192 matches
-
naturală aflată în Munții Rodnei, are o suprafață de 5 ha, și reprezintă o poiană cu narcise ("Narcissus angustifolius") pe versantul estic al muntelui Saca, la o altitudine de 1600 m, într-o asociație dominată de Barba ursului. Pe muntele Saca, din masivul cristalin al Rodnei, se poate ajunge plecând din localitatea Valea Vinului, situat la 8 km de Rodna Veche. Din Valea Vinului pleacă către muntele Saca două poteci mai bune: prima urcă spre vest spre Dealul Popii iar a
Poiana cu narcise de pe Masivul Saca () [Corola-website/Science/311374_a_312703]
-
altitudine de 1600 m, într-o asociație dominată de Barba ursului. Pe muntele Saca, din masivul cristalin al Rodnei, se poate ajunge plecând din localitatea Valea Vinului, situat la 8 km de Rodna Veche. Din Valea Vinului pleacă către muntele Saca două poteci mai bune: prima urcă spre vest spre Dealul Popii iar a doua urmărește Valea Secii și apoi urcă pe versantul sudic al Dealului Popii. Drumul până la vârful Saca durează 3 ore din Valea Vinului. La 7 km de
Poiana cu narcise de pe Masivul Saca () [Corola-website/Science/311374_a_312703]
-
km de Rodna Veche. Din Valea Vinului pleacă către muntele Saca două poteci mai bune: prima urcă spre vest spre Dealul Popii iar a doua urmărește Valea Secii și apoi urcă pe versantul sudic al Dealului Popii. Drumul până la vârful Saca durează 3 ore din Valea Vinului. La 7 km de localitatea Valea Vinului, pe vârful Saca, se află o poiană mare cu narcise, situată la altitudinea cea mai mare din țară (1600 m). Alături de narcise ("Narcissus angustifolius f.stellaris") întâlnim
Poiana cu narcise de pe Masivul Saca () [Corola-website/Science/311374_a_312703]
-
urcă spre vest spre Dealul Popii iar a doua urmărește Valea Secii și apoi urcă pe versantul sudic al Dealului Popii. Drumul până la vârful Saca durează 3 ore din Valea Vinului. La 7 km de localitatea Valea Vinului, pe vârful Saca, se află o poiană mare cu narcise, situată la altitudinea cea mai mare din țară (1600 m). Alături de narcise ("Narcissus angustifolius f.stellaris") întâlnim Opaița multicoloră ("Lychnis nivalis"), Crucea Pământului ("Heracleum Carpaticum") și alte specii rare.
Poiana cu narcise de pe Masivul Saca () [Corola-website/Science/311374_a_312703]
-
În se află mai multe arii naturale de un deosebit interes științific, geologic, peisagistic, floristic, faunistic și speologic, dintre care: Pietrosu Mare (rezervație naturală inclusă în programul mondial al UNESCO - „Omul și biosfera”), Piatra Rea, Poiana cu narcise de pe Masivul Saca, Peștera din Valea Cobășelului, Ineu - Lala, Peștera Izvorul Tăușoarelor, Izvorul Bătrâna, Izvoarele Mihăiesei, Peștera și izbucul Izvorul Albastru al Izei. Munții Rodnei prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
pe un dâmb, în planul secundar putându-se vedea aliniate corturile de campanie, precum și grupurile de oșteni din jurul acestora așezați pe lângă cazanele de bucătărie îngropate într-un mal sau lângă ciuberele cu apă potabilă. Primul plan este luat de o saca dejugată cu cruce roșie lângă care se găsesc un grup de cai văzuți din spate. Unul dintre ei este potcovit de un soldat. Din partea dreaptă sosește un convoi de furgoane care este precedat de către un ofițer care călărește un cal
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
de cale ferată 307 Blaj-Târnăveni-Praid. Se învecinează la nord cu dealul Cireșelu de 912 m, la est cu dealul Stejaru de 649 m, la nord-est cu dealul Becheci sau Bicheș de 1080 m, iar la nord-est cu Masivul Gurghiu, vârful Saca de 1777 m. Exploatări de sare cunoscute din antichitate sunt și cele de la Sovata. Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Resursele de sare
Sovata () [Corola-website/Science/297054_a_298383]
-
de bază de tratament proprie, vile, hanuri, moteluri și cabane). Posibilitățile de recreere și de practicare a sportului sunt de asemenea numeroase (un club cu sala pentru jocuri mecanice, sala de lectura, cinematograf, bazine acoperite, discoteci, popicărie, excursii la Dealul Saca și la Vârful Cireșelu etc.). „Du-mă, mamă, la Sovata, să-l cunosc și eu pe tata!”, „Sovata, unde face Nicu armata” sau „Sovata, unde-i fericită fata”, sunt doar câteva vorbe din popor cu subînțeles care fac referire la
Sovata () [Corola-website/Science/297054_a_298383]
-
acest om") De asemenea poate începe cu ț- e.g. țåle lingure ("acele linguri") un,o: "un" - "o" vreun,vreo: "vrun" - "vro" un,o: "ur" - "o" niciun,nicio: "ničur" - "ničurĕ" nimic: "nimic" ceva: "ćeva" alt,altă: "åt" - "åta" - "åto" fiecare: "saki" - "saca" - "saco" oricare: "cătcoder" Majoritatea numerelor cardinale au origine latină, dar există și câteva împrumuturi din slavă 19. devetprezåće 20. dovotezåće / dvadeset / dvaiset 21. dovotezåće și ur 30. treivotezåće 40. cvårnaru 50. ćinćvotezåće 100. sto 101. sto și ur 200. dovotesto
Gramatica limbii istroromâne () [Corola-website/Science/314425_a_315754]
-
se află în localitatea omonimă din județul Bihor. Biserica a fost ridicată probabil în secolul 17 sau 18 și conform tradiției, a fost adusă din satul vecin Saca în 1818. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Într-un document de la 1756 se arată că la Belejeni nu exista biserică, satul fiind filie la parohia Șebiș. Nici în anul 1773, cu toate că satul număra
Biserica de lemn din Belejeni () [Corola-website/Science/313324_a_314653]
-
LMI: . Într-un document de la 1756 se arată că la Belejeni nu exista biserică, satul fiind filie la parohia Șebiș. Nici în anul 1773, cu toate că satul număra 43 de familii, nu exista biserică în localitate. În anul 1818, locuitorii satului Saca se hotărăsc să vândă biserica veche, ce nu mai corespundea numărului de locuitori din sat și să construiască alta nouă și mai mare în locul ei. Se ajunge astfel la cumpărarea bisericii din Saca de către cei din Belejeni. Strămutarea lăcașului este
Biserica de lemn din Belejeni () [Corola-website/Science/313324_a_314653]
-
în localitate. În anul 1818, locuitorii satului Saca se hotărăsc să vândă biserica veche, ce nu mai corespundea numărului de locuitori din sat și să construiască alta nouă și mai mare în locul ei. Se ajunge astfel la cumpărarea bisericii din Saca de către cei din Belejeni. Strămutarea lăcașului este consemnată pe un Minologhion. Bogdan Simion din Belejeni scrie că biserica satului „s-au făcutu Bogdan Ioan cu feciorii Bodan Luca și Bogdan Costu și Bogdan ...” Construcția respectivă a rămas cu bârnele aparente
Biserica de lemn din Belejeni () [Corola-website/Science/313324_a_314653]
-
varsă în râul Cogâlnic, în apropierea orașului Arciz. El are un debit foarte mic, iar în verile mai secetoase poate chiar seca pe unele segmente. Apele sale sunt folosite în irigații. Principalul afluent se află pe partea dreaptă și anume: Saca (cu o lungime de 52 km și punctul de vărsare în apropiere de satul Cleastitz). Râul Ceaga traversează următoarele localități: Surchiceni, Baimaclia, Taraclia, Ceaga, Sărățica, Gheorghieni-Vechi, Gura-Văilor, Răileni, Evghenița, Cleastitz, Luxemburg, Peremoga, Cogălniceanu, Fridenstal și Arciz. În anul 1960, pe
Râul Ceaga () [Corola-website/Science/318445_a_319774]
-
m) a cărui contur poate fi admirat în întregime din depresiunea Vălenii de Mureș. Munții Gurghiului pe teritoriului județului se întind de la defileul Mureșului până la partea nordică a Munților Harghitei până la aliniamnetuyl descris de vârfurile Bătrâna, Crucii, Tătarea , Fâncelu și Saca. Masivul este brăzdat de mici defilee create în urma eroziunii de către râurile care traversează masivul. Defileul Mureșului se întinde între Toplița și Deda este lung de 35 km, fiind săpat de râul Mureș în catena formată de munții Călimani și Harghita
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
cu hramul „Sf. Gheorghe” se află în localitatea Saca din județul Bihor. Ea a fost ridicată în jurul anului 1724 în satul Nimăiești și este semnată de meșterul Lupu, cel care a ridicat și biserica de lemn din Talpe câțiva ani mai târziu. La fel ca și cea din Talpe
Biserica de lemn din Saca () [Corola-website/Science/317202_a_318531]
-
prin motivele astrelor cerești sculptate în relief pe portale și în grinzile de sub bolta navei. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . O biserică de lemn mai veche, acoperită cu șindrilă, a fost menționată în Saca în anii 1724-1725. Aceea a fost donată credincioșilor din Belejeni în anul 1818, unde se mai păstrează și astăzi. Tradiția spune că biserica de lemn actuală a fost adusă din satul Nimăiești, Momentul aducerii ei în Saca poate fi aproximativ
Biserica de lemn din Saca () [Corola-website/Science/317202_a_318531]
-
fost menționată în Saca în anii 1724-1725. Aceea a fost donată credincioșilor din Belejeni în anul 1818, unde se mai păstrează și astăzi. Tradiția spune că biserica de lemn actuală a fost adusă din satul Nimăiești, Momentul aducerii ei în Saca poate fi aproximativ stabilit după 1806, când locuitorii din Nimăești cereau lemn să-și construiască o biserică nouă, și înainte de 1818, când cea veche a fost mutată în Belejeni. Începutul acestei biserici este fixat de o pisanie pe peretele exterior
Biserica de lemn din Saca () [Corola-website/Science/317202_a_318531]