1,327 matches
-
UN BALANSOAR Robert se afla pe un balansoar și învăța să vadă lumea cum se micșorează și apoi cum se mărește. Picioarele sale apărate de ciorapii trei sferturi împingeau în tălpile sandalelor de vară și imediat pământul se îndepărta, iar sandalele pluteau în aer; apoi pământul creștea brusc și sandalele se opreau în praful ce forma norișori albicioși. În parc era doar el și leagănele atârnau ca niște rufe puse la uscat, iar toboganului îi crescuseră frunzulițe pe scară și prinsese
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
învăța să vadă lumea cum se micșorează și apoi cum se mărește. Picioarele sale apărate de ciorapii trei sferturi împingeau în tălpile sandalelor de vară și imediat pământul se îndepărta, iar sandalele pluteau în aer; apoi pământul creștea brusc și sandalele se opreau în praful ce forma norișori albicioși. În parc era doar el și leagănele atârnau ca niște rufe puse la uscat, iar toboganului îi crescuseră frunzulițe pe scară și prinsese rădăcini exact ca un copac cu limba scoasă. Când
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
care murmurau, iar Robert nu înțelegea mare lucru. Se sperie c-au venit deja să-l ia. Sări din balansoar și se așeză pe vine pe o roată de cauciuc. Începu să numere furnicile care formaseră un șir indian în preajma sandalelor de vară. Apoi veni și Gabi să numere furnicile. Gabi avea un ceas nou. — Îmi dai și mie puțin ceasul? Tata mi-a zis să nu-l dau la nimeni. — ți-e frică, nu-i așa? Gabi nu răspunse. Desenă
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
Gabi căzu în balta de sânge ce se formase sub adidașii săi. Furnicile își schimbară traseul și acum se îndreptau spre nasul stors de sânge al lui Gabi. Nimic nu le putea împiedica, nici pietricelele, nici firele de iarbă, nici măcar sandalele lui Robert, care le obturaseră drumul când acesta se aplecase asupra mâinii lui Gabi ca să-i scoată ceasul. În soare, limbile galbene păreau raze și ticăiau între palmele lui Robert. Norul de praf din jurul balansoarului se mai domoli, iar Robert
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
lui Gabi ca să-i scoată ceasul. În soare, limbile galbene păreau raze și ticăiau între palmele lui Robert. Norul de praf din jurul balansoarului se mai domoli, iar Robert începu să joace singur șotronul. Aruncă piatra direct în căsuța șapte, apoi sandalele lui săreau peste unu, doi și trei. Nu întoarse capul spre Gabi când ambele picioare se odihneau în singura căsuță rotundă, ci rămase acolo să-i aștepte pe ai lui să vină și să-l ia acasă. Știa că au
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
deschisă de ruj și am încercat să umplu toate striațiile adâncite în buze. Ochelarii de soare cu rame foarte mari nu lăsau să se vadă aproape deloc ridurile din jurul ochilor. Mi-am privit gleznele umflate când le am vârât în sandale și am încercat să închid baretele, dar umflăturile s-au bifurcat în sus și în jos, apăsând asupra labei piciorului, și am fost nevoită să las baretele desfăcute. Primul a ieșit Ovi, apoi Andreea și Mircea. Maria încuie poarta. Plouase
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
Primul a ieșit Ovi, apoi Andreea și Mircea. Maria încuie poarta. Plouase de aseară, iar noi pășeam în grup pe trotuarele ude și stricate și pline de bălți. Mă străduiam să merg pe unde era uscat ca să nu-mi murdăresc sandalele, dar deasupra gleznelor deja se adunaseră pete maronii ce se uscau încet. Ovi mergea înainte și se cățăra când pe un gard, când pe altul. Maria îl trăgea de mână și îl scutura puțin, cât să înțeleagă că nu e
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
când se aplecă asupra baretelor care nu voiau să stea închise și se tot desfăceau. Mă gândeam cât o să stăm în parc până se va face ora. Părea că toată lumea se uită stăruitor la noi și mai cu seamă la sandalele mele ce arătau la fel de umflate ca și gleznele. M-au pus pe o bancă să mă odihnesc și au plecat după înghețată. I-am privit lung până au ieșit din parc și au făcut stânga. Am așteptat să se îndepărteze
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
din plastic. Tocurile ei nu mai atingeau asfaltul și Mara pluti până la etajul patru. În cadrul ușii, Nela molfăia gumă. — Doamna a mâncat, și-a luat medicamentele și acum sforăie. — Poți să pleci, Nela. Mulțumesc. Nela se încălță în hol cu sandalele ei cu două barete, din care degetul mare îi ieșea la fiecare pas. Își dădu cu ruj la oglinda din vestibul, își dădu cu deodorant la subraț, și se întoarse spre Mara ca și cum ar fi așteptat o binecuvântare. Mara îi
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
că doica se sculase pentru a veni la mine și că mă privea. Îmi încleștam pumnii sub cuvertură. Dar nu se întâmplă nimic extraordinar. În sfârșit, pe jumătate ațipit, am auzit scârțâitul ușii dinspre stradă, pașii doicii care, târându-și sandalele, se ducea să ia pâine și brânză. Apoi răsună vocea îndepărtată a unui negustor: „Dude negre, bune pentru fiere!“ Nu, viața reîncepea, istovitoare, mereu la fel. Lumina era mai vie. O rază de soare, reflectată în apa bazinului, pătrunsese în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
În cravașă pe Abraham Lincoln, iar Aristotel căuta să-i dea la gioale, când Babe Ruth interveni decisiv cu bâta de baseball. Șahiștii din fostele țări sovietice Îl Încolțiseră pe Bobby Fischer și-l gâdilau, strigându-i: „Cedează!“ Una dintre sandalele lui Iuliu Cezar se abătu peste ceafa lui Al Capone, Însă când șișul sclipi scurt În palma mafiotului, dictatorul o luă la fugă speriat, Împiedicându-se de togă. Văzând acestea, Damocles scoase sabia, iar Wilhelm de Ockham, briciul. Ascuns după
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
incident: două-trei pîrîiașe mi-au izvorît brusc pe pulpe, fix la cinci secunde după închiderea ușilor; dar nu-i nimic, sînt un caracter puternic, pot trece cu demnitate peste cele două băltițe mărimea 38 care se străduiau să-mi contureze sandalele... Mă îndepărtez de locul faptei... Metrou. Scările. Să-mi trag puțin sufletul... V-am zis ce greață mă încearcă? Nu e nici o figură de stil, probabil diversitatea duhorilor de pe drum mi-a venit de hac. Și mi-a zis Virgil
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9221_a_10546]
-
lume, îl întrerupe intrigat taximetristul exact în clipa cînd automobilul trece prin dreptul unui semafor. Uite-i cum așteaptă să se facă verde ca să traverseze, izbucnește Roja către pietonii care stau ca niște jaloane pe marginea trotuarului, fuste, pantaloni, ciorapi, sandale, pantofi, adidași. Am înțeles că totul ține doar de atitudine, se face taximetristul că pricepe trăgînd brusc de volan într-o parte ca să evite o gură de canal descoperită. N-ai înțeles o iotă, nu se lasă prostit Roja. O
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
murdar. Două blocuri hâde, lipite de maidan, cu tencuiala căzută, Înțesate de familii nevoiașe cu puzderie de copii, se Înalță ca două embleme ale mizeriei. Din ele, nelipsitele manele, țâșnesc În jeturi sonore făcând aproape imposibil dialogul. Își amintește de sandalele uzate pe care le purta profesoara de pian și În care picioarele păreau că Înoată. De ce vroia ea, care nu avea nici un talent la sculptură, să modeleze În lut, chipul bătrânului ? De ce mi-a povestit asta? Vroia să-mi arate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
la gât un șirag din scoici de mare, de care e prinsă o cruciuliță de argint. E Îmbrăcată cu o pereche de bermude dintr-un flanel subțire, alb, și o bluză de mătase portocalie. În picioare are o pereche de sandale, tot portocalii. Pe umăr, poartă un fel de geantă sport, bleu, Încăpătoare. Emană un miros de flori de câmp, și are unghiile Îngrijit tăiate și date cu lac strălucitor. -De undea-i apărut lebădă sălbatică? Antoniu nu-și poate stăpâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
neplăcut, dacă-mi permiți. De parcă n-aș avea destule probleme! Îmi spuse că piața a devenit din ce În ce mai dură În ultimul timp. Nu mai era de-ajuns să documenteze chelnerițe care Își arătau fundurile roșii, Îmbrăcate doar În șorțulețe dichisite, cu sandale În picioare și diademe din dantelă În păr. — Asta făceai tu În „cutia neagră“ din Shanghai Bar? Documentai viața secretă a angajaților tăi? Anton se Întinse după țigările mele. Și ce dacă părăsise Viena pentru că autoritățile Începuseră să manifeste interes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
are nici un rost, am zis eu, aici nu mi se scoală. Ea s-a ridicat în picioare. S-a oprit deasupra mea. Și-a recăpătat suflul. A privit în jos. Mi-a trecut prin minte c-o să-și proptească talpa sandalei în pieptul meu. Sau poate c-o să-mi tragă o bătută soră cu moartea. Mi-am adus aminte de vremurile când eram un mic școlar ce-și prindea în caiet rezerve de hârtie. Cum de-am ajuns în halul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
de sus, mi-a aruncat un zâmbet larg. Sabra asta sănătoasă, monumentală. Cu picioarele ei modelate de muncă, cu șortul ei comod, cu bluza fără nasturi, sfâșiată în luptă - cu zâmbetu-i binevoitor, victorios! Iar la picioarele ei jegoase, încălțate în sandale, acest... acest cum să-i zic? Acest fiu! Acest băiat! Acest bebeluș! Alexander Portnoise! Portnose! Portnoy-oy-oy-oy!2 — Uită-te la tine, i-am zis, ce mândră stai acolo sus. Ce mari-mari sunt femeile! Uită-te la tine - ce patrioată ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
mare plăcere, i-am răspuns, ridicându-mă de pe șezlong. — Am putea lua prânzul și să ne petrecem toată după-amiaza Împreună. Casa are cel mai tare living săpat În piatră. Mortal, nu alta, spuse ea, strângându-și sacul și punându-și sandalele aurii din piele. În Careyes este o idee general acceptată că lipsa unui salon de primire săpat În piatră Înseamnă moarte din punct de vedere social. Dacă nu ai așa ceva În casă, nimeni nu-ți vine În vizită. Dacă ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
stâlpul metalic al unui indicator de stop. O vacă albă paște niște cârciumărese dintr-o jardinieră din fața poștei. O altă vacă e trântită în fața secției de poliție, blocând trotuarul. Miroase a curry și paciuli. Ajutorul de șerif e încălțat în sandale. Ajutorul de șerif, poștașul, chelnerița de la bufet, barmanul de la cârciumă au, cu toții, un punct negru lipit între sprâncene. Un bindi. — Măiculiță, zice dom’ sergent. Tot orașul a trecut la hinduism. După cum scrie în Buletinul miracolelor paranormale de săptămâna asta, totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
părul negru și roșu atârnându-i peste ochi. Lănțișoarele de argint și amuletele i s-au încurcat în păr. Rochia portocalie i s-a răsucit strâns în jurul trupului, iar gulerul i s-a rupt într-o parte, dezgolindu-i umărul. Sandalele i-au căzut din picioare. Ochii ei acoperiți de șuvițele încâlcite, ochii ei reflectând luminile bâlciului, țipetele din depărtare ca un ecou nesfârșit al țipetelor ei. Arată ca o făptură de groază. O vrăjitoare rea. O iasmă. Sucită. Nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
subțiri; lîngă domnișoara Pantil - o femeie Între două vîrste, cam tuciurie, cu obrajii plini de coșuri și cu ochii holbați; lîngă domnul Newey - „domnul Frederick Newey“, subliniase doamna Bellairs, apăsînd pe primul nume - un individ cu părul cărunt, Încălțat cu sandale, fără ciorapi; lîngă domnul Maude, un tinerel miop, care se ținea ca o umbră de domnul Newey, servindu-l Întruna cu tartine cu unt, și lîngă domnul Collier, un tip care, deși se vedea că nu face parte din această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
mâncare pe bază de brânză și propulsoare cu aerosol, polistiren și Club Med pe Lună, friptură de vită servită într-un tub de pastă de dinți. — Zbang, zice Seth, știți, mic dejun cu astronauții. Iar acum oamenii vin aici purtând sandale pe care și le-au făcut singuri din piele. Își numesc copiii Zilpa și Zebulon din Vechiul Testament. Lintea e la mare căutare. Seth își trage nasul și-și șterge cu mâna lacrimile de la ochi. E doar din cauza tabletelor de Estrace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
atrăgător, zice el. În felul ăsta obții o erecție inofensivă și uniformă. Se întoarce din profil în fața oglinzii și zice: — Crezi că-mi mai trebuie o felie? Să fie detectiv însemna să se fâțâie prin jur pe vreme frumoasă, în sandale și-n slipul lui roșu, norocos, în vreme ce doi bărbați în civil așteptau într-o mașină parcată în apropiere ca cineva să muște momeala. Asta se-ntâmpla mai des decât v-ați putea închipui. Manus era omul-campanie pentru curățarea lui Washington
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
carte poștală cu ceruri din 1962 senine și albite de soare și-un Ac Spațial în ziua inaugurării. Te-ai putea uita pe geamurile hublou ale băii să vezi ce s-a ales de viitor. Infestat de goths încălțați în sandale și care acasă-și pun linte la înmuiat, viitorul pe care-l voiam nu mai e. Viitorul care mi s-a promis. Tot ce mă așteptam. Felul în care trebuia să iasă totul. Fericire și pace și iubire și confort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]