12,589 matches
-
în afară de câteva părți comice a la Charlot, fusese o chestie "iglantonică". Angelo se comportase exact ca un anume Lone Ranger, îi lipsise doar masca. Tăcu o clipă. - Băiatul a asistat la toate acestea din băcănia lui Joăo Untdelemn, de după un sac cu fasole, înmărmurit în fața a ceea ce Molero numește cel mai mare foc de artificii ce s-a pomenit vreodată în materie de bătaie, învălmășela perfectă, filmul decupat din carne vie, realitatea care se suprapune mitului, visul nu înseamnă nimic pe lângă
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
autopsier Închizând una din ușile prin care tocmai introdusese un cadavru. - Bună ziua, spuse plutonierul. - Ziua bună, le răspunse plictisit acesta. Iar ați venit? - Da doctore. Știți În problema identificării Mariei Brumaru. Cea de la Făurei. Ți-am adus-o ieri În sacul acela... - Ah, da... Mi-amintesc, zise el brusc lămurit. Deschise ușa unei alte despărțituri. Scoase un sac din pânză cauciucată. - De fapt n-a rămas cine știe ce. Un picior de la genunchi În jos, câteva degete și fragmentele din Îmbrăcămintea ce a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
răspunse plictisit acesta. Iar ați venit? - Da doctore. Știți În problema identificării Mariei Brumaru. Cea de la Făurei. Ți-am adus-o ieri În sacul acela... - Ah, da... Mi-amintesc, zise el brusc lămurit. Deschise ușa unei alte despărțituri. Scoase un sac din pânză cauciucată. - De fapt n-a rămas cine știe ce. Un picior de la genunchi În jos, câteva degete și fragmentele din Îmbrăcămintea ce a mai putut fi recuperată, preciză el În vreme ce dezlega gura sacului. Apoi, Îi răsturnă conținutul pe masa acoperită
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Deschise ușa unei alte despărțituri. Scoase un sac din pânză cauciucată. - De fapt n-a rămas cine știe ce. Un picior de la genunchi În jos, câteva degete și fragmentele din Îmbrăcămintea ce a mai putut fi recuperată, preciză el În vreme ce dezlega gura sacului. Apoi, Îi răsturnă conținutul pe masa acoperită cu tablă zincată. Fragmente din ceea ce fusese odată un trup, se Împrăștiară Înghețate, scoțând un zgomot sec, pe tabla curată. Profesorul scoase un geamăt, și se prăbuși murmurând. - Pantoful, paaantoooful!- Apoi nu mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
zgomot sec, pe tabla curată. Profesorul scoase un geamăt, și se prăbuși murmurând. - Pantoful, paaantoooful!- Apoi nu mai zise nimic. Rămase rigid, cu ochii ieșiți din orbite, În vreme ce plutonierul se uita la pantoful căzut laolaltă cu ce mai era În sac, pe masa zincată. Nu Înțelegea mare lucru. Îl luă și-l așeză cu talpa Întoarsă pe laba piciorului rămasă ca prin minune Întreagă. Era mărimea potrivită. Medicul, care văzuse destule În viața lui, se repezise În ajutorul profesorului Brumaru. Era
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
piciorului rămasă ca prin minune Întreagă. Era mărimea potrivită. Medicul, care văzuse destule În viața lui, se repezise În ajutorul profesorului Brumaru. Era Întotdeauna pregătit. Câteva picături tonice, avea să-i redea puterea. Îl așezară pe scaun strângând conținutul În sac, așteptând efectul. Curând profesorul Își reveni. Ceru apă. Bău un pahar Întreg, răsuflă adânc, cu greutate, după care așteptă cu privirile mirate o Întrebare fără răspuns. După un timp șopti: - Pantoful... - Ce-i cu pantoful?! Întrebă civilul. - Nu este al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
carte într-una de călătorii, dau un atac la biblioteca (românească!) a bunei mele gazde. Din ea, găsesc numai bună de scos pe masă și luat la răsfoit o superbă ediție format mare, legată în imitație (sic!) de pînză de sac, cu funde din mătase ruginie, pe care o ștanță neagră a pus așa: Maria (caligrafiat, stil semnătură) REGINA ROMÂNIEI. PATRU ANOTIMPURI DIN VIA}A UNUI OM. Jos: ILUSTRA}II DE N. GRANT. Negru pe roșcat. Vizibil și sever. Traducerea o
Poveste pentru Cella by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10370_a_11695]
-
noastră-albastră face măceluri dar nu face riduri. DRUMUL hai să mergem sfântă mea femeie, să lăsăm copiii-n cuibul lor. le-am înscris cu unghia pe cheie că ne vom întoarce...newermor. știu c-ai pus bucate potrivite doar în saci că nu avem samari calea o vom face pasămite tot desculți pe uliți de coșmar. drumu-i lung, dar unde ne va duce n-am știut și nici n-am întrebat; ni s-a năzărit pe zări o cruce printr-un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
epigrama, Sonete sau poezie Publică și apoi scrie! Aviz medical De nu trăiești în zadar și mănânci pe la toți Sfinții Ce-s trecuți în calendar Și-ai săpat groapă cu dinții! Osânda Unui despot „luminat” I-au intrat zilele-n sac Și partidul l-a damnat Preferând un „prostănac”. Șuvița marinarului Dacă ți-ai tăiat șuvița Zice ziaristul Bulă La mulți ne-ai luat alvița Dă-ne acces la pendula! Alegeri la partide Bilanț la publicarea unei cărți Am publicat în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
dorul se toarce în tâmple. NU VĂ-NTRISTAȚI Măicuța, -n vara asta arsă De griji, de ploi, de dorul meu, E timpul să mă fac mireasă Și să mă-ntorc la Dumnezeu. Tăicuța, ori îmi pare mie? Se strânse-n sac pogon de ani De când nu mai plătiși simbrie Nici la boieri, nici sorții bani. Voi așteptați-mă la poarta Cu calul alb ce-a-mbătrânit. Mă-ntorc din patru vânturi, iată: Îmi este greu și-am obosit. Tocmiți mulți lăutari din sat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ca să-i dăm cu prafuri/ otrăvitoare și chemați țigani.ť/ Aud roind în jurul meu tarafuri/ și-ncerc să trec de treizeci de ani." (Cântec de rinocer); Ce-ați făcut cu nebunii din gări?/ Măcar ei n-aveau limba de cârpă./ Saci cu pâine, sudoare, țigări/ și tăcerea complice și târfă.// I-au cam tras înspre polul lor cald/ institutele de binefacere?/ Le-au extras de sub țeastă smarald,/ i-au păpat chiar în faza de coacere?// Om-vagon, bou-vagon, palid tren/ cu baloturi
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
noastră-albastră face măceluri dar nu face riduri. DRUMUL hai să mergem sfântă mea femeie, să lăsăm copiii-n cuibul lor. le-am înscris cu unghia pe cheie că ne vom întoarce...newermor. știu c-ai pus bucate potrivite doar în saci că nu avem samari calea o vom face pasămite tot desculți pe uliți de coșmar. drumu-i lung, dar unde ne va duce n-am știut și nici n-am întrebat; ni s-a năzărit pe zări o cruce printr-un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
epigrama, Sonete sau poezie Publică și apoi scrie! Aviz medical De nu trăiești în zadar și mănânci pe la toți Sfinții Ce-s trecuți în calendar Și-ai săpat groapă cu dinții! Osânda Unui despot „luminat” I-au intrat zilele-n sac Și partidul l-a damnat Preferând un „prostănac”. Șuvița marinarului Dacă ți-ai tăiat șuvița Zice ziaristul Bulă La mulți ne-ai luat alvița Dă-ne acces la pendula! Alegeri la partide Bilanț la publicarea unei cărți Am publicat în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
dorul se toarce în tâmple. NU VĂ-NTRISTAȚI Măicuța, -n vara asta arsă De griji, de ploi, de dorul meu, E timpul să mă fac mireasă Și să mă-ntorc la Dumnezeu. Tăicuța, ori îmi pare mie? Se strânse-n sac pogon de ani De când nu mai plătiși simbrie Nici la boieri, nici sorții bani. Voi așteptați-mă la poarta Cu calul alb ce-a-mbătrânit. Mă-ntorc din patru vânturi, iată: Îmi este greu și-am obosit. Tocmiți mulți lăutari din sat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
să lupți, nu stându-i împotrivă [...] ci fugind cu toată puterea de orice prilej care te poate ademeni<footnote Nicodim Aghioritul, Războiul nevăzut, Edit. Bunavestire, Bacău, 1996, p. 55. footnote>. Sfântul Ioan Scărarul amintește și alte nevoințe cum ar fi sacul, cenușa, starea în picioare toată noaptea, mulțumirea cu pâine, limba arsă și cu măsură răcorită, așezarea în coșciuge, ajutorul unui părinte sau al altui frate sârguincios, bătrân cu cugetul<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p. 236. footnote>. Acestea sunt sfaturi
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
și vei avea odihnă<footnote Avva Agathon, în Patericulă, p. 28. footnote>. Tratamentul recomandat de Sfântul Ioan Scărarul în lupta de izbăvire, arată gravitatea și tăria acestei patimi: De un real ajutor ne pot fi în acest timp al ispitirii: sacul (de penitență), cenușa, șederea în picioare toată noaptea, îndurarea foamei, limba arsă și neudată cu puțină apă, sălășluirea în mormânt și mai înainte de toate, smerenia inimii, în plus, dacă e posibil, ajutorul unui tată sau frate sârguitor și bătrân în
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
casă. Cei trei copii, împreună, au legat strânsă prietenie. Vidi mai avea un prieten favorit, pe cotoiul mare al proprietăresei. Și iată-l că vine îmbrăcat cercetășește gata de drum, cu lanterna în brâu și cotoiul în spinare băgat în sac. Nu vrea să se despartă de el cu niciun chip; au trebuit multe rugăminți până l-am convins că un cercetaș cu o pisică în brațe se face de râs! În fine, ajunși cu toși la gara Doftana, ne suim
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
un spectacol extraordinar. în față se aflau două generații mari și foarte talentate. Puteam fi luat drept un securist care trage cu urechea, ca de obicei, meseria lui, cum se umblă astăzi după atâția și sunt prinși cu mâța în sac. Slavă Domnului, îmi pregăteam doar viitoarele memorii în care întâmplarea a și apărut în volumul întâi, acum patru ani. De ce îmi aduc aminte de acest lucru? Pentru că, zilele trecute, mi-a căzut în mână întâmplător cartea lui Al. O. Teodoreanu
Păstorel recomandă: piftie de cocoș bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10015_a_11340]
-
urmat o adevărată avalanșă de variații - duete, solo-uri, trio, quartete - executate cu brio, care ne-au consolat parțial pentru tot restul serii. Din păcate spectacolul parizian ne-a amintit proverbul românesc: , La pomul lăudat să nu te duci cu sacul".
Stele fără strălucire by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10024_a_11349]
-
sapa, cu hîrlețul, cu tîrnăcopul, pentru 11,50 lei pe zi, la un șantier de drumuri la stadionul sportiv din localitate, la descărcarea vagoanelor cu piatră sau lemne, la încărcatul vagoanelor de sfeclă de zahăr pentru fabrici, cărînd și ridicînd saci deși aveam pe atunci 65 ani, pînă ce o boală care a necesitat intervenția chirurgicală, m-a scos și din această muncă. Pentru munca făcută cu lopata timp de 6 ani mi s-a acordat o pensie socială de 250
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
Cristian Teodorescu Dacă în România a mai rămas ceva de trădat, e bine. Înseamnă că ticăloșii, securiștii, hoții și dobitocii care au avut un cuvînt de spus în conducerea acestei țări au mai uitat ceva pe fundul sacului. În țara asta, elitele conducătoare au o vocație istorică a trădării. De la pîrîtorii la Stanbul împotriva domnitorului, uns cu insemne turcești după ce el însuși își dădea predecesorul în gît prin intrigi sau peșcheșuri, pînă la protagoniștii întîmplărilor recente, care au
Zilnica trădare de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10031_a_11356]
-
afle ce politică învîrtește sau ca Stănică Rațiu care interceptează fără scrupule mesajele altora. Trucul scrisorilor găsite tîrziu și constituite în documentar este adesea utilizat în literatura noastră precum în Scrinul Negru de G. Călinescu sau, mai ingenios, în Trei saci de poștă, povestire de Fănuș Neagu. Nu e vorba deci de O scrisoare pierdută, ci de trei saci întregi! Cel care intră în posesia lor, nemaiputînd livra corespondența adresanților, o ține penru sine și, ca delectare, deschide cînd și cînd
Scrisori, depeșe, telegrame by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10038_a_11363]
-
și constituite în documentar este adesea utilizat în literatura noastră precum în Scrinul Negru de G. Călinescu sau, mai ingenios, în Trei saci de poștă, povestire de Fănuș Neagu. Nu e vorba deci de O scrisoare pierdută, ci de trei saci întregi! Cel care intră în posesia lor, nemaiputînd livra corespondența adresanților, o ține penru sine și, ca delectare, deschide cînd și cînd, cîteva scrsiori și le citește, cum ar destupa niște sticle de vin vechi bine păstrat. Unele personaje, prudente
Scrisori, depeșe, telegrame by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10038_a_11363]
-
Observator, ,Antena 1", în ziua de 23 iunie: ,Incendiul din Sfântu Gheorghe, județul Covasna, de-acum trei luni, (...), a fost cel mai devastator incendiu din ultimii ani din județul Constanța..." Haralampy (oarecum conspirativ): Psst! Am prins-o cu pisicu'-n sac, fin'că, și de fapt, incendiul a avut loc în județul Satu Mare, pe malul stâng al Dunării... l Radu Mazăre, primarul municipiului Constanța: ,Sulfina Barbu este o proastă...!" Haralampy: Noa, așă! l Valeriu Stoica, la Realitatea Tv (6 iulie): ,Nu
Din antologia telezicerilor - alcătuită și comentată de psihosociologul C. Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10032_a_11357]
-
vacile cele mai fericite. (Jeremias Gotthelf) Dacă tot nu pot fi fericit, măcar să mor frumos. (Edmond Rostand) De-a-lungul vieții, oamenii trăiesc următoarea experiență: mai întâi ies la lumină, la loc deschis; după mulți ani constată că nu era decât gura sacului care se strânge tot mai tare, mai sumbru, în jurul lor. Pentru a-și face totuși iluzii, oamenii caută fericirea, făcând fie metafizică, fie copii. (Jean Paul Sartre) Din tot ce scriseseră acești vechi, faimoși, înțelepți, dalbi dar nu totdeauna albi
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]