236 matches
-
niște oameni inteligenți cum par autorii acestor Armaghedoane încearcă să instituționalizeze anonima, în vreme ce afirmă că se tem pentru soarta democrației în România. Cu mare greutate, omul de rînd s-a învățat cu ideea că dacă depune o plîngere împotriva unui satrap local, care își bate joc de drepturile lui, n-o să aibă și mai mult de suferit. Așa numitul amărăștean a început să ridice capul și să deschidă gura. Și chiar a început să creadă că și persoana lui se poate
Armaghedonisirea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15359_a_16684]
-
încît amărășteanul redescoperă că are mai multe de tras decât dacă și-ar fi ținut capul plecat și "ciocul mic", vorba unui clasic al PSD. Dar în timp ce amărăștenii au curajul semnăturii, riscând să se aleagă cu capul spart de ferocele satrap local, domni de la oraș se plîng de abuzurile Puterii recurgînd la anonima prin Internet. Există însă, să recunoaștem, și un motiv care dă dreptate, pînă la un punct armaghedonizanților: anonima a ajuns mai semnificativă și mai productivă, de la un anumit
Armaghedonisirea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15359_a_16684]
-
Ierunca vizitează România unde se bucură de o binemeritată primire triumfală. Foștii țuțări ai regimului Ceaușescu (Corneliu Vadim Tudor, Adrian Păunescu, Eugen Barbu) pretind cu tupeu să li se recunoască un calitatea de disidenți ai fostului regim (pînă și un satrap cultural precum Eugen Florescu solicită să fie primit în rue François Pinton - vezi p. 99) în vreme ce mulți dintre adevărații disidenți ai regimului comunist (Paul Goma este cazul cel mai răsunător) sînt, în permanență, ținta unor campanii mediatice menite să le
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
cunosc menirea și meseria, apelând la întregul arsenal din dotare: expedierea ,rebelilor" pe șantier, în uzină, ori excluderea din câmpul muncii, demascarea publică și șantajul privat, cenzura oficială și ofertele amicale de colaborare, pe o scală mergând de la duritatea de satrap ideologic a unui Reznicek (Leonte Răutu) și până la cumsecădenia malignă a Băiatului activist-securist-agitator-provocator-turnător... În schimb, obiectul acestor presiuni deformatoare și subiectul care le înregistrează pe propria piele nu știe prea bine ce vrea și ce poate să facă, până când și
Spovedania unui convins by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10761_a_12086]
-
-se nu doar cu mării scriitori "colaboraționiști", dar și cu unii mânuitori de la vârf ai puterii, precum Chisinevschi. Invocând argumentul că nu judecă decât întemeindu-se pe ce a trait el însuși, Desliu trage o concluzie mai degrabă pozitivă despre satrapul culturii din perioada dejista, acesta fiindu-i, personal "de fiecare dată de folos, de ajutor". Este adeseori subiectiv Dan Desliu în mărturisirile sale, acționat de afecte, de simpatii sau antipatii și, într-adevăr, nu vom putea desluși din relatările lui
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
întâmplă în ultimii douăzeci de ani e un atac sistematic, brutal, nemilos și odios contra identității culturale a unui popor. Politicieni care plâng la televizor cu lacrimi de crocodil atunci când vine vorba de „valorile perene” ale României se metamorfozează în satrapi de îndată ce ajung la birou și-i umilesc pe îndrăzneții care le solicită finanțarea proiectelor culturale. Se găsesc bani groși pentru pomeni electorale, dar nu se găsește mărunțișul pentru cărți, expoziții, spectacole ori tabere de creație. Mai nou, niște tembeli, cu
La ce bun revistele culturale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2667_a_3992]
-
rădăcinăi și altoi despărțirea oarbă tac trist lampadofor sărac pași măsoară înapoi mare surdă rup surori bocetul îmbeleșugat cu rafale/beat oftat meteori și cerșetori zloata toată dolomit lasă prins obrazul pur descărnatul lins azur putridul l-a aromit și satrapi bemoli răscol' amorțit vulcan cărunt temătoarele afund stela și potirul gol joc steril îngheț arzând sufletul îmi e târât cum treci funia pe gât rangul crucilor de rând text/tărâm ales a fi prag pronaos și altar miresmate mă tresar
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
a limpezit lumea» - cum a spus o țărancă pe nume Elisabeta, schingiuită în închisori foarte roșii, - chiar așa, doamnă, chiar așa, Doamne. Dar, uite, lumea nu se prea limpezește, nu se limpezește, nu se limpezește. Și iată au și pornit satrapii cu lavalieră, ciobanii cu oile lor păscând cenușă, negustorii au umplut din nou templele, pe tarabe, la preț redus, la a doua mână, se vând cămășile însângerate ale învinșilor, (da, s-a mai spus și se va mai spune) dar
Cravata lui Gellu Naum by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3136_a_4461]
-
Marlyn Monroe pe care pop-artul a imortalizat-o prin Andy Warhol, dar și al romanelor lui Norman Mailer. Nixon nu avea un chip incapabil să transmită căldura umană, a fost unul dintre politicienii tocmai potriviți pentru a face față unor satrapi precum Hrușciov sau Mao, a știut să vorbească acel jargon al oamenilor puternici, cinici, a abuzat fără remușcări de prerogativele sale și probabil că totul ar fi rămas pentru dosarele secrete ale istoriei scufundat în arhive dacă n-ar fi
Nixon vs Nixon by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7670_a_8995]
-
mîine.“ Șase milenii de realizări vor fi descrise de președintele adunării, moderator al proiectului de expansiune, director al institutului și președinte al consiliului, lordul Monboddo. Trevor Weems, directorul executiv al Bazinului Provan va propune un vot de mulțumire. Toadi Monk, satrapul Troiei și Trebizondei, va transfera votul de mulțumire spre gazde. ORA 25. Plecarea delegaților. înainte de a citi toate acestea, Lanark fusese cuprins de o stare de înflăcărare fără direcție precisă. De cînd se trezise în plin soare în aeronava lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ca Barbier spre a vă descrie, cu vii culori, opera voastră, de care singuri vă spăimântați. Ați batjocorit întotdauna libertățile publice, cari sunt patrimoniul poporului, iar nu al vostru, căci ați introdus tirania mediocrităților patente, ați înființat o sumă de satrapi în miniatură, cari au căzut ca lăcustele pe spinarea județelor, spre a le exploata și jefui. Aceia din voi cari au rămas onești au devenit complicii lor, căci n-au avut niciodată destul curaj patriotic spre a-i denunța națiunei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cătră ARIOBARSANES) El voia din cheltuiala-ți să acopere-ale sale. PSAMIS Râzi și tu, însă pe tine și mai rău te-a înșelat. LAIS Mă conving și eu de asta și e prea adevărat. Ce erai tu înainte de a fi satrap? ARIOBARSANES Ce-ntrebi? N-am luat adio oare? LAIS Însă voi îndeosebi Ca să știu și eu anume cât de-adînc m-a înjosit Legătura mea cu tine? ARIOBARSANES Și de-ai ști, ce-ai folosit? Numele [mi-e] Chalkidias și n-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-n trup, Nu mă mai sperie răzeșii, Ci...ospătara-n minijup! Luciditate De teamă c-am s-o văd căzută (Nici vorbă nu e de sarcasm,) I-am cumpărat o parașută, Deși-s suspect de pleonasm. Uneia Femeia asta-i un satrap Constrâns în minifuste; Eu, în vederile-i nu-ncap, Căci și-astea-s tot înguste.
IOAN ZAHARIA by IOAN ZAHARIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83935_a_85260]
-
pentru a robi și a asupri masele muncitorești. Dezvăluiți-le așa zisa lor cultură și superioritate tehnică. Explicați-le că democrația comunistă nu este decât sclavia, sclavia minții și a trupului. Spuneți delegațiilor celorlalte țări ce Înțeleg diavolii roșii și satrapii comuniști prin gospodărie colectivă, prin muncă voluntară, prin pace și prin prietenie.Explicați-le că s-a luat hrana de la gura muncitorilor, chiar și de la gura copiilor, pentru a se da mâncare din belșug delegațiilor străine. Vorbiți-le ca un
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
scol când cântă cocoșul, domnule Petre, nu sunt doamnă de la oraș. Bine, la 10! La revedere. La revedere! Urcând cărăruia prin livadă, Petre își zicea: Am câștigat o bătălie cu "domnul Postelnicu", dar nu și războiul! N-a fost ușor, "satrapii" ăștia mici sunt uneori mai greu de dovedit decât cei mari, mai încăpățânați, mai șireți, mai periculoși. Mai departe vedem noi! Avea deja multe planuri în cap la cine să meargă la București, pe cine să sune, cu cine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și-i petrecuse în armată, pe front în război și în prizonierat. Această pildă de sacrificiu uman nu a fost îndeajuns, căci au urmat apoi alți patru ani de captivitate în închisorile comuniste ale patriei. Te oripilează gândul că acei satrapi criminali, fără sentimente și inimă, au fost tot oameni ca și noi, cu familii și copii acasă, dar atât de puternică le-a fost îndoctrinarea politică și șovină, încât s-au reîntors la instinctele primare animalice care au făcut milioane
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
va sacrifica pe artist. (Pentru că nu pricep nimic din esența spirituală a românilor sau pentru că înțeleg prea bine, au apărut destui detractori la noi, care cer eliminarea din studiu, din cultura noastră a baladelor „Miorița” și ”Meșterul Manole”...). După înlăturarea satrapului, în România s-a întronat “Răul mai Rău”. Lipsește “monarhul ascuns”, care să-l aducă din nou pe Manole, pentru refacerea echilibrului. Fiindcă Manole nu dispare prin moarte repetată. Și totuși, într-o țară în care “cânii urlă-a muțiu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
transferat în sectorul comercial, să întărească rîndurile cadrelor de nădejde, mai ales că fuseseră oarecare neordini pe acolo. În ultima vreme, tipul era mereu prezent prin magazine, măcar o dată la două-trei zile, iar vînzătorii deja îi găsiseră o poreclă "micul satrap" și formula adecvată situației: "vine popa cu Ajunul", pentru că acel șef mărunt, cu muncă de teren, obișnuia să spună vînzătorilor exact ce-i trebuie, mai precis, ce pretenții are pe ziua în curs. Cei apropiați îi cunoșteau și unele amănunte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
prezinte lumii un ales, a luat și cotețul cu el, prezentîndu-l lumii ca pe o colivie. Cînd a povestit întîmplarea prietenilor, Mihai a făcut-o rîzînd; un rîs plin de amărăciune la urma urmei. Pe individ îl denumiseră vînzătorii micul satrap, și asta pentru că, desigur, ei cunoscuseră alții mai mari. Ca și Mihai de altfel. Pe litoral, într-un concediu, nemulțumit de mîncărurile înecate în sosuri sărate și picante că-ți făceau ficatul cît dovleacul, a vrut să se transfere la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
a topit și, dintr-odată, o văd pe Linda În postura de victimă neștiutoare, o victimă a trădării, În condițiile În care ea nu a greșit cu nimic. Recunosc că sînt prima care o să afirme că se poartă ca un satrap, că e Încăpățînată și dificilă și că, probabil, există momente În care nu se poate trăi cu ea, dar oare chiar merită așa ceva? Ce-ar putea fi mai rău pentru o femeie trecută bine de cincizeci de ani, decît să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
cover-uri extraordinare (semn că muzica lui Dylan nu și-a găsit termenul de expirare cândva, prin anii ’80, și e departe de a și-l găsi în viitorul apropiată. FILM Iulia BLAGA Negura străzilor Persepolis, desenul animat al lui Marjane Satrapi și Vincent Paronnaud, a fost, ca și 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, filmul-surpriză al anului trecut. De fapt, a talonat filmul lui Cristian Mungiu la bine și la rău. A luat Marele Premiu al Juriului la Cannes, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
pentru Oscaruri. Persepolis este un film pe cât de simplu pe atât de deștept, guvernat de bun-simț și însiropat cu un umor optimist și detașat, umorul celui care a trecut prin multe, dar care nu răspunde la rău prin rău. Marjane Satrapi, ale cărei celebre cărți de benzi desenate cu același titlu au stat la baza acestui lungmetraj, a găsit tonul cel mai potrivit pentru o autobiografie aflată la ani-lumină de patetism, „răutăcisme“ și remușcări. Copilăria, adolescența și tinerețea acestei iraniene confruntate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
au manelizat întregul popor român. Cohorte de indivizi cu educație precară s-au asociat acestui fenomen de propagare a subculturii în România, de a inversa valorile și de a face harcea-parcea din valorile reale ale țării. Televiziunile au jucat rolul satrapului cultural, rolul vărsătorilor de gunoi, ridicând groaznicele mirosuri la nivel de parfumuri Chanel. Așa se face că am rămas fără istorie, fără eroi demni de a fi urmați și subcultura maneliștilor să pătrundă în școli și chiar universități. Nu avem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
politici, iar țăranii erau închiși cu miile pentru refuzul de a renunța la dreptul de proprietate. La ce puteau să se aștepte americanii de la niște politicieni școliți la Moscova, alcătuiți din „aceeași făină” cu sinistrele personaje care îi parașutaseră ca satrapi în țările ocupate, unde aplicau cu mult zel ideologia bolșevică? Cât de sinceră putea fi dorința lor de a se rupe de blocul clădit pe o doctrină căreia îi rămân fideli în continuare? Cum poți întinde mâna cuiva care dorește
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
politici, iar țăranii erau închiși cu miile pentru refuzul de a renunța la dreptul de proprietate. La ce puteau să se aștepte americanii de la niște politicieni școliți la Moscova, alcătuiți din „aceeași făină” cu sinistrele personaje care îi parașutaseră ca satrapi în țările ocupate, unde aplicau cu mult zel ideologia bolșevică? Cât de sinceră putea fi dorința lor de a se rupe de blocul clădit pe o doctrină căreia îi rămân fideli în continuare? Cum poți întinde mâna cuiva care dorește
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]