936 matches
-
nesfârșita devenire, COLOANA ÎNGERILOR MELANCOLICI a lui Constantin Sandu-Milea a deschis formă în beneficiul conținutului sau. Căci, aceasta simbolizează - prin aceeași curgere către înalt pe care stâlpul de la pridvorul casei românești a sugerat-o tacit, dintotdeauna - o dimensiune sculpturala a sacralității, decupata din trupul viu al lemnului de cireș. Citește mai mult Foto :Coloana Îngerilor Melancolici "ARITHEA" (lemn de cireș) la Săcărâmb-Hunedoara, România. Dacă Brâncuși a generat prin Nesfârșirea Coloanei sale ceea ce Ovoidul - "formă-a-tuturor-formelor" - cuprinde, adică un conținut macro- sau micro-fizic
CONSTANTIN MILEA SANDU by http://confluente.ro/articole/constantin_milea_sandu/canal [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]
-
nesfârșita devenire, COLOANA ÎNGERILOR MELANCOLICI a lui Constantin Sandu-Milea a deschis formă în beneficiul conținutului sau. Căci, aceasta simbolizează - prin aceeași curgere către înalt pe care stâlpul de la pridvorul casei românești a sugerat-o tacit, dintotdeauna - o dimensiune sculpturala a sacralității, decupata din trupul viu al lemnului de cireș.... IV. SCURTĂ RECENZIE A CĂRȚII ALESEI DE LUMINĂ. VOALUL ÎNGERULUI (DES) CÂNTAT. AUTOR TRAIAN-DINOREL STĂNCIULESCU, de Constantin Milea Sandu, publicat în Ediția nr. 1802 din 07 decembrie 2015. Foto: Coperta cărții Pentru
CONSTANTIN MILEA SANDU by http://confluente.ro/articole/constantin_milea_sandu/canal [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]
-
teologii ortodocși din diasporă, insistă pe Euharistie fără asceză, minimalizând importanța pregătirii ascetice, a Spovedaniei și a postului, și bagatelizând anafura, duce la banalizare și formalism, la margism euharistic, al căror exces se manifestă în laxism ascetic și insolență față de sacralitatea Euharistiei. Aici împărtășirea e detașată inacceptabil de efortul ascetic și filocalic, de post și rugăciune. Cele două excese simetrice ale Împărtășirii rare și dese, individuale și colective, se alimentează, justifică și susțin reciproc, și ambele invocă abuziv în sprijinul lor
RECENZIE: „ÎMPĂRTĂŞIREA CONTINUĂ CU SFINTELE TAINE”- DOSARUL UNEI CONTROVERSE, MĂRTURIILE TRADIŢIEI. STUDIU INTRODUCTIV ŞI TRADUCERE DE DIAC. IOAN I. ICĂ JR., EDITURA DEISIS, SIBIU 2006, 532 PAGINI. d by http://confluente.ro/Impartasirea_continua_cu_sfintele_taine.html [Corola-blog/BlogPost/372268_a_373597]
-
despre Camelia Ciobotaru, ea însăși profesoară de religie, care și-au închinat viața slujirii lui Dumnezeu și aproapelui. Dumnezeu ne-a chemat la timpul și locul potrivit, să-i dăm slavă prin cuvânt și vers, în acest cadru încărcat de sacralitate. Cine nu a simțit fiori mistici într-o biserică? Pe chipuri se puteau întrezări bobitele de mărgăritar ale lacrimilor de recunoștință, evlavie și bucurie sfântă. Sensibilitatea autoarei, candoarea și generozitatea ei, transpuse-n vers au fost subliniate de actrița Paula
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 by http://confluente.ro/In_biserica_profetul_samuil_langa_ic_cezarina_adamescu_1354992627.html [Corola-blog/BlogPost/351522_a_352851]
-
ca să fie mai accentuată. Autorul scrie și poezie cu formă fixă: rondel, sonet. Lirica erotică este slab reprezentată, prin câteva poezii: “Iubita mea”, “Sărută-mă”; “Îngerii”; ș.a. Iubirea, la Florin Jianu trece pe alt plan, este convertită în spiritualitate, în sacralitate și dorință de Înalt, imaterialitate, aș zice că nu e tocmai o iubire carnală, ci una sublimată în avânturi ideale greu de atins. Liviu Jianu practică și parabola în versuri, cu profit maximum, adică având înțeles și morală clare. O
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caligrafii_pe_sufletul_inimii.html [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
-mbată/ nimic nu-nțeleg/ mă-ncearcă/ o teamă străină, divină”; “sunt în/ palma ta, Doamne!” Și, în fine: “Prin porțile Ierusalimului,/ orice-ar trece spre/ mările cerului deschise/ își pierde sinele”. Ierusalim, Jerusalem este o o carte închinată marilor teme: sacralitate, eternitate, mister, lumină, jertfă, mântuire, extaz, interogație existențială, cutremurătoarea liniște a credinței, teme tratate cu smerenie, cu bucuria de a trăi în duh și adevăr, și cu necesara pricepere estetică. Traducerea în engleză a Antuzei Genescu este expresivă, fluentă, atentă
EUGEN DORCESCU, CALEA INIŢIATICĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1425184056.html [Corola-blog/BlogPost/373033_a_374362]
-
neamului. Ei sunt niște sacrificați pe altarul neamului românesc care, prin jertfa lor, s-a curățit și s-a fortificat Ei nu doar că nu regretă sacrificiul, ci îl consideră un privilegiu și din această viziune încărcată de eroism și sacralitate vine forța lor de tărie morală și adesea chiar fizică. Plecând de la experiența unui pedagog sovietic, A.S. Makarenko, Securitatea va pune în practică la penitenciarul Pitești, destinat studenților - reeducarea. Un fenomen cu totul aparte ale cărui atrocități inimaginabile au mers
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485244188.html [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
-n salcâmi / și le cresc aripi /pentru rugăciune / Ei vor cânta în noapte / ca-ntr-un schit” Poetul se lasă pradă reveriei și sufletu-i vibrează în fața acestor splendori ale naturii. Metafora, provocatoare, deschide drumul spre multitudinea semnificațiilor, învăluită de sacralitatea clipei trăite.( Ioniță Lucian / Salcâmi în extaz). Totuși, trebuie să amintim și de mărturisirea pe care ne-o face, și anume :”sunt singurul care face / curățenie de primăvară / în straturile cu neliniști”... ( Curățenie). Și dacă vrem un anotimp al speranței
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/valentina_becart_1479591868.html [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
Divinul pătrunde și-l înluminează pe trăitorul în Conștiința Unică, pe cetățeanul participant lucid la dezvoltările sale obștești, făcându-l apt ca prin șlefuirea propriei spiritualități să se apropie tot mai mult de Nodul rădăcinilor sale ancestrale. În aceste circumstanțe, sacralitatea moștenită și tezaurizată a Unului în multiplu devine „cantitatea care trebuie” pentru efectuarea saltului calitativ spre o nouă treaptă a Subtilului. Iar omul îmbunătățit tocmai prin aceasta se definește: prin conștientizarea ascendenței Divine a genomului său primar și prin înțelegerea
SACRUL, PROFANUL ŞI UMANUL, DIN PERSPECTIVA DEOUMANISTĂ de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_deoumanismul_doctrina_alexandru_oblu_1346426022.html [Corola-blog/BlogPost/351391_a_352720]
-
a două motive, cel creștin potrivit căruia Dumnezeu este lumină, cu cel păgân al zeului asiatic al soarelui, Mithra, peste a cărui sărbătorire care avea loc la 25 decembrie s-a suprapus Crăciunul. Iisus are și alte atribute ale divinității: sacralitatea „Domnul sfânt” (Sus în vârful muntelui) și veșnicia „Cel făr’de-nceput” (O, ce veste minunată), „Domn a fost și va fi iar pân’ acu și în veci iar” (S-a născut Domnul). Legătura lui Iisus cu lumea muritorilor se
SACRU ŞI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1418456682.html [Corola-blog/BlogPost/376712_a_378041]
-
Frunză verde rozmarin” (Acolo-n umbra pomilor), ca simbol al frumuseții și al vieții. Fiind concepute sincretic ca un amestec de poezie și cântec, colindele se caracterizează și prin muzicalitate la realizarea căreia contribuie și refrenul în care nota de sacralitate este sporită prin: preaslăvirea Domnului „Leru-i ler”, „Lerui Doamne, Domn din cer”, „Domnuleț și Domn din cer”, „Domn, Domn să nălțăm”, prezența florilor: „Florile dalbe, flori de măr”, „lilioară trandafir”, „Frunză verde rozmarin”, imitarea glasului clopotelor: „Bim bang”, „Bim bam
SACRU ŞI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1418456682.html [Corola-blog/BlogPost/376712_a_378041]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 20 martie 2008, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 1, după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins: "f) principiul sacralității familiei. Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită dintre un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor." 2. Articolul 3 se modifică și va avea următorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265619_a_266948]
-
incontestabilă și o percepție frustă, în sensul natural, a meterialității, ca în poemele lui Ioan Alexandru. Decorul este mirific, scenografia este de ritual creștin. Nu lipsesc simbolurile biblice, semn că poetul a așezat evocarea într-un spațiu național și al sacralității, care poate sugera, deopotrivă, locul natal, patria eternă și tărâmul trăirilor sale.Tensiunea lirică vine din revelație, pe care Menuț Maximinian o alimentează cu frisonări intense, uneori spasmotice. Seducțiunea marilor teme morale și spirituale e foarte puternică la poet, iar
MENUŢ MAXIMINIAN- NODURI ÎN HAOS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Menut_maximinian_noduri_in_haos_al_florin_tene_1350627318.html [Corola-blog/BlogPost/346441_a_347770]
-
ca să fie mai accentuată. Autorul scrie și poezie cu formă fixă: rondel, sonet. Lirica erotică este slab reprezentată, prin câteva poezii: “Iubita mea”, “Sărută-mă”; “Îngerii”; ș.a. Iubirea, la Florin Jianu trece pe alt plan, este convertită în spiritualitate, în sacralitate și dorință de Înalt, imaterialitate, aș zice că nu e tocmai o iubire carnală, ci una sublimată în avânturi ideale greu de atins. Liviu Jianu practică și parabola în versuri, cu profit maximum, adică având înțeles și morală clare. O
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii by http://revistaderecenzii.ro/jianu-liviu-florian-caligrafii-pe-sufletul-inimii/ [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
Lăcătuș prezintă o mare varietate de tehnici. Nu numai că sunt excelent executate tehnic, dar au și un puternic substrat conceptual. Simple bucăți de piatră sunt transformate și servesc scopului său de a redescoperi și de a găsi expresie în sacralitatea vieții de zi cu zi. Sursele de inspirație ale artistului sunt legendele și marile mituri ale umanității. Lucrând în tradiția îndelung respectată a juxtapunerii suprarealiste a formelor disparate pentru a crea noi semnificații, Mircea Lăcătuș face efortul de a merge
Jocuri de culori și forme by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104422_a_105714]
-
îndrăzneala. Mărul este considerat pom al vieții și reprezintă rodul, împlinirea; coroana pătrată semnifică echilibru prin cele patru elemente: pământ, aer, foc, apă. Spicele reprezintă bogăția holdei, tradiția, câmpiile întinse ale județului. Strugurele semnifică bogăția viticolă a zonei; vinul reprezintă sacralitatea acestuia. Turnul, ca element stilizat al unei cetăți, simbolizează rădăcinile istorice ale județului și reprezintă gradul cel mai înalt de noblețe a locuitorilor județului, demonstrând continuitatea lor în acest spațiu, aflat la întretăierea de hotare.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259986_a_261315]
-
intervine în numeroase comportamente considerate ca fiind strict religioase sau spirituale). Pe de altă parte credința religioasă mai are un specific aparte, ea făcând apel la o funcțiune cognitivă pe care idealurile laice n-o solicită: e vorba despre funcțiunea sacralității. Roy Rappaport explică că ceea ce numim ""sacru"" este acel caracter nefalsificabil al unui enunț sau al unei credințe religioase. Acesta lipsește idealurilor politice, filozofice sau strict umaniste. În acele comunități seculariste amintite mai sus, toată lumea știe că idealul lor este
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
trăiesc sub „teroarea istoriei” într-un timp istoric fragmentat, redus la evenimente reale; așteptând ca să li se prezinte o piesă așa cum sunt ei obișnuiți să o primească, viața lor este redusă la o existență vegetativă. Ei nu mai cred în sacralitate, rămânând astfel captivi ai timpului istoric, din momentul în care a fost proclamată moartea lui Dumnezeu. Timpul în care trăiesc ei coincide cu durata reprezentării piesei între „opt treizeci și unsprezece și treizeci și cinci”. Actorii, dimpotrivă, realizează, prin intermediul jocului, un proces
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]
-
este trimis aici preot Marian Gheorghe Urcan, un preot tânăr și deosebit de energic, care repune în drepturile sale depline mica parohie din Valea Largă. Crucile Crucea a avut și aici în acest sat de munte o semnificație deosebită, ea marcând sacralitatea, după opinia cuiva întâlnirea cu Dumnezeu. Erau desigur crucile de lemn sau din piatră din cimitir care exprimau credința în Dumnezeu și în mântuire, dar și toate celelalte cruci, cea din vârful turlei bisericii si cea mare dintre biserică și
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
Mircea Eliade”, în "România literară", anul XXXVI, nr. 2, 15-21 ianuarie 2003.</ref> Poveștile istorisite de învățător contribuie la o redescoperire a spațiului „mitic”, uitat de contemporani, scoțând în evidență incompatibilitatea dintre lumea sacră și lumea profană și imposibilitatea înțelegerii sacralității lumii de către cei ce trăiesc în timpul profan. Nuvela „” a fost tradusă în peste 15 limbi străine, fiind una dintre cele mai traduse scrieri ale lui Mircea Eliade. Învățătorul pensionar Zaharia Fărâmă (fost director al școlii primare de pe strada Mântuleasa și
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
a cuvintelor” transformate în incantații (mai degrabă magice decât religioase), prin care se face saltul de la universul profan, laic, la cel sacru (mistic). Astfel, identificăm în refrenele unor cântece (propriu-zise, de leagăn, dar în special în colinde), o relație cu sacralitatea. Se presupune că incantațiile și melosul îndeplineau și o funcție curativă, profilactică în tratarea unor maladii (de regulă, psihice), știut fiind faptul că, în vechime, procesul medical de recuperare viza spiritul și trupul deopotrivă (v. Dorin Ștef, 2005).
Arta interpretativă vocală () [Corola-website/Science/314170_a_315499]
-
interdicție religioasă "ferie"). Instituirea unui tabu diferă de la o zonă la alta: se face de obicei în cadrul unui ritual magic (în Polinesia prin proclamare); la multe populații primitive, un tabu este transmisibil, dar poate fi și abrogat. În unele zone, sacralitatea șefului de trib poate institui tabuarea prin contactul trupului său cu ființele sau lucrurile din jur: în Tahiti, căpetenia insulei se lasă purtată de hamali speciali, căci atingând pământul, l-ar fi tabuat, oprind accesul supușilor pe orice teren pe
Tabu () [Corola-website/Science/305631_a_306960]
-
se lovesc de neincredere: „acolo unde nu te-ajută nimeni, acolo toată viața mea am stat”. Acuzat pentru „senzualitate excesivă”, izvodind „o poezie dezordonată” (scria M. Popa), aglutinînd motive, autorul Rod ului este, Înainte de orice, un inovator de limbaj, cîntînd sacralitatea ființei. Cu o ritmica proprie, repetiții, vocabule rare și durități de limbaj, cu semnul exclamației „plasat iberic”, minat de un impuls melodic și vizînd sincretismul antic, acest poet vocalic (În sens aedic, preciza P. Ursache) Își dorea reprezentarea scenica, cîntîndu-si
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
serbări-delegații cetăților din Liga aduceau phorosul chiar în timpul marilor dionisii de primăvară. Și femeile erau printre spectatori. Spectacolul, cu centrul în orchestra, aria unde se desfășurau evoluțiile corului, și în mijlocul căreia se află un altar dedicat lui Dionisos ce marca sacralitatea unei serbări ce debuta prin sacrificii și rugi adresate zeului, fiind prilejul celebrării faptelor remarcabile ale celor onorați prin decrete care se citeau în deschiderea ceremoniei. Dramele erau interpretate de doi actori, exclusiv bărbați, care jucau mai multe roluri, convenția
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
zidire este la ea un sălaș care protejează prin căldură maternă și nu prin opoziție de monolit. Instalațiile ei apelează și la simțul olfactiv, pe lîngă cel vizual și cel tactil. Victoria știe să transforme un loc, să-I dea sacralitate. Știe de altfel să se folosească și de cuvînt în feluri neașteptate. Dan Popescu (...)Instalația ei vizuală și tactilă devenise, brusc, olfactivă. Buchete și buchețele de cimbru, lavandă, sunătoare și busuioc, ca să enumăr doar câteva din secretele parfumului degajat, erau
Victoria Zidaru () [Corola-website/Science/316850_a_318179]