617 matches
-
paie și apă. Unele scofâlcite, altele aplecate pe o parte (...) Cătunul Giora sau cum i se mai spunea, „Groapa” sau „Bălăria”, adăpostea cam o sută cincizeci de chichinețe așezate pe o depresiune”. Acesta e locul de desfășurare a acțiunii romanului „Sarcofagul dragostei” de Paul Leibovici. În literatura română a secolului trecut și în anii din urmă, romanul cu subiect istoric - exclus din istoria națională - e destul de firav; în fond, până la romanele lui Mihail Sadoveanu, doar nuvela „Alexandru Lăpușneanu”, a lui Costache
VISUL ARHEOLOGULUI de IOAN HOLBAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379064_a_380393]
-
factură mai specială ale lui Ștefan Agopian, „Tobil, Tache de catifea și Sam”. În rest, multele romane scrise în „cheie” sadoveniană sunt măcinate, pe dinlăuntru, de tezism și stângăcii evidente de construcție narativă. În acest context, apariția unui roman precum „Sarcofagul dragostei” al lui Paul Leibovici nu e doar o plăcută surpriză, cum se spune, ci un semn că specia își poate (re) dobândi vitalitate într-o vreme când poveștile horror dacă nu ar fi de tot caraghioase, cu Dracula, domină
VISUL ARHEOLOGULUI de IOAN HOLBAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379064_a_380393]
-
iar cititorul de azi, o spunea, altădată, Mircea Eliade - are nevoie de poveste. O sarabandă halucinantă de chipuri și întâmplări, de azi înspre ieri, orchestrată foarte subtil de un prozator cu harul povestirii și cu patima cercetării trecutului descoperim în „Sarcofagul dragostei!”, un roman imposibil de rezumat, care se citește pe nerăsuflate, atât de amatorii de romane „de aventuri”, „istorice”, cât și de cei interesați de modul cum azi, în postmodernitate, istoria „pierdută” din hrisoave sau pământul locurilor încărcate de istorie
VISUL ARHEOLOGULUI de IOAN HOLBAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379064_a_380393]
-
Alexandros din Roma și Ali din Gaza de azi constituie perechea care structurează primul nivel narativ al cărții, în vreme ce cuplurile erotice - Alexandros și Iulia din Caesarea, Ali din Gaza și Lucia din Roma - organizează etajul emoțional al textului. Romane precum „Sarcofagul dragostei”, au ceea ce teoria literaturii numește funcția de atestare și funcția emotivă. Funcția de atestare privește istoria cuprinsă aici, în datele ei concrete, de la Roma lui Marcus Aurelius până la Eretz Israel de azi, de când britanicii „conduceau treburile Palestinei” care asigura
VISUL ARHEOLOGULUI de IOAN HOLBAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379064_a_380393]
-
lui Paul Leibovici, organizată de condeiul unui prozator stăpân pe mijloacele sale, de la arta portretului până la descrierile fastuoase ale unui Orient al tuturor poveștilor și întâmplărilor nu odată sângeroase. Acolo se împlinește visul arheologului care găsește pe locul vechiului Ashkelon sarcofagul dragostei lui Alexandros pentru Iulia, ca simbol al omenescului într-o lume aflată mereu la răscruce; ceea ce salvează locul și oamenii sunt dragostea și toleranța, cunoașterea ( șantierul de arheologie) și adevărul care se ascunde într-o propoziție ca aceasta: „Nimeni
VISUL ARHEOLOGULUI de IOAN HOLBAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379064_a_380393]
-
ceea ce salvează locul și oamenii sunt dragostea și toleranța, cunoașterea ( șantierul de arheologie) și adevărul care se ascunde într-o propoziție ca aceasta: „Nimeni nu poate număra darurile Domnului!”. Un prozator spune că scrie „vieți, nu istorie”; Paul Leibovici scrie „Sarcofagul dragostei” vieții, dar și istorie, într-o sinteză epică remarcabilă. -------------------- Ioan HOLBAN Iași 2016 Referință Bibliografică: Ioan HOLBAN - VISUL ARHEOLOGULUI / Ioan Holban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1964, Anul VI, 17 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ioan
VISUL ARHEOLOGULUI de IOAN HOLBAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379064_a_380393]
-
de groază și dureri. Ne-ncătușează demonii din minte: Mânia, ura, răutatea-n van. Of, dacă-am ști, săpându-ne morminte, Cum Scaraoschi râde pe divan! Ne-am exila în pripă orișiunde, Însă de noi nicicând nu vom scăpa! Sub sarcofagul grijilor profunde, O soartă crudă-n veci ne-o devora... (din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) Referință Bibliografică: APOCALIPSĂ / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2065, Anul VI, 26 august 2016. Drepturi de Autor
APOCALIPSĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379153_a_380482]
-
nu împlinise încă 6. Îl revăd pe mititelul meu, atât de impresionat de ceea ce vede și eu, uimită de răbdarea lui, neobișnuită la vârsta aceea... Îl revăd fascinat de Iisus și de martirii creștini din tablourile medievale ,dar și de sarcofagele din Egiptul antic! La Country astăzi am recunoscut deodată colțurile în care ne lungeam pe fotolii sau pe șezlonguri și rămâneam acolo tolăniți privind copiii care se jucau sau palavragind cu prieteni și cu necunoscuti.M-am revăzut stând de
DIN AMINTIRILE ALMEI de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379854_a_381183]
-
de groază și dureri. Ne-ncătușează demonii din minte: Mânia, ura, răutatea-n van. Of, dacă-am ști, săpându-ne morminte, Cum Scaraoschi râde pe divan! Ne-am exila în pripă orișiunde, Însă de noi nicicând nu vom scăpa! Sub sarcofagul grijilor profunde, O soartă crudă-n veci ne-o devora... (din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) ... Citește mai mult Ne-a înghețat privirea spre-nainteSau ne e frică să privim `napoi.Înconjurați de false jurăminte,Pășim, damnați
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
de groază și dureri.Ne-ncătușează demonii din minte:Mânia, ura, răutatea-n van.Of, dacă-am ști, săpându-ne morminte,Cum Scaraoschi râde pe divan! Ne-am exila în pripă orișiunde,Însă de noi nicicând nu vom scăpa!Sub sarcofagul grijilor profunde,O soartă crudă-n veci ne-o devora...(din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015)... XXXIII. NOAPTEA CLIPELOR, de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2058 din 19 august 2016. Un râu de foc e
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
întors în pământ. Acum îmi dau seama, la chip semănai cu Voltaire Iar la glas, cu Venera lui Botticelli. Și glasul tău mi-a rămas. De câte ori las să se-nvârte benzile lungi Pe magnetofoanele șubrede, infidele și mari Ca niște sarcofage de la Victoria și Albert Museum, Din șerpuirea lor se ridică Descântecul vindecător. Scriu și îmi spun: ei nu i-ar plăcea, Ar înlocui un adverb sau un fruct, Mi-ar spune: nu te grăbi, ia-ți timpul în mâini! Ar
VICTORIA DRAGU DIMITRIU'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374452_a_375781]
-
picturi și 400 de sculpturi. Rețin că și Muzeul antichității egiptene are cea de a doua colecție de profil din lume. După cel din Cairo. Am văzut British Museum și mi-i de ajuns. Din cauza energiilor negative, emise de masivele sarcofage din bazalt, ce-mi sugerau congelatoarele trecutului/viitorului, mă apucaseră trepidațiile de era să dau în primire! Pe Via Montebello găsim biserica Mole Antonelliana, care găzduiește, acum, Muzeul Național al Cinematografiei ! Am fost mirat de cozile mari pentru vizitarea muzeului
TABLETA DE WEEKEND (127): JURNAL DE VACANŢĂ: VENEŢIA-PAVIA-TORINO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373552_a_374881]
-
hazait’’au dat depoarta unei stânci și au pătruns în niște încăperi mici în care se aflau micimausoleuri. Mormintele erau împodobite, dar măcinate de vreme. Printrecercetători semnalăm pe Zelțan-1806, Irbi și Norov-1835, Robinson-1838și mai tîrziu, Pieroti . De-Susi a descoperit un sarcofag care avea oinscripție,,Regii-Iehuda’’. Acesta este unul din cele mai monumentale șimai frumoase locuri din Ierusalim. Surse evreiești susțin că în vremuri îndepărtate, evrei țineau pe acest loc ceremonii religioase .Mormintele SanhedrinuluiCercetătorul Norov a constatat în 1835 că ,,mormintele Sanhedrinului
MINI-GHID AL IERUSALIMULUI PENTRU VIZITATORII LOCURILOR SFINTE de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371820_a_373149]
-
De n-ai simți acut, pericolul ocult. Când animalul rage înnebunit de spaimă, În piramide trupul încerci să-ți ocrotești, Uitând că fiecare din ele are-o taină, Ce trebuie s-o afli de vrei să mai trăiești. Mumii în sarcofage, te lasă fără voce, Capcane-n labirinturi, tot pasul ți-l pândesc, Statui cu chipuri hâde-ncruntate și atroce, Nemulțumite-n față, ca un blestem privesc. Ce-ai căutat acolo, te macină-ntrebarea În zbuciumul agonic ieșirea de-a găsi. Ca
PRINTRE PIRAMIDE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371992_a_373321]
-
Revista familiei;Jurnalul românesc ș.a. Am îndeplinit funcții :diferite în domeniul cultural : Curator,director al Galeriei de artă,,Beit-Eli:Coordonator al unor spectacole ; Curator principal și apoi Președintele Muzeului Tanah (Bibliei) din Tel Aviv. Titluri de Cărți:Limanul apelor învoșburate;Sarcofagul dragostei;Martori anonimi din spatele fontului;Sărbătorile noastre;Baronul din Daba;Secret de familie,și altele. Citește mai mult Paul LEIBOVICI ( 22nov.1930)Profesie :critic de artă plastică, teatrală și cinematografică.Publicist de peste 50 de aniAutor a numeroase cărți atât de
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
Revista familiei;Jurnalul românesc ș.a.Am îndeplinit funcții :diferite în domeniul cultural : Curator,director al Galeriei de artă,,Beit-Eli:Coordonator al unor spectacole ;Curator principal și apoi Președintele Muzeului Tanah (Bibliei) din Tel Aviv.Titluri de Cărți:Limanul apelor învoșburate;Sarcofagul dragostei;Martori anonimi din spatele fontului;Sărbătorile noastre;Baronul din Daba;Secret de familie,și altele.... XXVIII. HEIDELBERG, de Paul Leibovici , publicat în Ediția nr. 1769 din 04 noiembrie 2015. De cum m-am apropiat de zidurile monumentale ale Heidelbergului,am avut
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
de un mare poet! Să am eu oare norocul acesta? Să joc rolul Beatricei, de data aceasta nu pe scenă, ci în viață? Poemul acesta frumos pe care l-am încercat în tinerețe, acum devine realitate. „Florența... Cimitirul... Dante... Beatrice... Sarcofagul de marmoră al Beatricei... Dante coboară ușor culmea dealului privind, visător, panorama îndepărtată a orașului... Se întâlnește cu un grup de copii gălăgioși și se îndreaptă spre mormântul Beatricei, îngenunche în fața lui, Veronica parcă-l zărea printre pleoape... Adormise, gândurile
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
visător, panorama îndepărtată a orașului... Se întâlnește cu un grup de copii gălăgioși și se îndreaptă spre mormântul Beatricei, îngenunche în fața lui, Veronica parcă-l zărea printre pleoape... Adormise, gândurile ei devin vise... Ea, moartă la Florența în acel frumos sarcofag de marmoră albă. Dar era o moartă vie căci îl vedea pe Mihai, care-i luase locul lui Dante; îngenunchease lângă mormântul ei și evoca spiritele să-i învieze iubita. Ușor, din mormânt se ridică Veronica, reîncarnată în Beatrice, îl
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
imorală, ce a dinamitat instituția familiei, nu putea să nu aclame varianta unui Iisus Hristos simplu om, concubin al Mariei Magdalena. Aceeași societate, neîncrezătoare în înviere și viața veșnică, a primit cu mare bucurie vestea aflării „mormântului lui Hristos”, cu sarcofagul aferent, plin cu oseminte. Mai ales că această veste nu a venit prin intermediul unui roman polițist, ci în urma unei cercetări „științifice”, purtând girul unui prestigios canal media (nu a contat precaritatea datelor prezentate și lipsa de concludență, nici interesul evident
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
Dar, nu! N-avea cum... Împuținat, lipsit de reacții... Avea ochii slăbiți și aproape imobili părând să se fi uscat odată cu aerul. Abia de-l mai slujeau. Nici veștile tactile nu erau prea dese... un tegument insensibil îi devenise grosier sarcofag... Olfactivul dăduse bir cu fugiții și el... Când dimensiunile camerei ajunseră chiar neîncăpătoare și aerul irespirabil, i se-ntâmplă. Într-o frântură de secundă până ce lumina se stinse, îi apăruse figura în oglinda stăpânită de aburul subțire al ochilor săi
VOLUNTARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376996_a_378325]
-
la întoarcerea lui acasă la frumoasa Penelopă, câmpiile din elegiile lui cer jucăriile gloriei pe care nu le dorește; noaptea îngândurat și nebun printre ruine trece adesea scriind câte un poem pe pereții plini de păiejeni sau perorând efebilor din sarcofagul de granit din Luxor, printre portalurile prăbușite... miercuri, 4 februarie 2015 Referință Bibliografică: ereziile poetului / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1496, Anul V, 04 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile
EREZIILE POETULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376057_a_377386]
-
pustia totul în preajmă. Perfecționase până la bijuterie arta cârtitului și tot i se părea că mai are de șlefuit până a-și fi demonstrat pe deplin calitățile fine de artizan al cle(v,f)etelilor - închise strașnic într-un veritabil sarcofag al secretelor și conspirațiilor, pentru a deflagara (și defeca !) la varii oportunități, precum o cutie a Pandorei prea mult timp ținută sub obroc pentru a nu deversa și pe care nu doar memoria o ținea la rece , pentru zile mai
UN ALT FEL DE... SCHINDLER ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372734_a_374063]
-
poate confirma, însă am pus la cale, împreună, o stratagemă menită să ne readucă vigoarea și puterile care ne-au impus de-a lungul istoriei. Îl voi ruga pe Prea Măritul nostru venerabil să ne lumineze. Imhotep se ridică din sarcofagul de lemn aurit, vechi de milenii și începu să vorbească. Era ceva mai greu de înțeles, nu din cauza limbii străvechi, cât din cauză că-și pierduse maxilarul inferior pe timpul unor excavații făcute de niște netrebnici de arabi cu ajutorul prafului de pușcă. În
U LTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372767_a_374096]
-
Mântuitorul se descoperă și este mărturisit de mulțimi ca fiind "Împăratul lui Israel", ca "Dumnezeu" (Luca, 19, 37). Vechimea și evoluția compoziției icoanei ne este prezentată succint și cuprinzător de unul din marii noștri istorici ai artei creștine: "Sculpturi pe sarcofage vechi ne arată compoziția orientală a scenei. În fața lui Iisus Hristos, doi tineri înveșmântați în tunici scurte, unul își întinde mantaua pe drumul pe care înaintează acesta, iar celalalt se suie într-un copac. Iisus Hristos stă pe asin, cu
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
de Auguste Mariette. Pe timpul când Mariette fusese un atașat la Louvre (1850) el a întreprins o expediție în Egipt pentru guvernul francez și a descoperit templul lui Serapis din Memphis, o enormă structura de granit și alabastru, conținând în interior sarcofagul boului Apis. Mariette a fost numit în 1855 conservator asistent la Muzeul Egiptului din Louvre. După câțiva ani el s-a întors în Egipt unde a primit titlul de Bey. Tratarea poveștii lui Du Locle s-a materializat în împărțirea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]