5,454 matches
-
pădurii. În noaptea aceea, bunicul a reușit să împuște Lupul Sur pe care l-a adus în sat cu carul, așezându-l, apoi, în bătătura casei, pe o capră de tăiat lemne, într-o poziție de credeai că-i viu. Sătenii au venit să-l vadă, mirându-se și bucurându-se, în același timp, făcându-și cruce... Vânătoarea Lupului Sur a intrat în folclorul satului, fiind povestită adeseori, la șezătorile din fiecare iarnă. Referință Bibliografică: LUPUL SUR (PARTEA I ) / Floarea Cărbune
LUPUL SUR (PARTEA I ) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Lupul_sur_partea_i_floarea_carbune_1355995076.html [Corola-blog/BlogPost/351560_a_352889]
-
ar fi privit cineva așezați în rând cu troița, ar fi crezut că secerătorii alcătuiau o adevărată procesiune. Toți erau tăcuți, cu frunțile plecate, iar, când se găseau la troiță, se închinau cu evlavie. Cum trecuse și ultimul pâlc de săteni, liniștea se așternuse ușor peste vipia groasă. Și, ca la un semn, baierile cerului se desfăcură slobozind fulger după fulger minute în șir, urmate de tunete; tăriile păcuroase deveneau luminoase ca ziua, pentru ca să recadă în smoala fierbinte și gălăgioasă a
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1425815091.html [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
angajații să-l urmărească, să-l provoace la discuție și să afle ce intenție are „nebunul”. Bineînțeles, să-l informeze operativ, ca să ia măsuri în consecință. Cum Mărășteanu nu frecventa cârciuma și n-avea chef să stea de vorbă cu sătenii, informațiile despre ce intenții are, nu existau. Evident și Mărășteanu își dăduse seama că era urmărit de toți. Unii, în mod provocator se adunau în fața porții lui, priveau în curte în mod sfidător și vorbeau cu voce tare, făcând aluzii
SRL AMARU-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1435258744.html [Corola-blog/BlogPost/352839_a_354168]
-
că acest om era dușmanul lor. De aceea murmura, mai mult pentru el: da’...de ce? Deși nu-i spunea nimeni ce-i pregătește Casapu, simțea tensiunea din jurul lui și privirile chiorâșe ale vecinilor, sau răspunsurile evazive la salut ale celorlalți săteni. Observa șușotelile lor când trecea pe uliță cu vestita lui bicicletă cu remorcă. Deși nu-i convenea deloc această stare a relațiilor cu cei din jur, nu încerca să o clarifice prin comunicare cu ei. S-a retras în carapacea
SRL AMARU-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1435258744.html [Corola-blog/BlogPost/352839_a_354168]
-
transport. Între aceștia se afla și Nea Toader, cel mai bun și aprig gospodar al satului. Catârii lui erau, ca și el. De fapt, cei mai puternici. Deci Nea Toader, după o tocmeală cu ochelaristul șef, a încropit echipa de săteni care va ajuta expediția. Și au plecat în munte. Nu pe căile marcate ce duceau spre vestitele vârfuri Negoiul și Moldovanul. Nici măcar în direcția frumosului lac Bâlea, legat de Porumbacu printr-o telecabină. Au luat-o diagonal, prin păduri umbroase
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1419014255.html [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
fost locuit. Nu este exclus să fi fost folosit de luptătorii din 44, dintre care, probabil, unul a scăpat de prigoana comunistă și a putut lăsa familiei poziționarea peșterii. Expediția si-a luat în primire noul sediu al companiei. Cu ajutorul sătenilor au fost despachetate marile baloturi din care au ieșit fiare și dispozitive electronice. După plata celor cuvenite sătenii s-au întors la treburile lor curente. Nea Toader a fost dotat cu o copie a hărții spre a găsi drumul. I
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1419014255.html [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
scăpat de prigoana comunistă și a putut lăsa familiei poziționarea peșterii. Expediția si-a luat în primire noul sediu al companiei. Cu ajutorul sătenilor au fost despachetate marile baloturi din care au ieșit fiare și dispozitive electronice. După plata celor cuvenite sătenii s-au întors la treburile lor curente. Nea Toader a fost dotat cu o copie a hărții spre a găsi drumul. I s-a recomandat să o păstreze, dar numai pentru el. Totodată a primit și un telefon mobil, spre
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1419014255.html [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
și hăulea la fel ca însoțitorii săi astfel că au devenit buni prieteni. În pauzele de păpică le povestea despre destinația care îi așteaptă, despre peșteri și sălbatecele împrejurimi. Mai în glumă, mai în serios tinerii râdeau de naivitatea bunului sătean. Ei știau mai multe! Și au ajuns, pe inserate. Până să găsească intrarea în peșteră în sălbăticia naturii s-a înserat dea binelea. Noroc că erau așteptați și cineva din peșteră a ieșit să-i caute. O lumină puternică a
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1419014255.html [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
mai dură la balega de vacă și le transforma în energie electrică nu mai era legat de ENERGOPÂRȚ cu rețelele sale. Calculatorul primit și adus de elicopter a efectuat pentru el programarea și a pus la lucru harnicele mâini. Toți sătenii au contribuind cu munca auxiliară necesară în plus. Și au fost răsplătiți cu vârf și îndesat dar nu cu bani, ochiul dracului. Valea a fost regularizată. O mică hidrocentrală regla surplusul de după baraj. Generatorul Viceversa transforma energia de prisos în
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1419014255.html [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
de construcție cu care satul întreg a fost modernizat. Nimeni nu se sfiia să pună mâna. Așa a început să răsară impozante grajduri pentru cirezile de vaci. Bineînțeles Moș Toader a făcut începutul cu automate de furajare și mulgere iar sătenii, unul câte unul, au prins poftă și s-au înhămat la treabă. Banii au fost într-atât uitați că nu se mai ocupa nimeni de vinderea laptelui. Tot candidatul la primărie, adică Moș Toader, a venit cu ideea unei făbricuțe
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1419014255.html [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
uitați că nu se mai ocupa nimeni de vinderea laptelui. Tot candidatul la primărie, adică Moș Toader, a venit cu ideea unei făbricuțe de prelucrare a laptelui. Untul și brânzeturile nu mai erau făcute manual ci, pas cu pas toți sătenii își aducea laptele la fabrică și primeau, în afară de bani, și produse fabricate de cea mai bună calitate spre ași acoperi necesitățile familiale. Nici n-a trecut anul electoral și întregul sat a ieșit din nevoi. Nu prin promisiuni electorale uitate
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1419014255.html [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
Literatura > Naratiune > TOAMNA BURSUCILOR Autor: Gheorghița Durlan Publicat în: Ediția nr. 1508 din 16 februarie 2015 Toate Articolele Autorului TOAMNA BURSUCILOR Casa noastră tronează pe un deal, mai în jos se află Glavaciocul cu lunca lui inundabilă, pe unde cultivă sătenii porumburi, după care se ridică iar dealul ce duce spre pădurea Căldăraru. Din balconul dormitorului meu se văd sălciile pletoase, cu brațele lor fantastice, care mângâie apa Glavaciocului, dealul cu pășunea întinsă a vitelor satului și pădurea galben-ruginie la vreun
TOAMNA BURSUCILOR de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1424117700.html [Corola-blog/BlogPost/368500_a_369829]
-
-i spusesem Noadă de cale furată, sau Gara Roșie, ne-au suit în căruțe. Eu am nimerit la unul Relu Iliescu, zis Ghiorlanul, care ajungând în al patrulea sat și văzând că nimeni nu mă oprește, le-a propus unor săteni să le lase și scândurile de la ghioci (căruță) ca la o adică să aibă cu ce-mi face sicriu. Altul a spus că-s așa de scheletos că-i sperii curcile. Nesimțitul, nici gard la drum nu avea și legase
CONSTANTIN T. CIUBOTARU by http://confluente.ro/articole/constantin_t._ciubotaru/canal [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
-i spusesem Noadă de cale furată, sau Gara Roșie, ne-au suit în căruțe. Eu am nimerit la unul Relu Iliescu, zis Ghiorlanul, care ajungând în al patrulea sat și văzând că nimeni nu mă oprește, le-a propus unor săteni să le lase și scândurile de la ghioci (căruță) ca la o adică să aibă cu ce-mi face sicriu. Altul a spus că-s așa de scheletos că-i sperii curcile. Nesimțitul, nici gard la drum nu avea și legase
CONSTANTIN T. CIUBOTARU by http://confluente.ro/articole/constantin_t._ciubotaru/canal [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
natură. Dacă ar fi putut să meargă și la serviciu fără aceste obiecte de îmbrăcăminte ar fi fost fenomenal, însă cum era vară și rochițele subțiri și, în general, transparente, nu putea să apară așa printre muncitori sau chiar printer săteni, fie bărbați, fie femei. Cum ar fi stat sânii săi obraznici fără sutien nu-și făcea probleme. Erau zvelți și frumos ridicați cu vârfurile mugurilor împungând în materialul rochițelor. Familia la care era găzduită era o familie tânără, puțin mai
CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426071796.html [Corola-blog/BlogPost/343284_a_344613]
-
și el implicat în sistem. Inginerul-șef i-a trasat Săndicăi obligațiile de serviciu pentru toată ferma, în perioada imediat următoare, nominalizând-o provizoriu șef de fermă pe timpul cât Ramona era bolnavă. Totul a intrat în normal, chiar dacă unii dintre săteni mai făceau comentarii între ei asupra cauzelor îmbolnăvirii subite a șefei de fermă. Vizita lui Viorel prin fermă nu a trezit nicio bănuială. A trecut ca din întâmplare prin sectorul unde avea treabă Săndica și i-a solicitat acesteia o
CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426071796.html [Corola-blog/BlogPost/343284_a_344613]
-
ar refuza nimeni, văzând cât de bine arăți ca bărbat. - Oo... ce de laude. Chiar așa să fie? Mi-a fost, sincer, teamă să nu fiu refuzat, mai ales ziua când circulă atâta lume pe străzi. - Și care-i treaba? Sătenii numai de oaspeții tăi se preocupă? Crezi că altceva nu au de făcut? Au grădini de săpat, animale de hrănit, nu stau cu ochii pe stradă să vadă pe cine duci tu la gazda ta. - Dacă acesta este punctul tău
CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426071796.html [Corola-blog/BlogPost/343284_a_344613]
-
casă. - Mircea, deja mă uimești. Parcă ești unul dintre elevii tăi care se ferește să nu fie prins cu țigara în gură. - Pentru tine m-am gândit că este bine să-ți treacă neobservată vizita în casa unui bărbat în fața sătenilor, nu pentru mine. - Ce plăcere ar mai avea viața, Mircea, dacă nu-i dai și un pic de senzațional și de suspans? Lasă-i și pe ei să aibă o bucurie. O temă de bârfă locală. Așa ne mai pigmentăm
CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426071796.html [Corola-blog/BlogPost/343284_a_344613]
-
Ionel mi-a scris că vine la mine de Sfânta Sărbătoare.“ A suflat în lumînarea din borcanul pus pe scaunul de la capătul patului ce ținea loc de noptieră. Obosit, adormi cu amintirile venite din trecutul tinereții lui. *** A doua zi sătenii au văzut că vântul a troienit zăpada acoperind casa bătrânului Jerdea. Vecinii au început să dea zăpada la o parte. Dar treaba mergea anevoie. Pe drumul dinspre miază-zi înainta spre ei anevoie un autoturism care la un moment dat a
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_cavoul_de_sub_zapada_al_florin_tene_1358164643.html [Corola-blog/BlogPost/345164_a_346493]
-
a crâcnit în fața eliberatorilor, fiind bucuroasă, nevoie mare! In ceea ce a privit mulțimea armatei rusești, așezate temporar - sine die - pentru întremare și odihnă, s-au luat, operativ, două feluri de măsuri: -ofițerii au fost încartiruiți prin casele mai arătoase ale sătenilor, iar gradații inferiori și restul trupei au fost instalați în câteva livezi și grădini cu pomi fructiferi, care le asigurau umbra și, parțial, hrana oferită gratis de fructele ogrăzilor. Mulți dormeau în căruțe, alții pe jos, în iarbă, înfășurați în
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
stătea alături un țângălău al unora plecați la muncă în străinătate. Se mutase la bătrân. După școală, venea într-un suflet acasă, să lucreze cu Moș Laie ca să aibă ce vinde duminica în târg. De la o vreme, și băietanul, și sătenii se mirară de ce Moș Laie cioplea doar linguri lungi în coadă. Femeile îl credeau smucit la minte, doar nu fierbeau în orice zi bulion ori magiun... Într-o duminică, după slujbă, îl încolțiră pe Laie, înțepându-l, chiar zicându-i
LINGURARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1419099287.html [Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189]
-
doar duminica, atunci când își permiteau un rabat de la acestea .De ceva vreme însă, zvonurile că un animal sălbatic rătacit pe câmpurile roditoare ale satului în căutare de hrană distruge recoltele ce urmează să ajungă în hambare au animat discuțiile între săteni.Se aprind focuri noaptea la marginea tarlalelor și sătenii fac zgomote sperând ca animalul să nu se apropie de munca lor de-o vară.Se pun pariuri la Mat ,crâșma oficială,aflată în centrul satului (unica de altfel,pe vremurile
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
De ceva vreme însă, zvonurile că un animal sălbatic rătacit pe câmpurile roditoare ale satului în căutare de hrană distruge recoltele ce urmează să ajungă în hambare au animat discuțiile între săteni.Se aprind focuri noaptea la marginea tarlalelor și sătenii fac zgomote sperând ca animalul să nu se apropie de munca lor de-o vară.Se pun pariuri la Mat ,crâșma oficială,aflată în centrul satului (unica de altfel,pe vremurile comuniste)fiecare dându-și cu părerea despre originea ,mărimea
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
doar duminica, atunci când își permiteau un rabat de la acestea .De ceva vreme însă, zvonurile că un animal sălbatic rătacit pe câmpurile roditoare ale satului în căutare de hrană distruge recoltele ce urmează să ajungă în hambare au animat discuțiile între săteni.Se aprind focuri noaptea la marginea tarlalelor și sătenii fac zgomote sperând ca animalul să nu se apropie de munca lor de-o vară.Se pun pariuri la Mat ,crâșma oficială,aflată în centrul satului (unica de altfel,pe vremurile
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
De ceva vreme însă, zvonurile că un animal sălbatic rătacit pe câmpurile roditoare ale satului în căutare de hrană distruge recoltele ce urmează să ajungă în hambare au animat discuțiile între săteni.Se aprind focuri noaptea la marginea tarlalelor și sătenii fac zgomote sperând ca animalul să nu se apropie de munca lor de-o vară.Se pun pariuri la Mat ,crâșma oficială,aflată în centrul satului (unica de altfel,pe vremurile comuniste)fiecare dându-și cu părerea despre originea ,mărimea
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]