prețuri etc., are un portofoliu cu implicare personală mai singulară și cu decisivitate fermă, indeclinabilă. Nu e de dorit pentru sărmanii slujitori ai scriiturii să descoase de tot haina pe care o poartă o personalitate cu o atât de importantă răspundere, pentru că dacă ei ar putea cunoaște și înțelege cum se poartă, haina aceasta, ar îmbrăca-o la rându-le însă
CĂLIN ILE. FRUCTIFICÂND PÂNĂ LA „PICĂTURĂ” TIMPUL…! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1480774568.html [Corola-blog/BlogPost/382399_a_383728]
-
mai târziu, cerul ne va fi părtinit un colțișor de-al său !" (Iulia Mirancea) Întreaga lui viață Popică Mardeiaș a fost un foarte bun creștin. Mergea în fiecare duminică la biserică, și-a adorat clipă de clipă aproapele, iar celor sărmani le făcea pomeni cu carul. Nu a luat vreodată numele Domnului în derâdere și nu și-a înșelat nevasta decât cu cele trei secretare pe care le-a avut de-a lungul ... Citește mai mult MOTTO :„Neputință... neșansă... întâmplare...! Întâmplarea
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/liviu_pirtac/canal [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]