225 matches
-
poarte o mască învață, de fapt, să moară. Este un exercițiu de tristețe și, uneori, de promiscuitate. Dar Rilke demonstrează că oamenii își schimbă chiar fețele. O sarabandă a chipurilor, care suferă de prea multă realitate, își găsește corespondent în sarabanda măștilor lui Botta, care suferă de prea mult artificiu. Impresia este de moarte în mișcare, deșănțată și burlescă. Mai ales că a-ți pune mască, a-ți schimba fața înseamnă... a rămâne fără cap, a fi decapitat. Este o moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
consta Într-o zeamă chioară, sărată și piperată, În care pluteau câteva frunze de varză tocate ca pentru rațe. Nimic altceva și asta doar o dată pe zi. În scurtă vreme foamea a devenit chinuitoare, dominantă, noaptea se transforma Într-o sarabandă de vise cu tot felul de platouri apetisant aranjate, cu mâncăruri suculente și cu pâine caldă, aburindă, binecuvântata pâine de care nu aveam să mă mai satur În lungi ani de zile. Eram atât de slăbită că, atunci când mă ridicam
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
vecin, prieten vechi, mai venea să-i țină de urât, luând loc în stânga și minunîndu-se de fiecare dată cât de straniu arată o mașină care în loc de bord și volan are o claviatură de orgă. Fără să-și întrerupă nici un moment sarabanda de zgomote, arhitectul îi explica răbdător că funcția fundamentală a mașinii nu este, cum se consideră de obicei, cea de-a scurta distanțele, deplasîndu-l pe om dintr-un loc în altul. Aceasta este doar o funcție secundară și, dacă stai
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ci un tânăr condamnat la viață, purtând pe umeri responsabilitățile întreținerii familiei și ale moștenirii numelui Kotlarkzuk. Raportând prezentul la trecut, amintirile mă copleșesc, provocându-mi eforturi de memorie, de altfel plăcute, care scot la iveală imagini în ritm de sarabandă ale trăirilor bucolice din leagănul natal bucovinean. Nostalgic incurabil, tânjesc la anii de sacrificiu întru neuitare și revin neîntrerupt, săptămânal, la origine, păstrând neștirbită vechea deviză a familiei: ”Drept în suferință și bucurie”. Nu găsesc cuvintele potrivite pentru a-mi
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Gabriela Adameșteanu, publicată pentru prima oară în Franța. Dimineață pierdută este, fără îndoială, un simbol dureros, al unei Românii sacrificate un secol pe altarul a două războaie și al comunismului. Deși aceste spectre sinistre o obsedează pe autoare, ea declanșează sarabanda unei scriituri pitorești, îndrăcite, în stilul oral al lui Céline, reinventând vorbirea populară și lirismul străzii într-o țară unde limba de lemn era coșciugul imaginației : dacă Vica, eroina Gabrielei Adameșteanu, este un om liber, este pentru că ea trăncănește ca
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
La dolce vita. Răzbate cu greu pînă la bucătărie, unde este luat în primire de un chelner, care îl duce la un ghișeu. Cu paharul plin cu vodcă într-o mînă, făcîndu-și loc cu cealaltă, se strecoară anevoie înapoi prin sarabanda furibundă. În două-trei rînduri este luat de braț de cîte o fată bizar îmbrăcată, cu mască de hîrtie, care-și ciocnește paharul de-al său și-i spune cîte ceva. Sus în cameră, Liliana a mîncat deja din conservă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
o tezaurizare”... pentru că „exploziile demascatoare acuză timp”, Îi răspunde Hușanu autorului, la 17 martie 1990 cu mult Înainte de publicarea versurilor. Aruncând o privire asupra volumului FLAUT TENEBRA de acelasi autor apărut În 1996, Constantin Hușanu, În Convorbiri Literare, vede În „Sarabanda versurilor rupte din viile” Întinse pe colinele Burdusacilor, Cotnarilor și ale Iașului, Însăși nemurirea poetului, pentru că „transforma viața În vis și poezia În medicament alintător, deoarece numai el „a avut inspirația să-și Înmoaie penița și să cânte apoi la
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Burdusaci, sătul său natal. O clipă și-l ia conviv pe Mihai Ursachi pentru a-i citi la ureche cum: Învălurau cu chiot băutură/ Holtei pizmași albiți În țintirim/ Și sărutau hoțește prea plăcute/ Femei cu buzele muiate-n vin”. Sarabanda versurilor rupte din viile ce Îmblănesc colinele Iașilor va continua până În ultimul poem intitulat ,, Ca vinul de când lumea” și În care poetul Își face ,,autocritica”: Sunt un râu cu mari drepturi la viață/ Complicat și simplu necesar/ De un veac
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ar mai fi vrut. Chemată de voci profunde, se dezbrăcase de orice voință de apărare. O văzui aruncându-se dintr-o dată În mijlocul dansului, oprindu-se cu fața anormal Îndreptată În sus, cu gâtul aproape rigid, apoi abandonându-se Într-o sarabandă lascivă, făcând semn cu mâinile că-și oferea propriul trup. „A Pomba Gira, a Pomba Gira!” strigară câțiva, uimiți de miracol, pentru că În seara aceea diavoloaica Încă nu se manifestase: O seu manto é de veludo, rebordado todo em ouro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
muzeu pierdut. Chipul ei îmi amintea de alte chipuri, dar acestea se învârteau în cerc, mobile, fugitive, imprecise în trăsăturile lor care se modificau fără încetare, ba întinerind, ba îmbătrânind, atât de repede încât nu reușeam să opresc în această sarabandă pe unul sau pe altul dintre ele pentru a-l privi cu atenție și a-l recunoaște. M-am mirat că procurorul nu a dat jos tabloul niciodată. Nu aș fi putut trăi cu o mare imagine a lui Clămence
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
celor care au dat ordinele sau, în cele mai multe situații, cu acordul tacit ulterior al acestora. Nu am scris rândurile anterioare în ideea de a-mi aduce laude, ci pentru că - sunt convins - așa proceda și procedează oricare alt anchetator. Capitolul X SARABANDA INFRACȚIUNILOR POLITICE În Codul penal anterior, principala infracțiune politică purta fioroasa denumire de „uneltire contra ordinii sociale”, iar după 1 ianuarie 1969, aceasta a fost ușor „cosmetizată”, devenind „propagandă împotriva orânduirii socialiste” și cuprinzând, în vestitul art. 166, atât propaganda
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
ce au turuit. Fapt e că peste o jumătate de oră Ricardo cobora, tiptil și tuflit, cu același ascensor Otis cu care altădată suise atât de țanțoș spre culmi. Aici Începe, de aici se trage, aici Își are obârșia tragica sarabandă. Te pierzi, Ricardo, te prăbușești! Aoleu, te prăbușești În genunea propriei tale nebunii! Nu vă voi ascunde nici o etapă a labirinticei via crucis: după ce a stat la parole cu baroneasa, Ricardo s-a dus acasă la Miss Dollie Vavassour, alunecoasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
se părea doar că pământul se lățește, ca să încapă lucrurile prezente și cele pe care memoria ei le aducea înapoi, privea lărgirea cu indiferență, cu o imobilitate răbdătoare și când anotimpurile au încetat să se mai perinde în acea nebunească sarabandă, era surprinsă că pe pământul acum lățit vrând-nevrând stăteau înfipți aceiași arbori ai parcului, cu ramurile legănate în adierea călduță, pe care îi urmărea cu ochi obosiți prin perdeaua ușor fluturată de adiere, numai ochii mișcându-și-i, altfel cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
oameni, mulți oameni, care atât de multe au de făcut, încât nu pot fi decât indiferenți la zăcutul în pat al uneia ca ea și nici nu vor să știe sau nici nu trebuie să știe pentru că, întocmai ca în sarabanda pe care o gândea adineauri sau întocmai ca într-o roată-scrânciob, fiecăruia îi vine rândul o dată și n-ar avea rost să gândească dinainte la ce va gândi atunci, prin urmare dincolo de legănarea ramurilor e adierea, iar adierea e viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
munte, făcea echilibristică pe bordura trotuarului, scălâmbăindu-se ca un clovn, părând clovn un timp, fluierând ușor și încercând să cânte cu glasul complet lipsit de muzicalitate niște melodii superbe ce deveneau amuzante, de la o vreme participau și ei la sarabandă, îi imitau mișcările dezlânate, ca rupte, inventau altele, înflăcărați de spectacolul ce creștea sub ochii lor, cu privirile scânteind și obrajii îmbujorați, iar la întoarcere, când se înghesuiau pe scara de lemn încolăcită până sub acoperiș, continuau să râdă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
indicațiilor prețioase date de conducerea superioară de partid, iar noi vom da dovadă de simț de răspundere și vom merge la cauze pentru înlăturarea situațiilor care au dus la gravele deficiențe ce s-au manifestat și alte bla-bla-uri, înainte ca sarabanda de vorbitori să se dezlănțuie? De acum încolo însă, cred că știi prea bine ce s-a petrecut. „Da, știu.“ Tocmai asta vrei să afli din nou? „Da.“ Ca să afli ce? Și ce crezi că se poate afla? Iar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
și s-a răsucit cu o singură mișcare pe partea cealaltă, iar în vis s-a ridicat și s-a așezat iarăși pe taburetul care a sâsâit, însă acum uitându-se drept în față, și să aflăm cum a continuat sarabanda sau cum a început, pentru că abia cum începea cu adevărat. Ca și cum mi-ar face vreo plăcere să văd din nou toate astea - „Las’ că nici mie nu-mi face!“ - și mă umplu de nervi, tu cel puțin încerci să afli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
fete: debutul în viața sexuală. În primul rând, așa cum se obișnuiește la debutanți, le-o urăm s-o facă cu dreptul (piciorul drept sau altceva drept? - rămâne de văzut și de pipăit!)“ etc. Autorul face impietatea de a târî în sarabanda bancurilor lui și numele lui Marin Preda. Într un capitol intitulat Marin Preda și însușirea unor subiecte de la amatori, el pretinde (poate în glumă, dar cu așa ceva nu se glumește) că Marin Preda colabora cu Securitatea și că se înfrupta
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
dintre energiile care se răspândesc pe căile minimei rezistențe. Sunetul acestei voci îl împiedica să gândească. Mintea lui Gosseyn nu putea formula un gând complet. Încercă să se opună bruiajului verbal și energiei care îl penetra. Dar prin cap continuă sarabanda frânturilor de idei, dominată de vocea lui Thorson. ― Caracteristica interesantă din punct de vedere medical a acestui flux artificial de energie nervoasă constă în posibilitatea de a-l fotografia. În câteva clipe, după ce acțiunea energiei artificiale se va resimți în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
comisiei îi oferi o coală de hârtie pe care erau inserate ariile impuse ca probe de concurs. Comisia avea libertatea de a alege una sau mai multe dintre acestea : Siciliana și Presto din Sonata I în sol minor de Bach ; Sarabanda și Giga din Partea a II-a în re minor ; altele câteva și... la alegere: Felix Meldenssohn-Bartholdy: Concert în mi minor, partea I sau a II-a și a III-a, urmate de o listă ce cuprindea o duzină de arii
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de măști și pistoale, Bouche Dorée este regizorul-demiurg care așteaptă să se ivească la final spre a-i dezlega lui Corto enigma acestor întâmplări sângeroase. Revoluția, iată numele care se aude de pe buzele magicienei, revoluția este valiza goală ce stimulează sarabanda de asasinate și violențe, revoluția este cea care îi alungă pe americani de pe insulă. În acest text încărcat de mireasma explozivă a filmelor lui Sergio Leone și Sergio Corbucci, se zărește și silueta celei mai rafinat-carnivore dintre femeile cu care
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
că a ajuns soarele drept inimă. Ca de fiecare dată, între spusă și faptă, bătrânul nu lasă nici-un răgaz. Abia a terminat îndemnul și a pornit, târșindu-și papucii pe cărare...În marginea poienii, ne întâmpină din nou veverițele, cu aceeași sarabandă ca și dimineață. Bătrânul repetă jocul cu alunele...Fac și eu la fel. Spre surprinderea mea, de această dată mă bagă în seamă și pe mine. Una mai îndrăzneață chiar îmi ia o alună din mâna întinsă. Bătrânul mă sfătuiește
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
că oricine vine cu o hârtie în mână și arată a orășean vrea să le ia ceva, dacă se poate, chiar pielea de pe ei. Bariera era ucigătoare. Dacă treceai de ea după câteva zile de câștigare a încrederii, începea cealaltă sarabandă: - Am auzit că ne ascultați necazurile și le spuneți la București. Mie mi-o culcat furtuna păpușoiu’, o dat bruma peste meri când erau înfloriți, și vecinul, că numai el poate să fie, mi-a furat afumăturile din beci. Săracii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
aici gazdă a unei dureri fără margini iar pe Mama, oceni harașo, pardon, verry well! Dar Vocile nu erau întrutotul de acord, știindu-se faptul că unde sunt mai mult de trei capete, unul dintre ele e lider de sindicat. Sarabanda reflectărilor N u oricui îi este dat să îl simtă pe celălalt de Dincolo. Harul acesta de comunicare reciprocă, pașnică, armonizează viața amândurora, iar în clipa în care unul dintre ele e lovit incurabil de individualism sau de boala unicatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
țărmul nu se mai zărește. M-am depărtat mai mult decât vroiam. Și marea e atât de liniștită încît nici măcar un foșnet nu se aude dacă "fac pluta". Cu ochii pe jumătate închiși, ascult. Deodată, chiar deasupra mea începe o sarabandă a pescărușilor. Sunt mulți. În timp ce unii se reped să-și înhațe prada, ceilalți se învîrt în cerc, într-un zbor lunecos, ușor isteric. Din când în când, scot țipete scurte. Acum îmi trec prin cap tot felul de năzbâtii. În
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]