4,209 matches
-
dulcii poesii./ Ei sunt sfera cea uscată ce ne-ncungiură cu totul/ De-și închipuie că-n mânuri ne-a coprins cu tot despotul,/ Dar subțire îi e visul ca și fumul de pă ape/ Ce să prinde-n frunzi dă sălcii când sunt zorile aproape./ Trec stăpânii lumii estii și îi hăpăie țărâna,/ Cari vrut-au să domnească-n veci de veci și totdeauna,/ Trec și nice-o dâră lasă preste unde au trecut./ Coaja prima putrezește lăsând sâmburul afară/ Să întinză
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
-n palmă), automobile (din ce în ce mai automate și mai "japoneze"), clădiri mignone (cele mai multe în varianta de bungalou), saloon-uri și restaurante (în marea lor majoritate cu specific asiatic), oameni preocupați (în general fără tabieturi și fasoane), food-uri prea dulci, picante sau, dimpotrivă, sălcii. Peste toate: South Illinois University. Una dintre cele mai importante instituții de învățământ din zonă. Și, mai ales, Facultatea de muzică renumită pentru Centrul său de cercetare în domeniul electro-acusticii. Studiouri, laboratoare, lanțuri de mega-computere, softuri, programe, experimente, concentrare, aferare
Dincolo de lojă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9592_a_10917]
-
lui Roll, avînd consistența mata nu a mierii, ci a catifelei. Densități suspendate, texturi strunite de așezarea întîmplătoare dintr-un cadavre exquis, experimente ale epitetului, ale imaginii (norul de absint, "în penumbră au dansat păpuși albastre în bas", "pe aici sălciile cresc ca pescarii: pe marginea gîrlelor"), în acest volum de volume, de la Poeme în aer liber, la Scurt circuit, plus risipitele, deschis de un portret făcut lui Roll de Marcel Iancu și ilustrat cu desene, unele inedite, de Brauner, Maxy
Materii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7722_a_9047]
-
Siberia, întors în țară și înghițit de închisorile Gulagului românesc, memoriile avocatului Ion Constantinescu-Mărăcineanu, arestat în lotul colonelului Gheorghe Arsenescu, care a făcut 16 ani de închisoare politică, sau articolul lui Alexandru Mihalcea despre regimul de detenție de la Pitești și Salcia. Iată, de exemplu, cum arăta ambianța din lagărul Salcia, descris de Alexandru Mihalcea: "Au existat scene de o cruzime greu de imaginat și amintim aici doar trei cazuri. Întîi - uciderea fostului procuror Sotir Georgescu de către brigadierul Grigoraș Gheorghe prin lovituri
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7724_a_9049]
-
românesc, memoriile avocatului Ion Constantinescu-Mărăcineanu, arestat în lotul colonelului Gheorghe Arsenescu, care a făcut 16 ani de închisoare politică, sau articolul lui Alexandru Mihalcea despre regimul de detenție de la Pitești și Salcia. Iată, de exemplu, cum arăta ambianța din lagărul Salcia, descris de Alexandru Mihalcea: "Au existat scene de o cruzime greu de imaginat și amintim aici doar trei cazuri. Întîi - uciderea fostului procuror Sotir Georgescu de către brigadierul Grigoraș Gheorghe prin lovituri cu parul în cap și punerea corpului pe o
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7724_a_9049]
-
care nu și-au făcut norma să se dezbrace în pielea goală, să se ia în brațe cîte doi și să se rostogolească prin mărăcini, în plină iarnă. (Sub domnia absolută a acestui scelerat, locotenentul major Ion Pavel, mutat de la Salcia, tot în calitate de comandant, la Ițcani-Suceava, în acest lagăr bucovinean a avut loc o scenă înfiorătoare: deținutul Virgil Stroescu, nemaiputînd munci de frig și slăbiciune, a fost legat cu mîinile la spate de către brigadierul Iliescu Gheorghe, la ordinul șefului de escortă
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7724_a_9049]
-
de a se distra, hăhăind și imaginându-și stupoarea în care-l îngrămădește pe redactor cu insanități de care nu se poate apăra. (Anonim) * Pastelul cuminte "și toamna-mi sărută umărul stâng/ și luna-mi arată fața ei fadă/ și salcia pe mal mă învață să plâng/ și roua pe mine încearcă să cadă// și fuge copacul din calea mea/ și umbra mea lasă o dâră adâncă/ și cerul în două-mi arată o stea/ și fac o cărare între atât
Post Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7745_a_9070]
-
aburi și fără să vrea, ochii deslușeau diverse forme zoomorfe, peisaje fără culoare și chiar scene cotidiene. Toate erau cu linii rotunde și cu marginile nedefinite și neclare. Ceilalți ochi, ai minții, clarificau și defineau cât de cât siluiete de sălcii pletoase, păsări cu aripile În vânt sau cocoțate pe crengi, cai maiestoși care scoteau șuvoaie de aburi pe nări, ba chiar puteau vedea binișor și caleașca trasă de ei și chiar pe Sfântul Ilie cu hățurile În mână și cu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
ochii aproape verzi se hârjonește cu pui de leoparzi și circulă pe aerobiciclete. viața, pentru prima oară nu e în altă parte. nouă în primul loc: e timpul să începi noua ta familie, de această dată vei avea mult noroc, salcia bătrână cu zbârcituri și mușchi gros de la răsăritul grădinii tale suspendate va dănțui de bucurie la nunta ta, armata celor o mie de dragoni aurii din munți va scoate, la ordin, foc pentru tine, foc care se va vedea de la
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
cu nesfârșiții codri din munții cei mari. Apoi râul Tazlău, care tăia satul în două, o apă ,,limpede și frumos curgătoare ca Ozana lui Nică a Petrei." De o parte și de alta râul era străjuit de lunci bogate cu sălcii ce se despleteau ca părul unor codane în noaptea de Sânzenie, alintând plaiul și îmbălsămând locurile. În arboret își aveau sălașul mii de păsări cântătoare aflate în necontenite concerte. * Trecuseră mai mulți ani de când Simona nu mai călcase pe ulițele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
șir, privind cum saltă peste bolovani îndrăzneața apă de munte și cum se strecurau printre aceștia peștișori argintii de diferite mărimi, săgetând apa limpede ca lacrima. Într-una din zile, văzu pe malul abrupt al albiei cum apa adusese o salcie dezrădăcinată din lungul luncii și o așezase jumătate în apă, jumătate pe malul lutos. Simona o privi un timp, apoi gândul o duse către ideea că și viața ei poate fi asemuită cu această salcie, care dezrădăcinată de toate ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
albiei cum apa adusese o salcie dezrădăcinată din lungul luncii și o așezase jumătate în apă, jumătate pe malul lutos. Simona o privi un timp, apoi gândul o duse către ideea că și viața ei poate fi asemuită cu această salcie, care dezrădăcinată de toate ale ei va fi dusă în neștire, când vor porni puhoaiele de toamnă. Salcia îi răscoli întreaga ființă. Își dădu seama că viața ei este searbădă, că nimic nu merită a dori să aștepte chemări spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
malul lutos. Simona o privi un timp, apoi gândul o duse către ideea că și viața ei poate fi asemuită cu această salcie, care dezrădăcinată de toate ale ei va fi dusă în neștire, când vor porni puhoaiele de toamnă. Salcia îi răscoli întreaga ființă. Își dădu seama că viața ei este searbădă, că nimic nu merită a dori să aștepte chemări spre zile senine. Apoi, cu fiecare filă ruptă din calendar, se gândea: ,,Mai bine aș muri, tot fac umbră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
ar putea s-o doară că e o ființă năpăstuită. Mă mir că se mai ține sufletul de trup că acu-i aici, acu-i în altă parte. * Când Simona mergea la râu, se oprea un timp, privea cu nostalgie salcia adusă de ape și după felul în care i se mișcau buzele se părea că rostește o rugăciune. Zăbovea un timp pe malul apei, urmărind jocul gâzelor. Îi plăcea mai ales zborul delicat al libelulelor și-și trimitea pe solzii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
râului pentru a nu mai vedea scena care o tulbura cumplit. Dar nu-și putea ține jurământul. Chiar a doua zi îl încălca, fiindcă ceva nedeslușit o chema mereu spre malul apei, exact în aceleași loc. După ce privea un timp salcia prăvălită pe mal, avea aceeași și aceeași halucinantă imagine care se repeta obsesiv. În mintea ei, nelămuririle săpau aceeași întrebare: De ce mi-a luat copilul și unde-l duce?" Un timp nu mai veni la malul râului spunându-și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
bizară, necunoscută, a pus stăpânire pe Întreaga-mi făptură. N-am rezistat să nu privesc Înapoi. M-a cuprins un vertij cumplit și aerul din jurul meu devenise irespirabil. „Atâtea trăsături cunoscute!” Semăna atât de izbitor cu... Undeva, În umbra unei sălcii, vântul jelea o amintire... 29 nov. 2012 Întâlnirea (6 ianuarie 2003) A fost o noapte agitată, plină de frământări, Întrebări...după câteva zile În care sufletul nostru s-a chinuit, zbuciumat, fără a găsi drumul către liniște și Împăcare. Totul
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
imn al bucuriei după ce ploaia s-a făcut nevăzută, cu mantia-i străvezie, din care mai picura, din când În când, câte un strop de apă, ca o boabă de mărgăritar. M-am apropiat cu grijă de lacul În care salcia Își admira pletele-i verzi, plete care fluturau leneșe, lăsându-se legănate cu vădită cochetărie, de vântul curtenitor. Într-o fulgerare de clipă, m-am zărit În apa limpede și argintată. M-am aplecat, chemată de un duh nevăzut al
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
a apei, imaginea reflectată s-a destrămat și a Început să curgă În picături mici, care formau cercuri unduitoare, pierzându-se mai apoi În freamătul abia sesizabil al lacului. „Ce-ai făcut!?” mi s-a părut că aud dintr-o dată, salcia șoptind, scuturându-și supărată pletele, de ultimele picături de ploaie. Am tresărit, și-am privit-o mirată, Înțelegând Întro clipă că nimic nu durează o eternitate. Cuvintele pe care aș fi vrut să le rostesc s-au Închis temătoare, Într-
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
un vis atât de frumos că dimineața îi venea să nu se mai trezească, se făcea că era undeva la el în sat, în grădina vecinului, acolo unde se dădeau cu schiurile în copilărie, cu schiuri făcute din coajă de salcie, băieții le încălecau ca pe niște opinci mai mari și se trezeau cu capul în primul prun, aceasta era fericirea de a te da cu schiurile, dar nu voiau să se facă mari fără să trăiască și o astfel de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
de lacrimi, repetă pentru a nu știu câta oară: Acesta să fie copilul meu!? Oare acesta să fie copilul nostru!? Nu departe de marginea orașului, pe malul unui pârâiaș ce alerga zglobiu ca un mânz slobozit, în lunca plină de sălcii plângătoare, era instalată tabăra bulibașei Iorgu Stănescu. Noaptea cuprinsese întinderile. În depărtări, se auzeau, ca ultime arpegii pe cale să se stingă, trâmbițele unor cocoși întârziați. Întreaga șatră dormea somn de piatră. Vântul se cumințise, nu mai lătra a pustiu. Luna
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
dobândise proporții nebănuite în mintea starostelui, încât obosit, copleșit de tristețe, se așeză pe o buturugă la marginea luncii și privi cum firul subțire de apă al unui pârâiaș, tulburat și el din cine știe ce pricini, se strecoară printre ierburi și sălcii, curgând fără încetare ca și îngrijorările lui. Noaptea o petrecu pe malul acelui pârâiaș. Dimineața îl prinse cu aceleași împăienjeniri. Privi spre soarele care se înălța rotund, ca un ban de aur, mare și strălucitor, deschizând porțile unei noi zile
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de ședință, procesul zilei dovedindu-se de un interes fără precedent nu numai pentru cei implicați direct, ci chiar și pentru locuitorii urbei. Ceea ce părea însă a fi neobișnuit era prezența zecilor de țigani, de tinere ca niște mlădițe de salcie înviforate de un zefir abia perceptibil sau mai date în pârg, apetisante, cu fustele viu colorate, peste care-și puseseră bluze strânse pe bust, de diferite culori, mulate peste sânii lor bogați, ispititori. În preajma lor, se aflau mulți bărbați îmbrăcați
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
și tradițiile etniei rrome. Mireasa fusese găsită pură spre cinstea șatrei și a părințiilor ei. Urmară dansuri dezlănțuite, cântece vesele, jocuri exuberante, după care întreg alaiul porni în cântece și dans către masa așezată în poiană, pe iarbă, unde, printre sălcii, torcea ca un motan leneș un pârâiaș, întregind decorul natural. Cântecele, dansurile, felicitările către miri și părinți, de către grupuri constituite din tineri și vârstnici, se ținură ca un lanț ce părea a nu se mai sfârși. Bulibașa, printr-o ridicare
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
depozit pentru diverse materiale de construcție, care ne făceau cu ochiul în special noaptea, și nu rezistam tentației de a face și noi o mică găinărie. Primăvara soseau, o dată cu păsările călătoare, delegații din „Jos”, care achiziționau nuiele de răchită și salcie, necesare pentru împletit coșuri, precum și araci utili în susținerea plantelor agățătoare, așa cum fac unii realizatori de talk show-uri televizate cu fetițele despuiate și foarte slabe, care trebuie „priponite”. Când se umplea curtea de stive ridicate din bonturi îlegături) de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
adevărată mumie (nu vă spun cât de tare mă lovise cu acest cuvânt!). Și, Doamne, nu-l crezusem niciodată atât de laș, de nepăsător pe bătrânul meu tată! Mama Începu să plângă Încet, un plâns voalat, ca o foșnire de sălcii scuturate de vânt (mă-ntrebam de unde mai avea lacrimi), dar nu-l mai impresionă Însă pe soțul ei, ca-n atâtea alte dăți... A plecat așa cum spusese, și nu s-a mai Întors la noi. A fost o nouă lovitură
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]