3,072 matches
-
Dacă ne culcam în lungul pomului pe acesta, ne înghioldeau iezii cu piciorușele lor, ne călcau peste tot, ca să-și continue drumul, joaca pe enigmaticul salcâm. În timpul odihnei iezilor începeam și noi să ocupăm salcâmul, să-l obosim un pic. Salcâmul nu mai este de mult. Nu știu cine l-o fi tăiat, dar a săvârșit o crimă acel om. I-aș fi dăruit eu orice, numai să lase salcâmul, să-mi lase salcâmul. Nu mai este, dar l-am văzut și-l
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cand_umbra_se_face_roua_de_v_al_florin_tene_1387052623.html [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
odihnei iezilor începeam și noi să ocupăm salcâmul, să-l obosim un pic. Salcâmul nu mai este de mult. Nu știu cine l-o fi tăiat, dar a săvârșit o crimă acel om. I-aș fi dăruit eu orice, numai să lase salcâmul, să-mi lase salcâmul. Nu mai este, dar l-am văzut și-l văd mereu cu ochii copilului ce sunt. Am mers la locul unde a existat. Parcă eram într-un ALTAR. Gândul la acest mirific plai mă face iară
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cand_umbra_se_face_roua_de_v_al_florin_tene_1387052623.html [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
noi să ocupăm salcâmul, să-l obosim un pic. Salcâmul nu mai este de mult. Nu știu cine l-o fi tăiat, dar a săvârșit o crimă acel om. I-aș fi dăruit eu orice, numai să lase salcâmul, să-mi lase salcâmul. Nu mai este, dar l-am văzut și-l văd mereu cu ochii copilului ce sunt. Am mers la locul unde a existat. Parcă eram într-un ALTAR. Gândul la acest mirific plai mă face iară copil. Câtă nevoie avem
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cand_umbra_se_face_roua_de_v_al_florin_tene_1387052623.html [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
este într-adevăr cea mai împovărătoare misie pe care existența ți-o conferă, tu având responsabilitatea de a fi în permanență altfel, încercând să păstrezi demnitatea și esența mesajului artistic. Cu o cariera impresionantă, inegalabilul Tudor Gheorghe demonstrează, înmărmurind și salcâmii, că arta poate fi într-atât de limpede, de clară și complexă, încât însăși profunzimea ei uimește, năucește, într-un mod excepțional. În spectacol, alături de maestrul Tudor Gheorghe, va evolua pe scenă, într-un melanj melodios, orchestra ,,NOVA MUSIC“ dirijată
TUDOR GHEORGHE IN CONCERT LA SALA RADIO de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_gheorghe_in_concert_la_s_rodica_elena_lupu_1383850106.html [Corola-blog/BlogPost/372343_a_373672]
-
harnic și chibzuit. Din ruine și fier ruginit a dat viață unei fabrici, a pus în mișcare o linie de extrudat soia, a făcut un lot întins de ogor să rodească hrană pentru animale, a construit din grajdurile înădușite de salcâmi, ale CAP-ului comunei Blăgești, spații de depozitare a produselor de pe câmp. Proiectează azi construirea unei ferme de găini de ouă pentru consum, modernă, care să respecte toate normele de bună stare, are în vedere ca de pe suprafața de teren
DR.ING. MIHAIL LUPU. IZBÂNZI ŞI EXPERIENŢE. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dring_mihail_lupu_izbanzi_aurel_v_zgheran_1372168719.html [Corola-blog/BlogPost/345646_a_346975]
-
cu emoție aventurile pe care le-a petrecut în anii copilăriei alături de patrupezii Azor apoi Ursei. Povestirea este presărată cu numeroase „năzbâtii” pe care le făcea copilandrul Puiu, încercând să-și imite mama, poate, modelul vieții sale de atunci. În „Salcâmul aplecat de Sudos” Puiu Răducan își aduce aminte de păsările care poposeau în el și-l încântau cu trilul lor colorat, în special cucii și mierlele, ca într-un adevărat concert păsăresc. Pe perioada vacanței, căci așa erau copiii la
GUSTUL DULCE AL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 by http://confluente.ro/Gustul_dulce_al_copilariei_ion_nalbitoru_1393856790.html [Corola-blog/BlogPost/353703_a_355032]
-
aduce aminte de păsările care poposeau în el și-l încântau cu trilul lor colorat, în special cucii și mierlele, ca într-un adevărat concert păsăresc. Pe perioada vacanței, căci așa erau copiii la țară, pleca cu vitele : Mersul spre Salcâmul aplecat parcă se desfășura într-o atmosferă liturgică. Vara, plecarea cu oile și cu ce mai aveam se făcea în revărsatul zorilor, până nu se punea căldura. Apoi ajungea în Crucea Popii unde: ...se rostogolea peste noi o libertate totală
GUSTUL DULCE AL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 by http://confluente.ro/Gustul_dulce_al_copilariei_ion_nalbitoru_1393856790.html [Corola-blog/BlogPost/353703_a_355032]
-
unde: ...se rostogolea peste noi o libertate totală, animalele aveau o liniște și libertate mândră. Parcă toți, și noi și animalele, răsuflam ușurați când ajungeam la Crucea Popii. De acolo începea urcușul libertății tuturor. Autorul consideră că „Dudul „ , „Ursei” și „Salcâmul aplecat de Desudos „ au constituit, fiecare în parte, câte „o treime a copilăriei” sau mai exact câte „un stâlp al copilăriei”. În finalul lucrării sale „Trepiedul de aur” autorul se retransformă din prozator în poet și ne concluzionează amintirile copilăriei
GUSTUL DULCE AL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 by http://confluente.ro/Gustul_dulce_al_copilariei_ion_nalbitoru_1393856790.html [Corola-blog/BlogPost/353703_a_355032]
-
stâlp al copilăriei”. În finalul lucrării sale „Trepiedul de aur” autorul se retransformă din prozator în poet și ne concluzionează amintirile copilăriei sale în versuri frumoase, emoționante, în poemul intitulat sugestiv „ Umbra „ care reia pe rând tema „Dudul”, „Ursei” și „Salcâmul aplecat de Desudos” ...A fost vis alb în casa părintească, Tot ce în trupu-mi înverzește câteodat’, Casa mea parcă ... s-a pierdut în poezie, Dudul, Ursei, Salcâmul, amintiri deocamdat’. Bănuiesc că autorul ar avea multe de povestit despre farmecul copilăriei
GUSTUL DULCE AL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 by http://confluente.ro/Gustul_dulce_al_copilariei_ion_nalbitoru_1393856790.html [Corola-blog/BlogPost/353703_a_355032]
-
în poemul intitulat sugestiv „ Umbra „ care reia pe rând tema „Dudul”, „Ursei” și „Salcâmul aplecat de Desudos” ...A fost vis alb în casa părintească, Tot ce în trupu-mi înverzește câteodat’, Casa mea parcă ... s-a pierdut în poezie, Dudul, Ursei, Salcâmul, amintiri deocamdat’. Bănuiesc că autorul ar avea multe de povestit despre farmecul copilăriei sale și îi recomand să nu se oprească aici, pentru că Gustul dulce al copilăriei va persista la fiecare dintre noi până vom pleca pe tărâmul vieții eterne
GUSTUL DULCE AL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 by http://confluente.ro/Gustul_dulce_al_copilariei_ion_nalbitoru_1393856790.html [Corola-blog/BlogPost/353703_a_355032]
-
și durerile de gît, mierea de tei ușurează stările febrile și durerile gastrice, previne migrena, fiind un bun mijloc profilactic și remediu în pneumonii, astm bronșic, stări nervoase, tuberculoză; mierea de brad este utilă în bolile căilor respiratorii, cea de salcîm este un bun calmant și tonic, mierea de castan sălbatic crește tensiunea arterială, mierea de castan comestibil are acțiune antimicrobiană, mai ales in bolile de stomac, intestinale și renale; mierea de izma este buna că leac împotriva durerilor, antihemoragic, tonifiant
MIEREA SI EFECTELE SALE CURATIVE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/None_georgeta_nedelcu_1327416385.html [Corola-blog/BlogPost/359946_a_361275]
-
Mi-a fost dor de dumneavoastră, ne-a mărturisit poetul. Mi-a fost dor de vechea catedrală, de Prutul căruia i-am închinat un poem: ,, Când coboară Prutul dintre munți/ și ajunge-n Cernăuți,/ El întreabă florile de tei/ și salcâmii/ Unde, Doamne, sunt românii mei?/ Unde sunt românii?”. Impregnată de efuziuni lirice este tableta Doar o firavă frunză verde..., chemându-ne să visăm ,,cu ochii deschiși, la timpurile când strămoșii noștri străbăteau pe jos zeci de kilometri, cu desagii în
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
făcute din nuiele, ploile, mai întâi și, apoi, căldurile excesive, comportarea brutală a comandanților, aplicațiile de noapte făceau ca gândurile studenților să se îndrepte spre analiza condițiilor existenței umane. În scurtele momente de pauză, la umbra rarefiată dată de niște salcâmi firavi, discuțiile lor alunecau spre politică, condamnau mizeria la care este supus omul.” (Emil Bucureșteanu - „ Student în filosofie”) „Cu sau fără acordul nobilimii, muzica și dansurile de proveniență andaluză se răspândesc peste tot în lume, cu o forță de nestăvilit
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1400082362.html [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
lume trece pe lângă el, unii vin de la serviciu sau pur și simplu de la o plimbare, îi aruncă o uitătură scurtă, iar alții îl ignoră pur și simplu. Doar câțiva oameni mai miloși din zonă pun pe banca din lemn de salcâm câte-un pachețel care conține eventual un sandviș, sau orice altceva de mâncare. Răducu (așa îl cheamă pe copil) le mulțumește frumos, cu o voce stinsă, apoi mănâncă liniștit, mestecând încet, dar mereu cu privirile ațintite în pământ. De dormit
POVESTEA LUI RĂDUCU (SAU CE SE POATE ÎNTÂMPLA ATUNCI CÂND ROMÂNIA RĂMÂNE SINGURĂ ACASĂ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1474666864.html [Corola-blog/BlogPost/368517_a_369846]
-
care le întreține potențialul de agresivitate pentru a-l aduce în prim plan. Iar cetățeanul Remus Fabian, un individ c-un suflet larg, în fiecare seară, ca de obicei, pune câte un pachețel cu mâncare pe banca din lemn de salcâm - singura bancă din fața blocului unde locuiește de circa un deceniu - pentru el, pentru Răducu. Și eu sunt foarte sigur că, după ce Remus reintră în locuința lui, Răducu vine ca de obicei, se așează - cum procedează întotdeauna - pe locul lui obișnuit
POVESTEA LUI RĂDUCU (SAU CE SE POATE ÎNTÂMPLA ATUNCI CÂND ROMÂNIA RĂMÂNE SINGURĂ ACASĂ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1474666864.html [Corola-blog/BlogPost/368517_a_369846]
-
unde locuiește de circa un deceniu - pentru el, pentru Răducu. Și eu sunt foarte sigur că, după ce Remus reintră în locuința lui, Răducu vine ca de obicei, se așează - cum procedează întotdeauna - pe locul lui obișnuit (banca din lemn de salcâm) și mănâncă, cu privirile-i triste ațintite în pământ, mestecând ușor și cu poftă. Dovada acestui fapt ? Foarte simplă. A doua zi dimineață, în fiecare dimineață când Remus Fabian pleacă gârbovit sufletește, rutinat și foarte plictisit, la un serviciu nesigur
POVESTEA LUI RĂDUCU (SAU CE SE POATE ÎNTÂMPLA ATUNCI CÂND ROMÂNIA RĂMÂNE SINGURĂ ACASĂ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1474666864.html [Corola-blog/BlogPost/368517_a_369846]
-
cântece inspirate din lumea vegetală, a apelor, păsărilor acvatice și pescarilor, cântece despre frumusețea naturală și umană, dragoste, muncă, amenințările la care este supusă viața în lumea apelor, lupta pentru supraviețuire: „Acația”, „Rasircealsea”, „Na more răbaki”, „Lebeti”. În cântecul „Acația” (Salcâmul) floarea de salcâm, răsărită la margine de sat, simbolizează femeia orgolioasă care nu se lasă nici măcar atinsă de cineva. Personificată ea se adresează celui care ar îndrăzni să o atingă, amenințându-l cu țepii ei: „Sunt floare de salcâm răsărită
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
lumea vegetală, a apelor, păsărilor acvatice și pescarilor, cântece despre frumusețea naturală și umană, dragoste, muncă, amenințările la care este supusă viața în lumea apelor, lupta pentru supraviețuire: „Acația”, „Rasircealsea”, „Na more răbaki”, „Lebeti”. În cântecul „Acația” (Salcâmul) floarea de salcâm, răsărită la margine de sat, simbolizează femeia orgolioasă care nu se lasă nici măcar atinsă de cineva. Personificată ea se adresează celui care ar îndrăzni să o atingă, amenințându-l cu țepii ei: „Sunt floare de salcâm răsărită la margine de
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
Acația” (Salcâmul) floarea de salcâm, răsărită la margine de sat, simbolizează femeia orgolioasă care nu se lasă nici măcar atinsă de cineva. Personificată ea se adresează celui care ar îndrăzni să o atingă, amenințându-l cu țepii ei: „Sunt floare de salcâm răsărită la margine de sat,/ Numai să încerci să mă atingi,/ Eu te voi înțepa. Nu te uita că eu sunt cu țepi,/ Sunt albă, frumoasă și parfumată.” „Rasircealsea” (Supărarea) este o melodie lentă, care îmbină motivul erotic cu cel
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
de culoare albă, brodată. Costumul bărbătesc este alcătuit din cămașă (rubașcă) albastră, legată la brâu cu pois (cordon), pantaloni. Interpretează cântece de dragoste, de război, despre lumea apelor și cea vegetală, : „Katiușa”, „Katerina” (Caterina), „Vinovata lia” (Vinovată sunt eu), „Acația” (Salcâmul), „Tihâi Dunai” (Dunăre liniștită), „Kak Do Dorâm” (După Don), cântec căzăcesc. În arhicunosctul cântec „Katiușa” tema războiului se împletește cu cea a dragostei și a naturii: „Înfloreau merii și perii,/ Plutea ceața deasupra râului./ Ieșea pe țărm katiușa./ Ea ieșea
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
-i împiedice creșterea. Îi trebuie și lui un anume format, o coafură, pătrunde și el în lume și această îngrijire îi stimulează creșterea, cum fac grădinarii când copilesc roșiile, de pildă. În plus aveam de dat o luptă permanentă cu salcâmii care cresc acolo unde vrei și unde nu vrei, răsar ca ciupercile după ploaie și primăvara îmi ia o groază de timp să-i mut pe lângă gard, că numai peste câțiva ani, sunt buni de foc. Tare surprins am fost
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET de ION UNTARU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet.html [Corola-blog/BlogPost/359610_a_360939]
-
de foc. Tare surprins am fost când am auzit că pentru menținerea stării generale de sănătate a omului, sunt foarte bune ceaiurile din cele mai tinere crenguțe de pomi fructiferi dar și din frunzele acestora, precum și ai altor pomi ca: salcâmul, liliacul și chiar arboretul pe care îl întâlnim aproape peste tot. Dar și mai surprins am fost când l-am văzut într-o zi pe Ilie, unul din vecini, tăind vârful câtorva ramuri, nu mai mari de 10-12 centimetri de
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET de ION UNTARU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet.html [Corola-blog/BlogPost/359610_a_360939]
-
semene cu o plantație inedită de duzi tineri. Mi-am dat seama că Dumnezeu sare întotdeauna să-l ajute pe om și când acesta este nepriceput sau neajutorat, punându-i absolut totul la îndemână. Am preluat ideea și am plantat salcâmi pe lângă gard și când am văzut că mlădițele tinere se înalță bucuroase spre soare, am fost mai bucuros decât dacă aș fi descoperit un continent sau o planetă nouă. După amiaza am trecut pe la biblioteca din sat căutând ceva de
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET de ION UNTARU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet.html [Corola-blog/BlogPost/359610_a_360939]
-
vioară,/ inima dorului ... / Înțeles/ ce-l așez/ azi,/ în capul mesei/ și spun: pace vouă cuvintelor...” Aflat sub protecția unui Daimon generos, Theodor Răpan este într-o continuă însoțire cu mirarea, visul, clipa, dezdurerarea, uitarea, neantul, câmpia, femeia, prietenul nimeni, salcâmul, valul, întristarea, sărutul, restriștea, moartea, vântul, poezia, melanholia, iubirea, firul de iarbă, cântecul, amăgirea, singurătatea, silaba, cuvântul. În pagina de deschidere a volumului amintit, poetul rostește exclamativ: „Binecuvânt Logosul! Cele de față sunt scrise cu acel colț al inimii muiat
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
m-au chemat./”. Dar trecerea anilor o face necunoscută de locuitori: „Doar din când în când o babă/ se mai uită lung la mine/ și mă-ntreabă cu uimire:/ „ce e Titină cu tine?” ”. Și peisajul s-a schimbat: „În salcâm, pe lângă casă,/ avea cuibul chiar o barză/ acum a rămas pustiu/ zdrențuit precum o varză.”. Totul pare distrus și înstrăinat, gardul cade, nucul bătrân nerecunoscând-o îi aruncă în cap o nucă, doar „teiul sfânt” o ninge cu floare. Sfatul
TITINA NICA ŢENE – NOSTALGIA ÎNTOARCERII de VIRGINIA BRĂNESCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/virginia_branescu_1462338023.html [Corola-blog/BlogPost/376533_a_377862]