185 matches
-
198 specii de pești care trăiesc în apele Mării Negre. Lista include atât reprezentanți ai faunei indigene, cât și specii invazive sau introduse. În listă sunt incluși peștii osoși ("Osteichthyes"), peștii cartilaginoși ("Chondrichthyes") și ciclostomii ("Cyclostomata"). Lista cuprinde specii marine și salmastre. Apele salmastre litorale (în România complexul Razelm-Sinoe, melelele de la gurile Dunării) sunt populate de specii eurihaline, fie dulcicole, fie marine, precum și de specii migratoare. Speciile migratoare (peștii diadromi) întreprind migrațiuni periodice din mare în apele dulci (pești anadromi) și invers
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
de pești care trăiesc în apele Mării Negre. Lista include atât reprezentanți ai faunei indigene, cât și specii invazive sau introduse. În listă sunt incluși peștii osoși ("Osteichthyes"), peștii cartilaginoși ("Chondrichthyes") și ciclostomii ("Cyclostomata"). Lista cuprinde specii marine și salmastre. Apele salmastre litorale (în România complexul Razelm-Sinoe, melelele de la gurile Dunării) sunt populate de specii eurihaline, fie dulcicole, fie marine, precum și de specii migratoare. Speciile migratoare (peștii diadromi) întreprind migrațiuni periodice din mare în apele dulci (pești anadromi) și invers (pești catadromi
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
plăci) osoase, mai ales pe flancuri. Au gura mică și protractilă, așezată în vârful unui bot de regulă alungit în formă de tub. Ordinul gasterosteiforme cuprinde 5 familii, 11 genuri și 29 specii de pești răspândite în mările și apele salmastre și dulci din zona temperată a emisferei nordice. Fauna României conține 2 specii actuale, ghidrinul ("Gasterosteus aculeatus") și pălămida de baltă sau osarul ("Pungitius platygaster"), și o specie dispărută recent, ghidrinul de Techirghiol ("Gasterosteus crenobiontus"). Gasterosteiformele fosile se cunosc din
Gasterosteiforme () [Corola-website/Science/335173_a_336502]
-
Înotătoarea caudală rotunjită sau trunchiată, nu este bifurcată. Linia laterală lipsește, dar mugurii senzitivi sunt bine dezvoltați pe cap. Vezica înotătoare nu comunică cu tubul digestiv (pești fizocliști) sau este absentă. Marea majoritate a ciprinodontiformelor trăiesc în apele dulci și salmastre din regiunile tropicale și numai puține sunt răspândite și în zonele temperate. Arealul lor cuprinde tot globul cu excepția Australiei și Antarcticei. Mai multe specii din acest ordin sunt ovovivipare, având organe de acuplare numite gonopodii (înotătoare analele modificate) și la
Ciprinodontiforme () [Corola-website/Science/335335_a_336664]
-
cu o lungime de 10-16 cm (maximal 40 cm) și o greutate de 200-400 g (maximal 1 kg) din familia ciprinidelor. Poate trăi 16 ani. Această specie este un pește de apă dulce, de cârd; se întâlnește și în ape salmastre. Preferă râurile mari sau mici, mai ales râurile de deal, curate, cu apă limpede, cu curent repede și cu fund pietros, nisipos sau argilos, ascunzându-se în cotloanele apelor, pe sub pietre mari sau sub malurile umbrite ale iezăturilor. Se întâlnește
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
comună. Este o specii de apă dulce, trăiește în râuri și lacuri de joasă altitudine cu apă rece, limpede, curată, bine oxigenată, cu fundul pietros sau nisipos. Este moderat eurihalină, și poate fi găsită și la gurile râurilor în ape salmastre. Felul de viață este bentonic; peștele trăiește mai mult izolat și rareori înoată, fiind mai mult sedentar. Este fotofob, și are un vârf maxim de activitate în timpul amurgului și noaptea, ziua stă ascuns sub pietre mari. Lungime obișnuită 6-10 cm
Zglăvoacă răsăriteană () [Corola-website/Science/331549_a_332878]
-
vertebră reunită printr-o punte de cele 4 vertebre anterioare modificate. Vertebrele 2—5 contopite între ele. Membranele branhiale libere. Vezica înotătoare liberă, obișnuit mare. Intestinul fără apendice. Sunt pești de apă dulce. Somnul ("Silurus glanis") poate intra în apele salmastre. Speciile acestei familii sunt în principal bentonice, carnivore și răpitoare. Familia este originară din Asia Centrală, și este răspândită în Europa, Orientul Mijlociu și Asia sudică, estică și vestică. În Europa ajung numai două genuri, reprezentate fiecare prin câte o singură specie
Siluride () [Corola-website/Science/331660_a_332989]
-
se întâlnesc până la 6000 m deasupra nivelului mării în Himalaya. Șobolanii de apă ("Arvicola") și bizamul ("Ondatra zibethicus") trăiesc în habitate acvatice dulcicole: în râuri și lacuri cu apă stătătoare. Șobolanii de apă se întâlnesc chiar și în lagune estuariene salmastre și mlaștinile costale. Lemingii trăiesc la latitudini nordice extreme, întâlnindu-se în taiga și tundră. Arvicolinele din Europa (incluzând și speciile din România) trăiesc în zonele împădurite și pe terenurile cultivate sau cu plante spontane, de la nivelul mării până în pajiștile
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
unei specii existente în China ("Lepisosteus sinensis" Bleeker, 1873) a fost o eroare, care de fapt a fost un pește teleostean din familia "Belonidae". Lepisosteiformele sunt în general pești de apă dulce, deși unele specii pot intra ocazional în apele salmastre sau marine de lângă malul mării. Peștele aligator ("Atractosteus spatula"), în special, este frecvent prins cu plasele pentru creveți în mlaștinile sărate din Louisiana și a fost adesea observat în apele marine de pe coasta Golfului Mexic ale SUA. Lepisosteiformele pot tolera
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
motivul pentru care Letonia a cerut să intre în componența sa Coridorul litoralului, Klaipėda și alte teritorii din Prusia Răsăriteană, cereri la care a renunțat ulterior. Laguna, formată acum aproximativ 7.000 de ani Î. hr, este clasificată ca apă salmastră. Apa are o adâncime medie de 3,8 metri. Există o foarte mare biodiversitate în lagună, deși destul de afectată de poluarea apei. În anii 2000 a fost confirmată prezența algelor.
Laguna Curlandei () [Corola-website/Science/336232_a_337561]