217 matches
-
un astfel de exemplar) și să strigăm evrika, firește în sinea noastră, pentru noi înșine când ne vom trezi în posesia adevărului crud... Da, toată lumea o poate admira, dar noi știm ce se ascunde sub strălucirea aparentă. Putem să surâdem sardonic când vom vedea bărbatul amețit de privirea ei dispus să-i pună viața la picioare... Da, să i-o pună... O să vadă el pe urmă; ba chiar acest "pe urmă" să fie un "îndată", lasă-l să-i devină sclav
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
măritase cu un evreu, care îi cumpărase acest apartament și ei ,cum spuseese adineauri, vorbea ca și când în viața ei n-ar fi iubit tocmai un jidan... Mă uitai într-o parte, ca să nu i-o spun și să nu râd sardonic... I-o spuse însă Tasia: "Tu în ce casă stai? Ce era bărbatu-tău care ți-a făcut-o cadou?"' "Ehe! Era un om cu un cap mai presus decât alții, să nu te legi tu de el! Inimă de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
împaci cu scriitorii. Că ai știut să le dovedești că mai pot avea încredere în tine. Nu vreau, zise D.D.-Dolj fără să mai surâdă, să-mi pun cenușă în cap, îmi dau demisia. Nu-ți dai demisia, zise I.C. sardonic. Vei fi dat afară și cată să reflectezi la această nuanță. Vei fi dat afară oricum, dar tot trebuie să-ți faci o demnă autocritică. N-o să spui că eu te-am îndrumat să ne dezinformezi sistematic și să scrii
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
contactă imediat pe sora acestuia - după cum veni mesajul mental de la Gosseyn Doi - și, din moment ce el vrusese să vină singur, toată lumea sperase... Enro dorise cel mai tare să fie transportat pe nava Dzan. Un mister! Iată-l acolo, în picioare, înalt, sardonic, purtând pe față amprenta unei ușoare asemănări cu sora lui. Dar altfel, o persoană ciudată, periculoasă. Nu se putea ghici ce spera să câștige venind aici din datele avute la îndemână, decât... Ai grijă! Mai rău, nu era timp, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
spune: Mergi în pace, păzește-te să-i atingi vreun fir de păr din cap." Apoi regele intră în cabinetul său, unde sărmanul Galeotti îl aștepta mai mult mort decât viu. "Ei bine, seniore astrolog, îi zise cu un surâs sardonic regele, voi care citiți atât de bine viitorul, ați putea să-mi spuneți în ce epocă veți muri?" " Sire, răspunse abil Galeotti, știința mea nu-mi permite să precizez data exactă, dar tot ce știu precis, este că voi muri
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
liber. În același timp, apar și se manifestă micile stări de furie atunci când se simte jenat și Înfruntat, exteriorizate prin zburlirea părului de pe ceafă și parțial pe partea dorsală a corpului, prin scoaterea unui mârâit intermitent din gâtlej, un rânjet sardonic prelung prin dezvelirea maxilarului superior, retragerea și Încrețirea botului etc. această manifestare la câinele-lup amintește de agresivitatea și ferocitatea lupului din sălbăticie, de la care a moștenit multe din cele bune și cele rele. Așadar, nu trebuie uitat că tatăl străbun
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
aici, până nu-ți trag una de zbori prin ușa aia. - Mâine la prima oră vă faceți bagajele! V-am scos din porție. La boscheți cu voi, futu-vă-n gură de cioroi! Zlate râde, se eliberează Într-un hohot sardonic, gata, ne-a trimis unde ne e locul. Laur Își trage șortul și-i arată ștremeleagul lui de neam prost pe jumătate Întărit, bălăngănindu-l ca pe un baston de cauciuc cu care stă să-l croiască pe spinare. - Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
se adăuga influența personală a lui Iorga. El a avut un schimb de opinii în acest context cu Gyula Kornis, profesor la Universitatea de la Budapesta. Kornis era un revizionist învederat. Întregul schimb de păreri s-a desfășurat pe un ton sardonic. Iorga a fost surprins de faptul că profesorul Kornis propunea o mediere italiană între "posesorii unguri de moșii întinse și poporul român". În privința pronunțatului caracter maghiar al orașelor Oradea, Arad sau Timișoara, Iorga considera că aceiași presupuși unguri erau în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
facă ambele lucruri la momentul potrivit. Aceste schimburi de opinii dintre istoricii români și unguri au degenerat în atmosfera anilor 1937 și 1938. Firește că Iorga a considerat presupunerile lui Dománovszky privind originea românilor drept "agresiuni științifice, replicile lui devenind sardonice. Epitetele maghiare referitoare la românii ardeleni nu erau nici ele prea măgulitoare. Iorga se referea permanent la cultura maghiară în termenii de "cultura sub-germană maghiară" sau, uneori, "odioasa cultură sub-germană -maghiară". Atunci cînd mișcarea radicală fascistă maghiară, Crucea-Săgeată, a promis
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în conflict și cu "London Daily Mail" al Lordului Rothemere datorită sprijinului acordat revizionismului maghiar de către această publicație. Atunci cînd Societatea Patriotică a Românilor din Transilvania (ASTRA) a organizat un miting uriaș, Iorga a fost principalul orator. După un atac sardonic la adresa "binecunoscutelor intenții pașnice" ale lui Hitler, el a respins pretențiile ungurilor, continuîndu-și atacurile împotriva istoricilor unguri 77. Iorga le-a mai dat un sfat ungurilor, avertizîndu-i că va veni ziua cînd vor recunoaște adevăratele pericole care îi pîndesc din partea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și mai pitorești din toată Creta", adâncă de 60 m, comportă patru etaje; la extremitatea etajului al doilea se află doi "idoli de cult, așezați deasupra și în fața unui altar de piatră": o femeie și "un bust imberb cu râs sardonic", în fața acestor statui, "sfărâmăturile de vase ating mai mulți metri înălțime; altele se înfundă în solul etajului al treilea subteran. Cronologic, ele se succed, fără întrerupere, de la începutul mileniului al II-lea până la sfârșitul perioadei romane"61. Sacralitatea grotei s-
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
p. 67. 2. Ipoteză mai greu de admis, întrucît în cele două situații cînd se referă la „talent”, Bacovia îi imprimă cuvîntului respectul cuvenit: „- Ce bine a scris/ Și cu talent/ Un inspirat/ Din secolul trecut...” („Legendă”) Și: „Talentul rîde sardonic/ Cu aspirații nobile”. („Unui clovn”). S-ar putea și ca Bacovia să facă aluzie la neîncrederea altora în propriile sale versuri. în acest caz, prin „versuri fără de talent” trebuie înțelese versurile care sfidează așteptările cititorului cu prejudecăți literare. Sînt altfel
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
-mi când am îndrăznit să-l întreb când are de gând să coboare să ia amprente sau să verifice urmele de copil, perfect vizibile, în praful lichefiat de pe cupola mașinii. Cum n-am dat curs soluției salvatoare, amical dezvăluită de sardonicul apărător al legii și ordinii ("Prinde-i mata și adu-i aici ca să închid dracului și dosarul ăsta!"), am pus mâna și am înlocuit trapa ruptă cu ranga și am făcut rost (cu pile) de 100 ml. de vopsea specială
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
așa un echivoc, ca lumea să se întrebe: dar dacă chiar e rudă cu tovarășul și ne încearcă să vadă cum reacționăm?"), Mircea Radu Iacoban era un cunoscător din interior al nomenclaturii comuniste pe care, azi o reconstruiește meticulos și sardonic. Romanul Pompe funebre vine în contrasens nu numai cu evocările schematice sau grosolane ale acelei lumi făcute de foștii profitori ai partidului, impostori literari cu aere (Titus Popovici, Dinu Săraru, Paul Everac sau Dumitru Popescu), ci și cu autorii tineri
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
aș vrea să dedic o intrare de jurnal, scrisă atunci și de neschimbat și azi, memoriei sale mai palide pe zi ce trece, dar încă de neșters, precum și spiritului său liber, de neînregimentat care l-ar face, cred, să zâmbească sardonic la anumite accente mai dezinvolte din textul de mai jos, scris la moartea lui. "Trecerea în veșnicie a marelui actor Gheorghe Dinică a generat o orgie mediatică presărată cu momente, interviuri, decorații, amintiri și șlagăre lăutărești care ar fi stârnit
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
suntem (întotdeaunaă din cauza cenzorului interior sau normelor sociale. Toți copiii se identifică cu Bart, pentru că tuturor le vine să facă pe nebunii, pe Chuckie, să-și supună tatăl (sau pe ceilalțiă la toate răutățile imaginabile și inimaginabile, să și râdă sardonic după aia. Dar câți ar recunoaște asta și câți și-ar da drumul? Crescând, variantelor lui Bart le crește burta, le cade părul și se transformă în variantele lui Homer, bovaricul cap de familie pentru care fericirea înseamnă să zacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
din irealitatea totală» sau, de ce nu, «din irealitatea totalitară». Un roman de ambianță fantastică, o parabolă neagră și enigmatică în genul prozei lui Franz Kafka, Dino Buzzati, Julien Gracq, Samuel Beckett și, dintre români, A.E. Baconsky; ...și un roman sardonic, titlul fiind o antifrază, figură retorică în perfect acord cu umorul taciturn al scriitorului.“ (Mircea Iorgulescuă Bogdan-Alexandru Stănescu, director editorial al Editurii Polirom: „Operele complete ale lui Hemingway îmi ocupă un raft întreg de bibliotecă. Mai e de tras“ George
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
Pește au vrut să mă scoată din Institut În șuturi”. Un personaj emblematic acest tavi al lui Nicolae turtureanu. Și un poet care știe să observe. (17.08.2009) Instituțiile - cheia schimbării Doi amici, un pictor și un poet, zâmbesc sardonic ori de câte ori le spun că șansa schimbării nu e În oameni, fie ei și providențiali, ci În instituții, structuri, grupuri profesionale. „Grupuri, hm!” Adepți ai individualismului, egolatri ca toți creatorii, nu au Încredere În munca de echipă ori În beneficiile vieții
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cult dintre toți avocații. La 2 noaptea, lămpile din vasta lui bibliotecă încă îi luminau cărțile de care nu se putea despărți. Pleda zilnic, plin de vervă și de spirit. O figură ce ieșea din comun, chiar fizicește. Un cap sardonic. La masa noastră de la Palatul Justiției cînd venea și venea adesea vorbea numai el. În viața politică, însă, a fost o tristă decepție. Nicolae Titulescu n-a pledat mulți ani. Subsolul casei lui din șoseaua Kiseleff, subsol imens și plin
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
în „zonă” avea acoperire legală sau, mai bine zis, o acoperire negociată. Acum ești solitar, căzut în afara programului, în faptul serii, într-o țară ce nu respectă regulile, când măștile bunăvoinței se scutură ca niște straie de arlechin și rânjetele sardonice ies la lumină. Aflăm, mai târziu, de la amicii iugoslavi că macedoneanului i s-a permis, în ultima clipă, să traverseze frontiera cu noi, în baza unei fotocopii a pașaportului, dar a trebuit să coboare în prima localitate poloneză pentru o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
are tot dreptul să mă Întrebe, zâmbind pe sub mustață, „temperamentalul“, cinicul și mizantropul iubitor mai abitir al cățeilor și pisicilor de pe stradă decât al oamenilor. Profesorul nostru de franțuzește, un anume Dumitrescu, putred la fizic și la moral, spectral și sardonic, ne Îngheța sân gele când intra În clasă ca să puie treiurile În serie În catalog, mușcându-și buzele veștede și mustața rară de satisfacție. Cel de românește, Christu Negoescu, tânără speranță a partidului conservator, cum Îl numește G. Panu În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Europe", rostită spontan de acești oameni naivi și deloc răutăcioși mi-a spus multe despre "europenitatea" noastră, proclamată cu fumigene și lacrimi, deopotrivă. Lipsa de forță a esenței. Binele întoarce și celălalt obraz, încercând să convingă, în timp ce răul se mulțumește, sardonic sau ironic, să învingă" (H.R. Patapievici). Îmi aduc aminte de minunata după-amiază de primăvară din ultimul an de facultate din Galați, când citeam scăldat într-o lumină dulce, pe malul Dunării, Zbor în bătaia săgeții. Aveam impresia că încep să
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
interesante, vorbeau și despre Ceaușescu ce vroiau ei, nu-i sălta nimeni. Băieții puteau să fumeze pe stradă. Puteau fi nesimțiți. Puteau să stea cu spatele, dacă nu le plăcea ceva. Puteau să facă pe proștii. Puteau să râdă tare, sardonic, ha-ha-ho. Puteau să intimideze doar ridicându-se în picioare. Puteau să rămână mai mult în oraș, puteau pierde ultimul autobuz se întorceau pe jos. Apoi erau întotdeauna, oriunde te-ai fi dus, mult mai puțini decât fetele. Până și urâții
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
în primele trei Bond-uri (adică înainte ca rolul să înceapă să-l plictisească) și observați cum își folosește mimica și ochii ca să ne comunice că 007 gîndește tot timpul, că, oricît de relaxat ar părea personajul, o inteligență ultrapersonală sardonică, vînătorească și lubrică e mereu la lucru, adunînd și filtrînd informație. Inteligența asta nu vine din romanele inspiratoare semnate de Ian Fleming și, cel puțin în primul film, ea nu vine decît în foarte mică măsură din dialogul oferit de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
la animalitate adesea la confiniile cu scatologicul. Dincolo de acuplările însoțite de sunete animalice și de imprecațiile libidinoase, regresia la animalitate se regăsește nu mai puțin elocvent prin prezența animalelor printre oameni. Pisici în călduri, câini linșați schelălăind dramatic sau asmuțiți sardonic, capre cu mestecatul placid, șobolani vioi circulând nestigheriți printre botinele doamnelor, oi mânate orb către un țarc, păsări în colivii sau cocoși puși să se lupte. Animalele se află pretutindeni într-o indiferen- țiere care devine manifestă nu atât pentru
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]