246 matches
-
lor de a se concepe ca societăți perfecte sau în drum spre o perfecțiune colectivă. întemeiate pe recunoașterea propriei, indefinitei amendabilități, societățile liberale sînt figura unui mers accidentat, dar funcțional, pe orizontala timpului. E o trăsătură care, bine interpretată, interzice sacralizarea socialului și a istoriei, elimină obiectivarea sociomorfică a absolutului, menține distanța dintre imanent și transcendent. Ascunsă în adîncul fiecărui suflet, prezența transcendenței e lăsată mai evident ca oricînd în grija persoanei umane ; se manifestă public prin intermediul persoanei, prin demnitatea ei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
calitatea de cuceritor al lumii. Datorită acestei ideologii, mișcările fundamentaliste sînt inevitabil politice. Cîteva strategii o pun în operă și ele dovedesc orientarea seculară care, combătută de fundamentalisme, le domină de fapt din plin. . Inversarea logicii simbolice. Fundamentaliștii insistă pe sacralizarea unui teritoriu care, în tradiția-gazdă, are un statut simbolic venerabil. în India, adepții Hindutva pretind, împotriva musulmanilor, că hindușii pot revendica toate ținuturile udate de apele sfinte ale Gangelui, Indusului și Brahmaputrei și că ei se identifică de milenii, prin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
eschatologică a actului creator prin care omul participă deja la libertatea transcendentă. Potrivit lui, creștinismul se putea îndrepta abia de acum înainte spre veritabila lui împlinire, după ce și-ar fi lăsat în urmă milenarele reușite în veac, amestecul cu lumea aceasta, sacralizarea atîtor categorii și corpuri istorice. Se apropie înfricoșata judecată împotriva culturii, înfricoșata judecată împotriva istoriei, profetizează undeva Berdiaev. Produse derivate, potrivit lui Ko\akowski, obiectivări care riscă să prindă umanul în capcana imanenței, potrivit lui Berdiaev, performanțele istorice și culturale ale religiei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se instalează în materie, spiritul liric își creează propriul spațiu, propria intimitate materială. Nu este prea greu, pentru că de la început lucrurile sînt favorabile. O relație de intimitate leagă pe poet de obiecte. O intimitate ce se deplasează ușor spre adorație, sacralizare. A construi în orice lucru un cuib este preocuparea lui Alecsandri. De aici un lung șir de figuri ale intimității și ale euforiei" (E.S.). Dacă la Dante și Eminescu iubirea mișcă sori și stele, pentru Alecsandri totul este mult mai
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a orașului. În tradiția creștină, perfecțiunea se aflala origine, Înainte de păcat, Întotdeauna În trecut, iar viitorul era conceput nu ca o continuare a timpului trăit, ci ca un alt timp, cel al veșniciei. În schimb, ca o reacție a acestei sacralizări a timpurilor inexistente de fapt, modernitatea Înseamnă să iei partea prezentului Împotriva trecutului. Prezentul se rezumă la „calitatea sa esențială de prezent―. Însă, văzându-se depășită de Încurcăturaunor concepte Îngemănate și contradictorii, „vechi - modern―, „ideal - actual―, modernitatea găsește soluția salvatoare
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
de forme de continuitate care constituie diferite tipuri de relație între ordine și dreptate. Normalizarea nu se realizează printr-un model unic, ci printr-o pluralitate de tehnologii ale relației cu celălalt: practici simbolice, "reparație anamnezică", reciprocitatea darului, tehnici ale sacralizării. Toate ipostazele par să aibă în comun o relație secretă cu reflecția durkheimiană (maussiană) despre ordine-anomie și justiție-injustiție. Studiul nostru [G.R.] arată în ce mod se poate justifica conceptul de dreptate ecologică pe baza teoriei distributive liberale. În versiunea lui
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a individului poate fi un punct de orientare fie și prin contrast spre libertatea verticală. în sfîrșit, aproape nu mai este nevoie de spus că, bine observat, principiul libertății religioase și de conștiință ferește de înțelegerea colectivistă a religiei, de sacralizarea grupurilor religioase, naționale, ideologice. Bine observat, el menține atenția spirituală pe axa care unește interioritatea trans individuală a omului cu transcendența, nemărginirea inimii profunde cu abisul divin. Punctele menționate mai sus nu sînt, desigur, interesante pentru modernitatea laică, nu sînt
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
lor de a se concepe ca societăți perfecte sau în drum spre o perfecțiune colectivă. întemeiate pe recunoașterea propriei, indefinitei amendabilități, societățile liberale sînt figura unui mers accidentat, dar funcțional, pe orizontala timpului. E o trăsătură care, bine interpretată, interzice sacralizarea socialului și a istoriei, elimină obiectivarea sociomorfică a absolutului, menține distanța dintre imanent și transcendent. Ascunsă în adîncul fiecărui suflet, prezența transcendenței e lăsată mai evident ca oricînd în grija persoanei umane ; se manifestă public prin intermediul persoanei, prin demnitatea ei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
calitatea de cuceritor al lumii. Datorită acestei ideologii, mișcările fundamentaliste sînt inevitabil politice. Cîteva strategii o pun în operă și ele dovedesc orientarea seculară care, combătută de fundamentalisme, le domină de fapt din plin. . Inversarea logicii simbolice. Fundamentaliștii insistă pe sacralizarea unui teritoriu care, în tradiția-gazdă, are un statut simbolic venerabil. în India, adepții Hindutva pretind, împotriva musulmanilor, că hindușii pot revendica toate ținuturile udate de apele sfinte ale Gangelui, Indusului și Brahmaputrei și că ei se identifică de milenii, prin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
eschatologică a actului creator prin care omul participă deja la libertatea transcendentă. Potrivit lui, creștinismul se putea îndrepta abia de acum înainte spre veritabila lui împlinire, după ce și-ar fi lăsat în urmă milenarele reușite în veac, amestecul cu lumea aceasta, sacralizarea atîtor categorii și corpuri istorice. Se apropie înfricoșata judecată împotriva culturii, înfricoșata judecată împotriva istoriei, profetizează undeva Berdiaev. Produse derivate, potrivit lui Ko\akowski, obiectivări care riscă să prindă umanul în capcana imanenței, potrivit lui Berdiaev, performanțele istorice și culturale ale religiei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
este ușor de spus. Și scoțienii vorbesc englezește, fără a fi englezi. Ei sunt britanici, dar aici ajungem la conceptul de națiune, concept politic modern, care Înglobează și depășește semnificațiile strict etnice (suveranitatea poporului potrivit principiilor democratice, ideea statului națiune, „sacralizarea“ națiunii care subordonează toate celelalte valori și structuri...). Este ușor de spus când s-a afirmat națiunea română (ca mai toate națiunile europene, În secolul al XIX-lea), dar mai greu de definit etapele formării poporului, pentru simplul motiv că
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
îndoială că <<eu>>am scris hârtiile astea.” Lipsa coerentei și a coeziunii fac textul asemănător celor suprarealiste în care se folosea dicteul automat, desi scrierea ar presupune și neutralitatea artistului, consemnarea obiectivă. Actul creației este resimțit că similar celui opus sacralizării, drumul spre cititor stând sub pecetea întunericului:,,(...) spuse de mai mulți, auzite de mine, împrăștiate de necuratul.” Cuvântul este resimțit că un gunoi, forma de pedepsire a greșelilor umane. Forță elementelor lexicale este năprasnica, violența:,, Cuvintele erau plesnete de bici
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
sau a celei Înfățișând-o pe Maica Domnului cu pruncul În brațe. Curios este faptul că acest motiv legendar, atât de provocator, nu a devenit și un motiv iconografic În spațiul bizantin. „Chiar și importanța acordată [În Bizanț] icoanei și sacralizarea ei - susține cercetătoarea Elisabeth Revel-Neher - nu au făcut ca evreii să fie asociați [În iconografia bizantină] cu icoana și acuzați de profanarea ei” <endnote id="(136, p. 109)"/>. De regulă, În spațiul creștin-ortodox, profanarea icoanei a fost pusă pe seama „evreului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să-și păstreze trecutul prin lógos, pe schemele ajutătoare ale imaginarului. Este ceea ce, după Herodot în istoriile sale (II 53), ar fi început odată cu Homer și cu Hesiod − cel care îi conferă poetului o funcție religioasă, chiar de sacralizare a trecutului. El are capacitatea dovedită de a mulțumi, chiar de a încânta zeitățile și de a rosti "adevărul". Dacă înlocuim, nu simbolic, ci practic, rolul poetului cu cel al ceremonialului imperial, fastuos și dramatic, constatăm că semnificațiile din vechea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
impactului asupra comunității, dar și semnificației sale, a fost limitată oficial de Augustus însuși la procesiunea de înmormântare a împăraților, funus imperatorum, și, implicit, la divinizarea lor prin apoteoză, consecratio. Decizia autocratului de a-și apropria autoritar această formă de sacralizare a dus, pe de-o parte, la un monopol imperial asupra spațiului public și asupra traseelor urbane centrale, devenite scena manifestării plenare a puterii sale, iar pe de altă parte, la transformarea concretă a bazelor religiei romane republicane târzii, cu
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
va schimba ceva din canonul iconografic ortodox; și așa va rămâne el până în prezent. Organizarea grandioasă a funerariilor imperiale la Roma în perioada principatului, dar și la Constantinopol (cu toate modificările impuse de credința basileilor) demonstrează însă interesul comun pentru sacralizarea funcției imperiale. Practica și teoria divinizării, de sorginte greacă, trecute prin filtrul stoic (de la Cicero la Seneca), apoi prin cel creștin-timpuriu (și arian, la Eusebiu din Cesareea), vor fi și ele preluate de a doua capitală "romană", cea orientală (Benoist
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ci și celebrarea victoriei, eveniment definitoriu în viața capitalei. Ceea ce conferea guvernării din perioada principatului o valoare triumfală și, în relația fecundă cu autocratul invictus sau victor, întărea sentimentul de apartenență la romanitate, devine mai puțin relevant în imperiul creștin. Sacralizarea spațiului urban, prin ceremonii specifice, asigura totodată și relația dintre oameni și zei; împăratul era și generalul legat de armata sa, și un "corp"-simbol, cum am subliniat, care concentra în el componentele variate ale politeismului roman; cultul imperial a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
curte de la Dioclețian, adaptează ideologia imperială, asimilează zeitățile locale grecești, cumulează celebrul cult al soarelui cu figura plină de umanitate a lui Christos, îl "dublează" pe acesta, mai întâi ca vicar al său, înconjurat de figuri celeste; această politică de sacralizare a imaginii autocratului, în special pentru primul împărat creștin, va duce mai târziu chiar la pretenția de substitut a figurii christice (cum lasă să se întrevadă și perioada iconoclastă). Noțiunea complexă "rege−preot" este prezentă în Cărțile Sfinte și reprezentată
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
rugăciune și adâncirea spiritului de comuniune. Sentimentul apartenenței la o comunitate VIe, dinamică și creativă este intensificat la maximum. e) Pelerinajul. Este ritualul sacru săvârșit de fiecare credincios musulman cel puțin o dată în viață. cuprinde mai multe etape, printre care sacralizarea trupului prin Îmbrăcarea veșmintelor noi, nepurtate. Esențială este circumambulațiunea, adică rotirea în jurul unui obiect sacru considerat a fi centru de referință. În cadrul pelerinajului la Mecca se înconjoară de șapte ori piatra sfântă. În jurul unui teritoriu consacrat (hima) se află sanctuarul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
are menirea de a transfigura lumea aceasta sub semnul veacului ce va să vie. Statul, în schimb, instituție istorică prin excelență, are tendința de a istoriciza Biserica. Există două tendințe de limită ce trebuie evitate: istoricizarea totală a Bisericii și sacralizarea statului. în țările uniunii Europene există mai multe modele ale relațiilor dintre Stat și Biserică. În principal, ele se rezumă la patru. Primul dintre ele ar fi modelul francez sau cel al separației radicale a Statului de Biserică. Este prezent
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Într-un fratern act de iscoditoare reanimare, de o irezistibilă forță persuasivă. Scrisul - substitut al rugăciunii, cum spunea Kafka -, imersia În propriul eu ca șansă de a regăsi pe „celălalt”, de a penetra, altfel, lumea. Nu este vorba de o sacralizare a profanului, ci de autentificarea inseparabilității dintre sacru și profan, În actele umane diurne și nocturne, publice sau intime și, nu În ultimul rând, În... practica scrisului și experiența lecturii. Cine a stat În preajma lui Raicu a simțit, fără Îndoială
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
confirmare că oamenii legendari care au trăit vremuri legendare și au izbutit realizări legendare ( În cazul său, acea furtunoasă, stimulatoare, seducătoare - Într-un cuvânt, senzațională Partisan Review a anilor ’30 și ’40) sunt destul de puternici și autentici pentru a refuza sacralizarea trecutului, ca și Îmbălsămarea muncii lor actuale. William ne dăruia multe glume și evaluări critice despre trecut, ferm În rezistența contra conformismului de orice fel. Continua opera editorială cu exigența și excelența dinainte. Dacă i-aș fi pus vechea Întrebare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
apare În momentul În care se conturează divorțul dintre cuvinte și lucruri, adică În preajma nașterii esteticii și a Criticii facultății de judecare a lui Kant, care afirmă libertatea și gratuitatea artei. Această concepție puristă, extinsă asupra literaturii, a dus la sacralizarea ei urmată, firesc, de desacralizarea și deconstrucția ei, la care asistăm astăzi, o dată cu impunerea unei concepții culturaliste a literaturii relativizată pînă la statutul de practică culturală egală cu ea gastronomică de pildă. Despre acest drum al literaturii, de la principala instanță
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Geniul național" (Volksgeist) și poetica poeziei / 27 1.3.3. De la "geniul național" la "demonul teoriei" / 31 1.4. Sărăcie și literatură / 36 1.5. O economie a oportunităților / 43 1.6. Despre metoda acestei cărți / 48 Partea a doua. SACRALIZAREA / 59 2.1. În căutarea poporului de poeți. Literatură și demografie / 59 2.2. 1839. Sarsailismul și democratizarea scrisului / 66 2.3. Figuri ale corpului social: multitudinea și cenobitismul / 73 2.4. Geniu și boierie / 80 2.5. Saint-simonismul și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
există realități care pot participa la îmbogățirea corpusului de opere (cum e limba sau cultura vestigiilor). În al doilea rând, realitățile naționale devin "vizibile" în funcție de doctrinele și doxa aflate în circulație. Populația țării poate fi angajată în literatură în funcție de ideologia sacralizării individului sau în funcție de ideologia revoluționară de la 1848, care promovează noțiunea de voință unică a unei populații și posibilitatea de organizare a corpului social sub forma unui "popor". Teritoriul poate fi reprezentat în literatură în funcție de doctrina romantică a caracterului etnic din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]