199 matches
-
verset al cărui text nu s-a păstrat în întregime, tradus după o formă la care s-au adus amendamente. Din pasaje precum Lev 26,35-43 și 2Cr 36,21 se poate cu ușurință deduce că, în perioada preexilică, anul sabatic nu era practicat, astfel încât, conform primului din cele două fragmente, exilul babilonian constituie momentul în care pământul își rezervă singur odihna necesară ce nu i-a fost acordată; analog, al doilea fragment apreciază exilul ca un fel de compensație pentru
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
era practicat, astfel încât, conform primului din cele două fragmente, exilul babilonian constituie momentul în care pământul își rezervă singur odihna necesară ce nu i-a fost acordată; analog, al doilea fragment apreciază exilul ca un fel de compensație pentru anii sabatici care nu au fost celebrați! 15.6. Referințele din epoca elenistă După cazul controversat din Neh 10,32, abia începând cu epoca elenistă găsim referințe mai mult sau mai puțin explicite la practica anului sabatic. a) J. Flavius, în Ant
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
fel de compensație pentru anii sabatici care nu au fost celebrați! 15.6. Referințele din epoca elenistă După cazul controversat din Neh 10,32, abia începând cu epoca elenistă găsim referințe mai mult sau mai puțin explicite la practica anului sabatic. a) J. Flavius, în Ant XI 343; XV 7, menționează un episod în care povestește că Alexandru cel Mare, cucerind Palestina, ar fi renunțat să ceară tribut lui Israel, imediat ce i-a fost adus la cunoștință că anul precedent a
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
în Ant XI 343; XV 7, menționează un episod în care povestește că Alexandru cel Mare, cucerind Palestina, ar fi renunțat să ceară tribut lui Israel, imediat ce i-a fost adus la cunoștință că anul precedent a fost un an sabatic și că, de aceea, iudeii și samaritenii nu culeseseră nimic. Episodul acesta este însă legendar și istoricitatea sa este contestată de cercetători. b) J. Flavius mai semnalează un caz, la începutul domniei lui Irod (40 î.C.). Ba mai mult
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
și istoricitatea sa este contestată de cercetători. b) J. Flavius mai semnalează un caz, la începutul domniei lui Irod (40 î.C.). Ba mai mult, istoricul are convingerea că poate să reconstruiască, cu o oarecare exactitate, o cronologie a anilor sabatici; dar propunerile sale nu au fost confirmate de niciun alt izvor. c) Prima informație credibilă pe plan istoric se află în 1Mac 6,49-54 care afirmă că refugiații evrei în localitatea Bet Șur, atacată și ocupată de Antioh IV spre
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
1Mac 6,49-54 care afirmă că refugiații evrei în localitatea Bet Șur, atacată și ocupată de Antioh IV spre anul 164 î.C. (adică aproape un an înainte de moartea sa), au suferit foametea deoarece cu un an înainte celebraseră anul sabatic. Așadar, anul 165/164 ar fi o dată relativ sigură pentru cel puțin un caz. În toate aceste exemple, dacă rezultatele au fost atât de dezastruoase, odihna câmpului trebuie să se fi practicat pe plan național și cu maximum de rigoare
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
practicat pe plan național și cu maximum de rigoare! d) Deci A. Pena (1953) are dreptate atunci când notează că „această legislație a rămas literă moartă în perioada de dinainte de exil”. Sau, mai degrabă, putem spune că, înainte de exil, practica anului sabatic nu este atestată. Și în Cartea Jubilellor anul sabatic este celebrat împreună cu Jubileul (de unde și numele; vom trata acest aspect la paragraful 8) ca unitate de măsură pentru calculele cronologice, practică atestată și la grupul de la Qumran (vezi 15.9
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
d) Deci A. Pena (1953) are dreptate atunci când notează că „această legislație a rămas literă moartă în perioada de dinainte de exil”. Sau, mai degrabă, putem spune că, înainte de exil, practica anului sabatic nu este atestată. Și în Cartea Jubilellor anul sabatic este celebrat împreună cu Jubileul (de unde și numele; vom trata acest aspect la paragraful 8) ca unitate de măsură pentru calculele cronologice, practică atestată și la grupul de la Qumran (vezi 15.9.c); și Cornelius Tacitus, Hist. IV 3 ș.u
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Cornelius Tacitus, Hist. IV 3 ș.u. (Stern 1980, pp. 18 ș.u.) observă ironic că evreii, nefiindu-le de ajuns o zi pe săptămână să piardă vremea lenevind, au mai inventat al șaptelea an... 15.7. Atestări ale anului sabatic Mișna dedică anului sabatic tratatul Šĕbî’it. În X,3 rabbi Hillel (contemporan cu Isus) amintește de cazul unui datornic care a contractat o datorie cu rea credință, sigur că nu trebuie să o mai returneze în timpul anului sabatic. a
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
3 ș.u. (Stern 1980, pp. 18 ș.u.) observă ironic că evreii, nefiindu-le de ajuns o zi pe săptămână să piardă vremea lenevind, au mai inventat al șaptelea an... 15.7. Atestări ale anului sabatic Mișna dedică anului sabatic tratatul Šĕbî’it. În X,3 rabbi Hillel (contemporan cu Isus) amintește de cazul unui datornic care a contractat o datorie cu rea credință, sigur că nu trebuie să o mai returneze în timpul anului sabatic. a) Pentru a evita calculele
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
anului sabatic Mișna dedică anului sabatic tratatul Šĕbî’it. În X,3 rabbi Hillel (contemporan cu Isus) amintește de cazul unui datornic care a contractat o datorie cu rea credință, sigur că nu trebuie să o mai returneze în timpul anului sabatic. a) Pentru a evita calculele complicate și pentru a tutela drepturile debitorului și ale creditorului s-a instituit așa-numitul prosbôl (termen de origine grecească, derivând probabil din pròs boulḗ bouletòn, „din dorința celor interesați”), prin care cele două părți
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
s-a instituit așa-numitul prosbôl (termen de origine grecească, derivând probabil din pròs boulḗ bouletòn, „din dorința celor interesați”), prin care cele două părți declarau solemn în fața tribunalului și în prezența martorilor, înainte de a concretiza raportul, că viitorul an sabatic nu va avea nici un efect asupra raportului lor. În viziunea lui Hillel, paradoxal, măsura tindea să tuteleze mai mult pe debitor decât pe creditor: apropiindu-se un an sabatic, era din ce în ce mai greu să obții credite și comerțul stagna. În realitate
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
și în prezența martorilor, înainte de a concretiza raportul, că viitorul an sabatic nu va avea nici un efect asupra raportului lor. În viziunea lui Hillel, paradoxal, măsura tindea să tuteleze mai mult pe debitor decât pe creditor: apropiindu-se un an sabatic, era din ce în ce mai greu să obții credite și comerțul stagna. În realitate, însă, clauza prosbôl nu numai că nu elimina abuzurile, dar golea instituția și de elementele sale sociale pozitive și adecvate. În orice caz, această prevedere dă mărturie despre importanța
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
începutul erei comune. Într-un contract provenit din Wadi Murabaat (în apropiere de Qumran, Benoit 1961, n. 18, lin. 7), datând din epoca lui Nero (55-56 d.C.), chiar dacă nu apare cuvântul prosbôl, se afirmă că documentul este supus clauzei anului sabatic. b) În concluzie, se poate afirma că primele mențiuni sigure despre practica anului sabatic apar abia în secolul al II-lea î.C., precedate probabil de o alta în Neh 10,32b; de atunci se pare că practica a fost
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Benoit 1961, n. 18, lin. 7), datând din epoca lui Nero (55-56 d.C.), chiar dacă nu apare cuvântul prosbôl, se afirmă că documentul este supus clauzei anului sabatic. b) În concluzie, se poate afirma că primele mențiuni sigure despre practica anului sabatic apar abia în secolul al II-lea î.C., precedate probabil de o alta în Neh 10,32b; de atunci se pare că practica a fost constantă. c) În fine, un fragment special este Dt 31,9,13, întrucât este
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
î.C., precedate probabil de o alta în Neh 10,32b; de atunci se pare că practica a fost constantă. c) În fine, un fragment special este Dt 31,9,13, întrucât este autonom față de toate celelalte mențiuni ale anului sabatic. Sărbătoarea e legată de cea a corturilor și de proclamarea Torei (cf. 12.3.i). Stratul Deuteronomului în care apare textul este unul din cele mai recente, fiind probabil o încercare de a cupla un număr cât mai mare de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
unul din cele mai recente, fiind probabil o încercare de a cupla un număr cât mai mare de sărbători agricole cu istoria sacră. 15.8. Anul jubiliar În Lev 25,8 ș.u., imediat după fragmentul care tratează despre anul sabatic, se mai menționează o instituție ce are conexiuni indiscutabile cu acesta, chiar dacă nu întotdeauna exprimate atât de clar pe cât am vrea noi, numită „anul jubiliar”. Având legătură cu sărbătorile de toamnă, la fiecare cincizeci de ani (adică după „șapte săptămâni
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
indiscutabile cu acesta, chiar dacă nu întotdeauna exprimate atât de clar pe cât am vrea noi, numită „anul jubiliar”. Având legătură cu sărbătorile de toamnă, la fiecare cincizeci de ani (adică după „șapte săptămâni de ani”, obținând astfel un fel de an sabatic la pătrat) sărbătoarea prevedea să se sune din corn (šôfăr) și fiecare „clan” să reintre în posesia deplină a bunurilor sale, în timp ce pământul se odihnește și el, la fel ca în cazul šĕmițțăh. a) Ideea de reintrare în posesie a
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
agricolă în sânul căreia erau dezbătute probleme precum cea a proprietății, stăpânirii și uzufructului terenurilor, a sclaviei survenite din cauza datoriilor și altele. Forma celebrării amintește îndeaproape de cea din Dt 31,9 ș.u. (Soggin 2000). c) Legăturile cu anul sabatic sunt vizibile și n-ar trebui să ne surprindă: în ciuda unei mici dificultăți cronologice (anul sabatic coincidea cu ANUL prin excelență, adică anul jubiliar, al cinci-zecilea), era imposibil ca cei doi ani să nu se suprapună; în caz contrar ar
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
sclaviei survenite din cauza datoriilor și altele. Forma celebrării amintește îndeaproape de cea din Dt 31,9 ș.u. (Soggin 2000). c) Legăturile cu anul sabatic sunt vizibile și n-ar trebui să ne surprindă: în ciuda unei mici dificultăți cronologice (anul sabatic coincidea cu ANUL prin excelență, adică anul jubiliar, al cinci-zecilea), era imposibil ca cei doi ani să nu se suprapună; în caz contrar ar fi rezultat un duplicat absurd al odihnei pământului la fiecare 50 de ani, la un an
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
25,20 ș.u., dar textul o depășește prin anunțul unui miracol. Probabil, în perioada documentului „sacerdotal” Jubileul nu era celebrat, astfel că situația prezentată este pur ipotetică. 15.9. Dificultăți cu privire la practica anului jubiliar Dacă problema istorico-practică a anului sabatic este complexă, cu atât mai complicată este cea a anului jubiliar. a) Unii comentatori chiar au avansat teza că Jubileul a fost propus, probabil în formă pur teoretică, cu scopul de a substitui practica anului sabatic căzut în desuetudine și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
problema istorico-practică a anului sabatic este complexă, cu atât mai complicată este cea a anului jubiliar. a) Unii comentatori chiar au avansat teza că Jubileul a fost propus, probabil în formă pur teoretică, cu scopul de a substitui practica anului sabatic căzut în desuetudine și era dificil de restabilit; acestei ipoteze i se opune caracterul tardiv al atestării instituției anului jubiliar (nu înainte de epoca elenistă). b) Talmudul (bArăkîn, 32b) propune teoria că Jubileul a fost celebrat înainte de exil, dar că apoi
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Notetc "Note" * Acest text a fost scris în engleză în 2000, pe când eram Fellow la Center for Advanced Study in the Behavioral Sciences, Stanford - el însuși o instituție castaliană. Sunt recunoscător fundațiilor Andrew Mellon și Volkswagen pentru finanțarea anului meu sabatic la Stanford. 1. Atât Jurnalul, cât și Epistolarul au fost publicate de Editura Cartea Românească din București. Ultima republicare a Jurnalului (ediția a treia) este din 2003. Cenzorul partidului era un anume tovarăș Velescu, angajat al odiosului Consiliu al Culturii
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
are soluția perfectă. Notetc "Note" * Am terminat documentarea pentru acest text, am scris cea mai mare parte a lui și l-am încheiat în septembrie-octombrie 2002, la Kulturwissenschaftliches Institut din Essen, unde mi-am petrecut trei luni din concediul meu sabatic. Mulțumesc universității mele, CEU, pentru finanțarea acestei ideale vacanțe active. Mulțumesc Președintelui KWI, Jörn Rüsen, pentru invitarea mea ca Fellow; KWI a contribuit generos la finanțarea șederii mele la Essen, iar personalul instituției s-a dovedit mereu ospitalier. Jörn Rüsen
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]