380 matches
-
noilor hegemoni ai stepei nord-pontice în Scythia Minor: „Ovidiu ne arată că Dobrogea a devenit o țară tot atât de mult sarmată, pe cât fusese și era getică[...]”24 Dar, continuă Pârvan, „Dobrogea e însă înainte de toate o țară getică, iar nu sarmatică. Sarmații sunt numai năvălitori [...], în vreme ce geții sunt acasă la ei, [care] cu toate năvălirile fraților lor de dincolo de Dunăre, și mai ales ale sarmaților, geții nu încetează de a ara și semăna ogoarele Dobrogei, împlinind opera lor de muncitori statornici ai
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
era getică[...]”24 Dar, continuă Pârvan, „Dobrogea e însă înainte de toate o țară getică, iar nu sarmatică. Sarmații sunt numai năvălitori [...], în vreme ce geții sunt acasă la ei, [care] cu toate năvălirile fraților lor de dincolo de Dunăre, și mai ales ale sarmaților, geții nu încetează de a ara și semăna ogoarele Dobrogei, împlinind opera lor de muncitori statornici ai pământului, față de nomazii sarmați și bastarni.”25 Imaginea configurată de vizionarul savant pentru prezențele sarmatice din bazinul carpatic a fost parțial amendată în
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
în vreme ce geții sunt acasă la ei, [care] cu toate năvălirile fraților lor de dincolo de Dunăre, și mai ales ale sarmaților, geții nu încetează de a ara și semăna ogoarele Dobrogei, împlinind opera lor de muncitori statornici ai pământului, față de nomazii sarmați și bastarni.”25 Imaginea configurată de vizionarul savant pentru prezențele sarmatice din bazinul carpatic a fost parțial amendată în timp de anumite descoperiri arheologice, cum ar fi complexul de cetăți getice de pe Prut sau din preajma acestuia, de la Stâncești, Cătălina Cotnari
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
fi complexul de cetăți getice de pe Prut sau din preajma acestuia, de la Stâncești, Cătălina Cotnari, Moșna, Arsura și Bunești sau rețeaua de dave de pe Siret, de la Poiana-Tecuci, Răcătău și Brad , care au putut deține un rol în ținerea la distanță a sarmaților și a bastarnilor, dar multe dintre considerațiile și concluziile formulate în Getica își mențin nealterată actualitatea, alimentând pe mai departe o literatură secundară care revine frecvent la ipotezele și interpretările sale, pe care uneori și le adjudecă într-un mod
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
lumea romană de la răsărit de Carpați, într-o perioadă în care civilizația geto-dacă ajunsese la apogeu. Mormântul de la Tarnița (reproducere după revista ,,Carpica’’) Îngroparea tezaurelor monetare din Moldova din ultima decadă a sec. al II-lea e.n. trebuie pusă pe seama sarmaților care se așezaseră în această perioadă pe teritoriul Moldovei. Acest lucru este dovedit și de prezența unui mormânt sarmatic descoperit în punctul "Dealul Puiului", la circa 1,5 km de locul unde a fost descoperit tezaurul (Viorel Căpitanu - "Tezaurul de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ape, locuri și așezări, de denumiri dacice și romane, nu lasă nici o îndoială asupra originii locuitorilor de la începuturi și permanenți ai zonei, chiar dacă, în vremuri mai îndepărtate sau mai apropiate, peste populația autohtonă s-au suprapus alogenii europeni sau asiatici : sarmați iranieni, vizigoți germanici, slavi și populații turco-mongole, care, în grade diferite, au influențat evoluția populației locale în căutarea unei identități statale durabile. Potrivit părerilor exprimate de istoricii români care s-au ocupat de satul medieval românesc ( P.P.Panaitescu, Ștefan Pascu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
mai departe spre apus. Zona caucaziano iraniană a continuat să reprezinte, atât în Antichitate, cât și în Evul Mediu, o sursă generatoare de râuri de populații care au inundat, mai mult sau mai puțin, plaiurile mioritice. Așa a fost cazul sarmaților și a numeroaselor ramuri care s-au desprins din trunchiul lor: iazygii, roxolanii, alanii, iașii (Hg G2, dar aflat într-un proces avansat de mixare, pot fi adăugate și componente specifice genotipurilor R1b și R1a sau chiar J2). La sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
din care au rezultat germanicii, să fi fost mult mai belicoase decât cele ponto caspice, din care au derivat slavii. Din populațiile la nivelul cărora predomina Hg R1a, au făcut parte atât traco ilirii, cu ramura geto dacă, cât și sarmații. Ar putea însemna că aceste triburi erau mult mai capabile de compromis, permițând o fuziune mai facilă cu autohtonii pe meleagurile cărora au năvălit 145. Incapacitatea de crearea a unor structuri de putere de durată este susceptibilă a dovedi la
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
format regatul lui Decebal. Pe de altă parte, poate se impune a ne uita altfel spre populațiile pe care grecii le numeau geți, înstăpânite în aria extra carpatică. În această situație, este posibil ca geții să fi fost amestecați cu sarmații mai pașnici, unde, în Câmpia Română, a stăpânit, de exemplu, Dromihete care căuta pacea, deși îl învinsese în două rânduri pe Lisimah. Indiferent, de existența unor nuanțe, neîndoios este faptul că, în plan politic, geto dacii, cu sau fără aport
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
care vin aici de pe toată Întinderea imperiului și datorită credinței dacilor În nemurirea sufletului. Cuvintele: botez, cruce, Dumnezeu, Înger, altar, păgân, biserică sunt latine. Până la venirea slavilor (secolul al VI-lea) pământul Daciei, părăsit de romani În , este pustiit de: sarmați, marcomani, roxolani goți, gepizi, huni și avari. Populația dacă romanizată se ascunde dinaintea focului și sabiei În munți prin desișul pădurilor. Viața orășenească și din sate Încetează. Se distruge ideea de stat În Dacia. Apucăturile acestor barbari nu era de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nordul Mării Negre (din Ucraina de astăzi) În partea de răsărit a teritoriului lor, și Îndeosebi În Dobrogea (numită În Antichitate Scythia Minor). Dinspre apus au venit celții, un număr dintre ei rămânând În Dacia. Ceva mai târziu, bastarnii (germanici) și sarmații (de origine iraniană, ca și sciții) au locuit și ei pe teritoriul dacic. Despre coloniștii romani să nu mai vorbim: ei sunt de toate originile. A urmat, după retragerea romană, timp de o mie de ani, un impresionant șir de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
putut constitui formele republicane și democratice ale societății civile).334 Dar sub acestea (ori deasupra lor, în orice caz concomitent) rezidă similitudinile, observate de către Pierre Chaunu: "dacă Polonia întreține amintirea Piaștilor și de mai înainte, aceea a trecutului sciților și sarmaților (ca și noi, a galilor autorizați de Republică), dacă România este mândră de Roma, de Traian, de legiunile sale, din care se vrea descendentă, chiar și din daci, pentru curajul lor, dacă Ungaria se referă la coroana Sfântului Ștefan, un
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de goți, păstori nomazi din stepă, apoi de burgunzi, vandali etc. Printr-o lentă deplasare către sud, ei ajung în cîmpia Dunării 4, unde intră în contact cu alte popoare, de rasă albă și de cultură indo-europeană, ca și ei: sarmații și alanii. De la aceștia învață cum să folosească scara de la șa, platoșa prevăzută cu plăci de metal și lancea în lupta călare. În același timp, între Elba și Rin, se stabilesc popoarele germanice de ramură occidentală: frizii pe malul Mării Nordului
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
mai mare,dolicomezocrani (cu alungire anteroposterioară a craniului); cu fața înaltă și puternică". Resturile scheletice din Moldova ale acestor indivizi par să provină de la o populație seminomadă răsăriteană, amestecată cu autohtonii. Respectivii ar fi fost numiți popular "uriași" sau "novaci". Sarmații (iranieni) practicau deformarea artificială a capului prin bandajări încă din copilărie ; 2. acceptarea ideii că oasele respective ar proveni de la animale preistorice ca mamutul și rinocerul cu blană, care ar fi fost vânați în paleoliticul mijlociu și superior (1200008000 ani
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
unul altuia popoarele din zorii istoriei și descripțiile altor popoare făcute de istoricii antici oferă și alte abundente paradigme, la îndemâna oricui. Herodot, Xenofon sau Strabon nume cu mare rezonanță în istoria veche i-au înfățișat, se știe, pe sciți, perși, sarmați sau alte seminții ale răsăritului doar ca pe niște barbari cruzi și sălbatici. Iar reprezentările lor s-au perpetuat în conștiința urmașilor până în Evul Mediu, ba chiar și în timpul Renașterii, al barocului și al preiluminismului. O situație nouă dar nu
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Poienești, Gabăra-Moldoveni, Văleni, Dumitreștii-Gălății, Săucești, Dămienești, Dochia. Prezența celor două rituri de înmormântare în aceleași necropole ale dacilor liberi au iscat controverse în legătură cu apartenența etnică a mormintelor de înhumație, susținându-se ipoteza că acestea ar aparține unei alte populații, respectiv sarmaților. Descoperirile din mai multe necropole birituale au dus, odată cu cercetările de la Gabăra-Moldoveni, Săbăoani și mai ales cele de la Văleni, la acceptarea unanimă a ideii că și mormintele de înhumație din necropolele dacilor liberi din Moldova aparțin aceleiași populații. Săpăturile de la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
înhumaților, cât și din punctul de vedere al faptului că acum predomină mormintele de maturi, aproape inexistente în necropolele din sec. II-III d. Chr. Din acest punct de vedere nici nu trebuie să apelăm la vechea teză privitoare la rolul sarmaților în privința existenței înhumației în cimitirele din sec. II-III d. Chr. din Moldova, atât pentru faptul că alte elemente ale acestei populații, atât în necropole, cât mai ales în așezări nu numai că nu sunt preponderente, ci lipsesc aproape cu desăvârșire
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
poată trăi mai bine într-un status rei publicae felicissimus. Călătorie în Geția (5) Călătoria e fabuloasă. Zi și noapte traversăm râuri și râulețe, dormim în codrul cel mai adânc, mereu ascunși de vederea dușmanilor, care pot fi romani, bastarni, sarmați sau alte neamuri ce dau năvală pe aceste meleaguri. Cunosc un peisaj atât de diferit, de sălbatic, plin de animale pe care nu le-am mai văzut niciodată, deși știam că există. Cotys îmi vorbește cu multă competență despre fiece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
prin respingerea creștinismului în epoca de prim avânt al acestuia. Ei încep să se creștineze în a doua jumătate a secolului al IX-lea, iar procesul creștinării lor reflectă adâncirea contradicției între catolicism și ortodoxism. La cronicarii polonezi, sciții și sarmații sunt alte nume pentru traci. Cronicarul Grigore Ureche folosește pentru locuitorii Daciei numele de sciți: „Hatmanul râmlenescu ce l-au chemat Flacus au bătut războiu cu sțitii pre aceste locuri”, dar respinge numele Sciția pentru Moldova din cauza dimensiunilor teritoriale. „Vor
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Volk). Cronica slavilor de răsărit atestă forma Skufia pentru Sciția, două orașe slave din sudul Dunării se numesc Skopie și Sofia, iar populația rurală din vestul Bulgariei se numește șopi. De observat apoi că scoloții sau sciții se numeau și sarmați, adică sarmi, sârbi; cf. Sarmisegetusa, cetatea sarmilor și geților. Comparând aceste forme cu vgr. laos „populație, gloată, trib”, cu rom. rod, norod, plod, cu rs. ploditĭ și roditĭ etc. putem conchide că suntem în prezența unor forme evoluate din continuitatea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
peste populația din teritoriul de limbă latină” în perioada cât a durat procesul de romanizare (I, 285 urm.). Enumerarea începe cu trei neamuri germanice: marcomanii, germanii și germanii astigi (= vandalii), continuă cu cinci neamuri trace: besi, costoboci (= daci), carpi, bastarni, sarmați, după care urmează neamul germanic al goților, lista fiind încheiată de slavi pe care are tendința să-i eșaloneze atât de-a lungul perioadei latine din Moesia Superior cât și pe parcursul perioadei de răspândire a românilor în stânga Dunării și în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în latina devenită română. Referitor la prima serie Pușcariu afirmă că „din vechime, pe când strămoșii noștri vorbeau încă limba traco-geto-dacă, au venit de la răsărit și s-au așezat printre ei popoare străine ca sciții - mongoli nomazi, conduși de triburi iranice -, sarmații și agatirșii iranici, iar dinspre miazănoapte, celții, cărora le-am datora cuvântul jneapăn, precum și cămașă, car, a schimba, care ar fi ajuns la noi prin latini. De la cimerieni, „coborâți prin secolul al VIII-lea î. Hr.”, am avea cuvântul argea. „Câteva
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
48 ravac, 131 a răscula, 222 a răzbate, 222 a râma, 46 râu, 131 reavăn, 131 a regla, 56 a reține, 222 roabă, 56 rod, 48 Roma, 46 rouă, 131 rug, 130 a rumpe, 56 a rupe, 135 ruși, 51 sarmați, 49 sarmi, 52 Sarmisegetusa, 51 sat, 57 său, 242 sân, 242 sârbi, 51 scarpă, 56 a scărmăna, 56 sciți, 49 Sciția, 49 sclavi, 51 a scoate, 194 scoloți, 51 a se screme, 46 a scurma, 46 seamă, 242 seamăn, 242
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ROMÂNE ÎNAINTE DE MAREA INVAZIE TĂTARĂ Pământul vechii Dacii și locuitorii ei au suportat - după cucerirea romană - timp de o mie de ani invaziile a nenumărate popoare migratorii, venite în majoritate de la nord-est. În primele secole ale erei noastre, au navălit sarmații, roxolanii, vandalii, goții, taigalii, vizigoții cu triburile lor greutungi și teringi și ostrogoții, determinând Roma să-și retragă legiunile pe linia Dunării și să părăsească Dacia Felix, în fapt numai, și temporar între anii 271-272, pentru că în drept ea nu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
preface că fuge, într-o ambuscadă pregătită de Gebe la Hunan și măcelărită Astfel, cu trecătorile munților neapărate de nimeni, ei apar la nordul munților Caucaz, unde găsesc, în câmpie, pe alani, numiți ași sau iași, creștini urmași ai vechilor sarmați, pe lesghieni, circazieni și cumani uniți și gata de luptă. În bătălia angajată, la 4 februarie 1222, Subotai și Gebe, pierzând destui oameni, au fost nevoiți să se retragă spre poalele munților. Aici, înconjurați complet, ar fi putut fi nimiciți
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]