22,145 matches
-
noi sunt ostile; eu trăiesc, eu îmi îngădui să trăiesc pentru ca Borges să-și poată plăsmui literatura, iar literatura aceasta mă justifică. Trebuie să recunosc, totuși, că a scris, într-adevăr, câteva pagini izbutite, însă ele nu pot să mă salveze, poate din pricină că ceea ce este bun, nu mai e în stăpânirea nimănui, nici chiar a celuilalt, ci aparține doar limbii și tradiției. De altminteri, eu sunt sortit să pier, în mod definitiv, și numai o frântură fugară din mine ar putea
Din nou Borges by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14169_a_15494]
-
necăznit. Livrescul proiectat pe fundalul realității secondează îndeaproape biografismul cel mai autentic. Fuga în ficțiunea livrescului e, de altfel, cheia volumului: „aud cum cineva rătăcește pe stradă / merge lipsit de grabă - pașii au / un ecou scăzut, complotitor / ca întotdeauna mă salvez prin imaginație / îmi spun că e Kafka - caligraful suferinței - / într-o promenadă prin Chișinău / trist și singur Kafka rătăcind / într-o lume care și-a umilit de mult existența."(caligraful suferinței) Pavese, Camus, Montale dar, mai ales, Proust și Borges
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
altă parte, România însăși, după destule ezitări, a intrat în cărțile integrării europene și euroatlantice, preferând să "conserve" relația cu Republica Moldova (de unde, mai cu seamă în ultimii doi ani, a primit vești proaste). România a ales Occidentul, pentru a se salva. Opțiunea sa nu are alternativă. Relația cu Basarabia, în mod normal, ar fi trebuit să nu contravină acestei direcții, dacă și Chișinăul s-ar fi orientat spre Vest. Nu este cazul, din păcate. Pe termen lung, integrarea României în NATO
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
spre Vest. Nu este cazul, din păcate. Pe termen lung, integrarea României în NATO și în Uniunea Europeană oferă o șansă și pentru teritoriile românești de la est de Prut. Dar până la atingerea acelui visat nivel de prosperitate, mă întreb, cine va salva Basarabia? Cum și în cât timp își va depăși ea handicapul istoric, retardarea economică și instituțională? Va fi "suturată" vreodată falia ce se adâncește continuu între cele două state?... Mărturisesc că nu am un răspuns la această întrebare. În lipsa unor
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
și în măsură să altereze orice context onorabil. Trimiteți-ne cu măsură și pe alese, și numai atunci când va fi fost făcut un salt valoric de care nu vă veți îndoi. Pentru lucrul poeziei, singurătatea e aur curat și timp salvat de la tocătorul zilnic. Suntem siguri că înțelegeți, deși ne îndoim puțin că puteți suporta rigorile ei, cu sacrificiul pe care vi-l impune pentru a vă fi și ea de folos. (Camelia Popovici, Turnu-Măgurele) * Mulțumindu-vă pentru culegerea de poeme
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14184_a_15509]
-
pierde echilibrul interior. Într-adevăr, trăirea pe două planuri a produs o ruptură în spiritul și în existența foarte multor oameni, dintre care unii nu și-au mai revenit iar alții au sfîrșit prin a face compromisuri pentru a-și salva existența și pentru a nu se pierde cu desăvîrșire. Mă gîndesc, de pildă, la marele nostru Călinescu. Dacă el nu s-ar fi adaptat regimului - s-a înscris în partid, a fost deputat, nu ne-ar mai fi rămas multe
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
de puhoiul de "ordonanțe" din vremea lui Văcăroiu, simplă maculatură de cancelarie, de care nu țineau seamă nici măcar cei ce le dăduseră. Ca să fim corecți până la capăt, nici blajin-haoticul regim Constantinescu n-a scăpat de vinovata tentație de a se salva producînd maculatură legislativă. Ieșirile intempestive ale inubliabilului Decebal Traian Remeș, posesorul unei imaginații prodigioase în materie de biruri, sunt cauza finală a prăbușirii Convenției Democrate. Orice apariție televizată a acestuia - și, de la un moment încolo, Remeș devenise ubicuu - însemna o
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
într-o diatribă împotriva burgheziei românești care, între cele două războaie ar fi lăsat țara de izbeliște. Zicea: "Șerbane, când, de pildă, acestei burghezii i s-ar fi pus întrebarea dacă este dispusă să dea jumătate din avere, fiecare, ca să salveze țara, ar fi făcut-o?" O întrebare utopică: la urma urmei, nimeni n-are jumătate din avere în lichidități. - Și oricum nu putea fi o rezolvare. - Evident. Dar încerca să se scuze. Veneau fel de fel de tinere poete dornice
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
Îngerul ei s-a dus așadar la Dumnezeu și s-a rugat pentru sufletul pe care-l cunoștea mai bine ca alții. A făcut vreun bine în toată viața ei? a întrebat Dumnezeu. Cum dorea cu tot dinadinsul să o salveze, îngerul și-a amintit: da, femeia a dat o singură dată de pomană un fir de ceapă. Bine, a spus Dumnezeu, în marea lui îndurare, dacă e așa, atunci las-o să se agațe de firul ăsta, trage-o afară
Firul de ceapă by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14286_a_15611]
-
cele îndurate în iad? Povestea nu spune și Grușenka nu comentează nimic. Recitind așadar această poveste acum, după mai bine de un deceniu de la mult așteptata schimbare, mi-am dat seama de ce sîntem încă atît de departe de a ne salva. În România de astăzi fiecare vrea să se lăfăiască singur pe firul de ceapă. N-avem loc unii de alții. Cîți acceptă și înțeleg oare că e loc pentru toți pe firul salvator și că, abia în momentul cînd îi
Firul de ceapă by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14286_a_15611]
-
în numele Dvs. M-au întristat eșecurile, pe care eu le prevăzusem, care au început să apară unul după celălalt și m-am așteptat la o demisie de onoare. Poate aveți dovezi și argumente irefutabile, în legătură cu afirmația că securitatea ne-a "salvat" de comunism în anul 1989. Până atunci oare nu au avut nici o altă ocazie să facă acest "gest istoric", salvând România de un tiran? Ce au așteptat atâta amar de timp? Personal, știu de ce. Au trăit foarte bine sub regimul
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
m-am așteptat la o demisie de onoare. Poate aveți dovezi și argumente irefutabile, în legătură cu afirmația că securitatea ne-a "salvat" de comunism în anul 1989. Până atunci oare nu au avut nici o altă ocazie să facă acest "gest istoric", salvând România de un tiran? Ce au așteptat atâta amar de timp? Personal, știu de ce. Au trăit foarte bine sub regimul Ceaușescu, au stat în vile, au avut bani și toate cele, au mers în străinătate pe banii noștri, ai celor
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
au mers în străinătate pe banii noștri, ai celor mulți, așa că... În decembrie 1989 și în lunile următoare, le-a fost pur și simplu teamă pentru viețile lor și ale familiilor, gândindu-se doar la modul în care să-și salveze pielea. Deși nu sunt un frustrat, mă deranjează - sub toate aspectele - faptul că cei mai mulți dintre ei conduc și astăzi, nu numai destinele țării, ci chiar ale semenilor lor și nu pot accepta ideea că această țară nu poate fi condusă
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
de ce. N-am spus, și nu rezultă de undeva că aș crede asta, că lustrația nu e necesară ori că e cazul să trăim mai departe în minciună. Cît despre faptul că aș fi de părere că securiștii ne-au "salvat" de comunism, dv. chiar nu înțelegeți ce citiți? (N. M.) Stimate domnule Urian, În revista România literară nr. 2/2003 ați publicat un interesant comentariu (Ochelarii de cal ai istoriei) la ultimul volum de eseuri apărut în România a Doamnei
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
Personală, Piatra filosofală, Taina Fericirii ș.a.m.d. Linearitatea și monotonia succesiunii întîmplărilor sînt sparte de atmosfera și de tot ceea ce a adus Buhagiar pe scenă, de efortul real al tuturor actorilor, nu prea conduși regizoral, dîndu-mi senzația că se salvează, fiecare, pe cont propriu. De aici, probabil, lipsa de armonie a interpretărilor și prea multele chei personale, stridențe netăiate, în care se joacă. În distribuție sînt actori importanți, aleși cu inspirație pentru fiecare rol, cu nas, cum se spune. Ideile
Femeia deșertului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15031_a_16356]
-
cu ochelarii ei groși ridicați, pe frunte... Când a auzit din gura mea că zeița Artemis a intervenit în cele din urmă pentru Ifigenia, care era o fată minunată, și că în locul ei a strecurat o căprioară, ca s-o salveze, a bătut din palme, cu satisfacție, exclamând ca o urziceneancă: Al naibii, tacsu! și era gata-gata!... În ultimii ani ai vieții - a murit la 86 de ani - citea cu un singur ochi, toată ziua. Când voia să pună la punct
Coana Ifigenia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15026_a_16351]
-
cu omul. Cum face acest lucru am văzut: trece cu vederea lumea, creînd, prin intermediul grupului, o lume secundă, prin definiție armonizată cu omul... acest "cosmos" al "ecclesiei" preia, s-ar părea, asupră-i contradicțiile dintre om și lume... Ecclesiocrația, deși salvează la un moment dat civilizația, nu poate păstra neștirbit omenescul; succesul său e, poate, mai degrabă mare decît bun." Accesibilitatea vine în cazul Cuvintelnicului în primul rînd din atitudine, pentru că Andrei Cornea ne spune de la bun început într-o notă
Rafinament și umor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15043_a_16368]
-
de noroc, dar și cu crime care strigă la cer. Marchează trecerea în altă paradigmă de valori și în alt regn. La Fouquet, la Vaux-le-Vicomte, e tragic hedonism, cînd și cînd întrerupt de gesturi nobile dar inutile, ce niciodată nu salvează nici o victimă. Iar Curtea lui Carol al II-lea e un loc unde cinismul deghizat se îmbină cu dezmățul rafinat. Barocul este, peste tot, în floare. Ca și abisalul. Așa stau totdeauna lucrurile pe tărîmul mitului. În acest mit particular
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
la cinism), dar citind cartea lui Pavel Țugui ai sentimentul că autorul nu găsește tonul just, iar ceea ce se vrea o radiografie lucidă, deopotrivă a unei existențe și a contextului istoric, eșuează în didacticism și patos moralizator. Un aspect care salvează în bună măsură acest volum este documentarea minuțioasă (autorul selectează o serie de scrisori, documente referitoare la "călătoria familiei Dumitriu în R.P. Ungară, R. Cehoslovacă și R.D. Germană" și la plecarea în R.F.Germania.) Cele patru anexe ale cărții, mai
O biografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15127_a_16452]
-
limitarea dreptului sau a posibilității de a-ți spune public gândurile. Azi nu mai există nici o justificare a tăcerii: ea nu mai este efectul unui instinct de autoapărare, ci dovada depersonalizării și a complicității cu forțele reacționare care caută să salveze cât mai mult din sistemul de odinioară. Omul de tip nou visat de comuniști se complăcea în tăcere, căci actele de adulație nu pot fi socotite expresia unei personalități în adevăratul sens al cuvântului. Din nefericire cei patruzeci și cinci
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
Parmenide. Traducere din germană de Bogdan Mincă și Sorin Lavric. Ed. Humanitas, 2001. Biblioteca de literatură catalană Scriam cândva despre nevoia de "lingvistică ecologică", în consens cu strădaniile Uniunii Europene de păstrare, prezervare a limbilor mărunte, așa cum speciile rare trebuie salvate de la pieire, oricât de mic ar fi numărul exemplarelor în lume. Editura Meronia continuă această "serie ecologică", începută prin biblioteca de literatură cipriotă, cu un număr de volume consacrate literaturii catalane. Catalana - limbă neromanică care a avut ghinionul istoric al
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
frecventăm. Are darul de a arăta dintr-o mișcare scriitori uitați și extrem de importanți (așa se întîmplă cu Kavafis) și are un fel de generozitate și plăcere didactică (alcătuiește un set de legi pentru scriitorul începător, legi care i-ar salva pe mulți de la dezonoare) care l-ar putea transforma într-un "naș" adevărat. Dar din păcate argumentațiile sale se opresc undeva la mijlocul drumului, așa cum se întîmplă cu aceea împotriva postmodernismului "românesc", în care de fapt nu ne explică de ce e
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
decizii aberante ale unor mafioți cu o influență de speriat; pe de alta, mai-marii din partid, ajunși la ora scadenței, constrânși, la rândul lor, să-și plătească vechii datorii față de "sponsori" -, d-na ministră luptă, de fapt, pentru a-și salva propria piele. Nimeni nu pare s-o fi înțeles pe această femeie. Subiectul e de melodramă: ajunsă într-o funcție atât de importantă doar în virtutea "algoritmului" de partid, total incapabilă să facă față presiunilor de tot soiul, lipsită de viziune
Cati de Celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15145_a_16470]
-
acest ceva în plus s-ar fi cuvenit adus de regizoare. Nu e deloc de neapreciat faptul că în fața constatării că Alinei Hiristea nu îi stă în putință să formuleze o atitudine față de partitură, echipa nu a dezarmat, încercând să salveze tot ceea ce mai era de salvat. Elvira Platon Rîmbu și Doru Fârte au imaginat un cuplu regal istericoid, caraghios, animat de sarcasm și ură. Șerban Borda (Principele Filip) și-a dat silința de a evidenția excentricitățile și contrastele studiate, smuciturile
Premiere orădene by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15136_a_16461]
-
fi cuvenit adus de regizoare. Nu e deloc de neapreciat faptul că în fața constatării că Alinei Hiristea nu îi stă în putință să formuleze o atitudine față de partitură, echipa nu a dezarmat, încercând să salveze tot ceea ce mai era de salvat. Elvira Platon Rîmbu și Doru Fârte au imaginat un cuplu regal istericoid, caraghios, animat de sarcasm și ură. Șerban Borda (Principele Filip) și-a dat silința de a evidenția excentricitățile și contrastele studiate, smuciturile din care îi e făcut personajul
Premiere orădene by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15136_a_16461]