126,475 matches
-
concentreze aceste eforturi, acesta fiind numit Eforia școalelor. Pe baza Regulamentului Organic, la stăruința lui Petrache Poenaru și la hotărârea domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica s-a trecut la organizarea învățământului public și la sate. De acum, din 1838, școlile de la sate intrau în preocuparea inclusivă a Eforiei statului, instituție nou creată, care a avut în vedere, pe lângă problemele organizatorice și pe cele legate de conțnutul propriu-zis, caracteristic zonei rurale și anume : - Pregătirea învățătorului - Localul școlii sătești - Mobilierul școli - Manualele didactice - Îndrumarea
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
va fi o școală de obște iar întemeietorul ei a fost luminatul și progresistul boier Dinicu Golescu. Aici vor fi fi participat și tineri din Rucăr, recrutați pe criterii de competență dar adesea și de origine socială. Cei aleși de la sate, spre a se pregăti pentru a deveni învățători purtau titlul de candidat de învățător, care după cursuri frecventate timp de 2-4 ani, primeau titlul de învățători. Cursurile pentru pregătirea candidaților de învățători, cu începere din toamna anuui 1838, s-au
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
Profesorul Școlii normale din Câmpulung care a condus aceste cursuri, în perioada 1838-1842 a fost Dimitrie Jianu, urmat de Ioan Brezoianu în etapa 1842-1848, ambii dovedindu-se dascăli desăvârșiți, devotați misiunii lor de a răspândi lumina, mai ales în lumea satelor muscelene. (Monografia Școlii generale "Nae A.Ghica"din Rucăr-Argeș de Gheorghe Pârnuță și George Nicolae Podișor, revăzută, adaptată și adăugită) Referință Bibliografică: Școala din Rucăr în secolul al XIX-lea / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 267
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
Petrică, n-a fost să fie, ori Măria (doftoroaia Bușica) ți-a făcut farmece și te-a orbit, că nu pot să mă abțin, oameni buni, și să nu-l întreb în fața dumneavoastră: ce-ai găsit, prăpăditule, tocma la sărăcia satului!... că de frumoasă nu poți spune că se compara cu mine? - Mariță, nu mai e timpul să descoperim morții: ce-a fost... a fost cânva, iar acum când anii bătrâneții ne-a cam încovoiat, e bine să ne vedem de
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
pagini despre România și limba românească însoțite de o mare poză color înfățișând o șatră zdrențăroasă de țigani nomazi. (2) Demnă de semnalat ne pare și țigănirea post-decembristă a muzeelor reprezentative pentru multimilenara cultură românească: Muzeul țăranului român și Muzeul satului românesc. Cum aflăm din Amintirile lui H.H. Stahl (Editura Minerva, București, 1981), Muzeul satului românesc a fost realizat în 1936 după o concepție a lui Victor Ion Popa, pictor scenograf, director de scenă, dramaturg, poet, publicist și profesor la Conservatorul
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
șatră zdrențăroasă de țigani nomazi. (2) Demnă de semnalat ne pare și țigănirea post-decembristă a muzeelor reprezentative pentru multimilenara cultură românească: Muzeul țăranului român și Muzeul satului românesc. Cum aflăm din Amintirile lui H.H. Stahl (Editura Minerva, București, 1981), Muzeul satului românesc a fost realizat în 1936 după o concepție a lui Victor Ion Popa, pictor scenograf, director de scenă, dramaturg, poet, publicist și profesor la Conservatorul din București. Inițiativa construirii a aparținut profesorului Dimitrie Gusti care a găsit terenul și
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
necesare. Pentru ducerea la bun sfârșit a proiectului, ideea lui Victor Ion Popa a fost aceea de a reproduce harta României Mari în spațiul muzeal din apropierea Parcului Herăstrău. Dispunerea gospodăriilor țărănești urma astfel un plan bine definit, pentru ca în Muzeul satului românesc să nu fie o amestecătură haotică între casele din Ardeal și cele din Moldova sau din Dobrogea, între casele din Maramureș și cele din Banat sau din Muntenia. Casele din Oltenia să nu se afle printre casele din Bucovina
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
basarabeni sau între gospodăriile din Tara Moților. E drept că azi nu a mai rămas mare lucru din splendida înfăptuire a omului de teatru Victor Ion Popa (1895-1946), integrat și el Școlii monografice de la București prin însuși faptul realizării Muzeului satului românesc. Dar - cum bine se știe - chiar și puținul care a mai rămas din acest Muzeu a fost (și este) cu o diabolică perseverență distrus. Fie incendiat, fie țigănit în fel și chip. (3) De finanțarea programului de televiziune german
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
10 DECEMBRIE: SF. DANIIL STÂLPNICUL Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1076 din 11 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Sfântul Daniil care mai târziu avea să fie numit și Stâlpnicul, s-a născut în Mesopotamia, enoria Samosatelor într-un sat cu numele Vitaria, în anul 409, ca fiu al rugăciunii într-o familie de creștini. Tatăl se numea Ilie iar mama Marta. Stearpă fiind și dorindu-și un fiu, mama lui s-a rugat multă vreme pentru dezlegarea nerodirii sale
SF. DANIIL STÂLPNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/10_decembrie_sf_daniil_stal_ion_untaru_1386747343.html [Corola-blog/BlogPost/354591_a_355920]
-
ce s-o atragă, se simțea acum în siguranță. S-a trezit vorbindu-i de iubirea lui în taină, cum și de câte ori a dorit să i-o împârtășească dar... i-a fost teamă de ea, existând și multe vorbe prin sat cu privire la comportamentul ei... Vrute și nevrute... - Că... te-ai culcat cu tot satul, numai cine nu a vrut să se bucure de frumusețea și focul trupului tău nu...! Că i-ai făcut pe mulți să simtă căldura și plăcerea trupului... - Ți-am
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/berthold_aberman_1420092402.html [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
trezit vorbindu-i de iubirea lui în taină, cum și de câte ori a dorit să i-o împârtășească dar... i-a fost teamă de ea, existând și multe vorbe prin sat cu privire la comportamentul ei... Vrute și nevrute... - Că... te-ai culcat cu tot satul, numai cine nu a vrut să se bucure de frumusețea și focul trupului tău nu...! Că i-ai făcut pe mulți să simtă căldura și plăcerea trupului... - Ți-am spus dragul meu Leon, „Gura lumii-slobodă! Îl mângâiea pe cap și
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/berthold_aberman_1420092402.html [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
casa se aranjase destul de bine, nimic nelipsindu-le. Se avea bine cu toți oamenii numai că acum i se întâmplase să intre într-un conflict cu unul dintre locuitorii comunei, un chiabur, dar puțin cam tăntălău, cum îi mersese vorba prin sat. căruia Leon i-a vândut cu puțin timp înainte o pereche de ochelari, recomandați ca fiind dintre cei mai moderni existenți pe piață, aduși de la oraș. Evenimentul a avut loc astfel: Abia coborât din trenul de după amiază, încă din gară
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/berthold_aberman_1420092402.html [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
muzică, alții citind o carte bună, alții urmărind o emisiune interesantă, dar eu... Eu mă relaxez atunci când îmi petrec nopțile de vară pe prispa caselor vechi, țărănești (sau când mă gândesc la acele nopți), căci, „veșnicia s-a născut la sat”. Atunci când petreceam nopțiile în acel cadru feeric, sințeam cum sunt cuprins de un fum cald și amărui trimis de misterioasa Noapte, una din cele două fiice ale lui Cronos . Când priveam cerul oțelit, îvăluit de un mister al timpului, vedeam
RELAXARE... de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 by http://confluente.ro/Relaxare_radu_alexandru_1343329970.html [Corola-blog/BlogPost/341552_a_342881]
-
mângâiere, să văd după o sută de ani pe frații basarabeni revenind iarăși la patria mamă. Aduc prinosul meu de călduroase mulțumiri domniilor voastre și Sfatului Țării ale cărui patriotice sforțări au fost încoronate de succes.” După vizitele la orfelinatul din satul Sascut, la spitalul Onești și satele Grozești-Oituz, Cașin, printre suferințe, jale, ruine și dărâmături, Regina Maria consemnează a doua zi în Jurnalul de Război: „Basarabia s-a declarat anexată României. E un motiv de mare bucurie-ar trebui să mă
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
de ani pe frații basarabeni revenind iarăși la patria mamă. Aduc prinosul meu de călduroase mulțumiri domniilor voastre și Sfatului Țării ale cărui patriotice sforțări au fost încoronate de succes.” După vizitele la orfelinatul din satul Sascut, la spitalul Onești și satele Grozești-Oituz, Cașin, printre suferințe, jale, ruine și dărâmături, Regina Maria consemnează a doua zi în Jurnalul de Război: „Basarabia s-a declarat anexată României. E un motiv de mare bucurie-ar trebui să mă bucur și eu, dar m-am
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
e blocat la Guvern de 6 luni”. Într-o conversație separată am încercat să îi sugerez lui Iulian că 6 luni nici nu e chiar așa mult într-o birocrație mare, însă el mi-a povestit despre copiii dintr-un sat de munte care merg prin pădure ca să ajungă la școală și nu de puține ori le e dat să se întâlnească cu lupul. Am și tăcut 10 secunde, într-un moment de reculegere, pentru moartea inutilă a unui om. Asociația
„Nu candidez la nimic. Eu fac politică în fiecare zi. Cresc copii care nu o să voteze niciodată idioţi” by https://republica.ro/znu-candidez-la-nimic-eu-fac-politica-in-fiecare-zi-cresc-copii-care-nu-o-sa-voteze-niciodata-idioti-discursul [Corola-blog/BlogPost/338193_a_339522]
-
clătite cu înghețată. Astfel, povestea despre noi continuă, alunecând spre adâncimi noi, nebănuite, cu aceeași ușurință și naturalețe cu care am vorbit de fiecare dată. Ne mărturisim senzațiile pe care le trăim și ziua continua cu o plimbare printr-un sat cu căsuțe desprinse parcă din poveste. Locuințe vechi, pastelate, pline de povești și istorie, cateva încă în picioare, restaurate și salvate de urgia vremurilor. Povestea mea și a lui Marius, povestea colecției lui, povestea lui Marius și a iubitei lui
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
zi, Marius urma să meargă într-o comunitate rurală din împrejurimi, unde avea să discute cu bătrâni, care să îi povestească despre viața pe care o trăiau părinții și bunicii lor. Foarte des merge să îi cunoască pe oamenii de la sat și să le cunoască poveștile. Așa își scrie el însuși povestea, așa și-o și cântă, conectându-se cu strămoșii, așa află detalii și găsește piese vestimentare de o rară și uimitoare frumusețe: catrințe, șube, chintușe, laibere, burdicuri, becheșe, bunde
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
Midnight caller Henry Ford a visat să apropie lumea satului, de cea a orașului. Și a fabricat cea mai ieftină, si mai simplă, si mai polpulara mașină. Visa că fermierii să vină la oraș, să se bucure de frumusețile lui, si sa bucure orașul cu frumusețile satelor. Spre sfârșitul vieții
Liviu Florian Jianu: Midnight caller by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-midnight-caller/ [Corola-blog/BlogPost/339337_a_340666]
-
să apropie lumea satului, de cea a orașului. Și a fabricat cea mai ieftină, si mai simplă, si mai polpulara mașină. Visa că fermierii să vină la oraș, să se bucure de frumusețile lui, si sa bucure orașul cu frumusețile satelor. Spre sfârșitul vieții, isi vedea visul cu ochii. Oare am făcut bine? Se întreba. Nu știu de ce se întreba asta. Ieșea din curtea largă a locuinței lui, din clădirea înaltă, deschidea porțile de fier, si pleca, visând, mai departe, repetând
Liviu Florian Jianu: Midnight caller by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-midnight-caller/ [Corola-blog/BlogPost/339337_a_340666]
-
se întreba asta. Ieșea din curtea largă a locuinței lui, din clădirea înaltă, deschidea porțile de fier, si pleca, visând, mai departe, repetând, ca un copil, visul de odinioară: “Mașină! Mașină! Mașină!” Și eu visez. Să călătoresc de la oraș, la sat, cu o mașină. Și înapoi. Și nu numai eu. Orășenii să se bucure de frumusețea satelor, si sătenii, de ale orașelor. Privesc departe. Departe. Până la capătul capătului. Când toate resursele Planetei se vor termina. Nu mă interesează cataclismele naturale. Cele
Liviu Florian Jianu: Midnight caller by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-midnight-caller/ [Corola-blog/BlogPost/339337_a_340666]
-
fier, si pleca, visând, mai departe, repetând, ca un copil, visul de odinioară: “Mașină! Mașină! Mașină!” Și eu visez. Să călătoresc de la oraș, la sat, cu o mașină. Și înapoi. Și nu numai eu. Orășenii să se bucure de frumusețea satelor, si sătenii, de ale orașelor. Privesc departe. Departe. Până la capătul capătului. Când toate resursele Planetei se vor termina. Nu mă interesează cataclismele naturale. Cele cosmice. Ele sunt mai presus de voință mea. Care este cea mai conservativa mașină care poate
Liviu Florian Jianu: Midnight caller by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-midnight-caller/ [Corola-blog/BlogPost/339337_a_340666]
-
de ale orașelor. Privesc departe. Departe. Până la capătul capătului. Când toate resursele Planetei se vor termina. Nu mă interesează cataclismele naturale. Cele cosmice. Ele sunt mai presus de voință mea. Care este cea mai conservativa mașină care poate călători între sat și oraș? Balonul. Mi-am spus. Un balon al zilelor noastre. Comun, ca un autobus, sau individual, de câteva locuri. Viteza, nu prea mare. De ce să ne grăbim? Pe distanțe mici, măcar. Pe vreme bună, măcar. De drumuri, nu ar
Liviu Florian Jianu: Midnight caller by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-midnight-caller/ [Corola-blog/BlogPost/339337_a_340666]
-
lumii. Mai precis ? Undeva, la marginea unei lumi. Poate, la marginea copilăriei. Poate la marginea politicii. Poate, undeva la marginea somnului rațiunii. Undeva, unde visul poate începe oricând. Vreți detalii ? Să zicem că ne aflăm în inima Moldovei, într-un sat unde copilăria se simte la ea acasă. Un sat unde copilăria dictează. Cel mai tandru dictator : Copilăria ! Acesta-i, să admitem, proiectul divin : nu se mai poate schimba nimic! Lui i s-a subordonat un alt proiect, ceva mai terestru
JURNAL DE TABĂRĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/costel_zagan_1407268895.html [Corola-blog/BlogPost/343246_a_344575]
-
la marginea copilăriei. Poate la marginea politicii. Poate, undeva la marginea somnului rațiunii. Undeva, unde visul poate începe oricând. Vreți detalii ? Să zicem că ne aflăm în inima Moldovei, într-un sat unde copilăria se simte la ea acasă. Un sat unde copilăria dictează. Cel mai tandru dictator : Copilăria ! Acesta-i, să admitem, proiectul divin : nu se mai poate schimba nimic! Lui i s-a subordonat un alt proiect, ceva mai terestru, însă la fel de delicat, și anume cel numit : TABĂRA DIN
JURNAL DE TABĂRĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/costel_zagan_1407268895.html [Corola-blog/BlogPost/343246_a_344575]