224 matches
-
Imaginea publică a Elenei Băsescu devine, din păcate, tot mai mult aceea a unei tinere din e-generation cu un comportament asemănător însă unei alte Elene de pe scena politică, înghițită de istorie. Pentru că ne este încă proaspăt în minte CODOI-ul savantei de renume mondial, nu înghițim prea ușor „succesurile“ acestei noi Elene, fie ea tânără, drăguță și fiică de președinte. Sau, de fapt, nu le înghițim tocmai pentru că este fiică de președinte. Indiferent însă care a fost strategia inițială, PDL-ul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
Ce semănați anul acesta ? ei bine, nu, domnule Busbib, nu vreau să știți ce voi planta anul acesta pe mica mea parcelă de pamînt de patru metri pătrați. opțiunile mele în ceea ce privește legumele sunt pe cît de secrete pe atît de savante. în fiecare an plantez cîte trei specii complementare, care se agreează între ele și își împart fără conflicte subterane sevele naturii. anul trecut am avut salată, ridichi și roșii. anul acesta am să pun ceapă, conopidă și pătrunjel. nu vreau
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
negrese goale în fața Taj Mahalului. Același nea Nicu care e urmat de bodyguarzi peste tot, fie ei generali imbecili ai armatei române sau chiar Silvester Stallone, privește cu atenție spre Omul Nou, un schelet parcă ieșit din colecția doctorului Mengele. Savanta de renume mondial în ipostaze porno (cum orice tractorist și-ar fi pus-o în cabina sa), Sergiu Nicolaescu fumând o țigară la mormântul maeștrilor săi, cuplul Ceaușescu, din nou Savanta mângâind un vibrator cu zâmbetul pe buze, apoi fețele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
Nou, un schelet parcă ieșit din colecția doctorului Mengele. Savanta de renume mondial în ipostaze porno (cum orice tractorist și-ar fi pus-o în cabina sa), Sergiu Nicolaescu fumând o țigară la mormântul maeștrilor săi, cuplul Ceaușescu, din nou Savanta mângâind un vibrator cu zâmbetul pe buze, apoi fețele postrevoluționare. Ion Iliescu e un alt favorit al lui Ion Bârlădeanu. Iliescu în fața mulțimilor, lângă Marx, Lenin și Păunescu, Iliescu imprimând bani falși în noua economie de piață, Iliescu între steagul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
Dar totul este să reușești să intri pân’la gât în sosul textului, să te bălăcești candid-porcește-n el, să-i absorbi suculența rafinată, să te lași gâdilat în subsuoara estetică de truculența inspirată a unui Balzac dedat la porcărioare delicate, savante... BUCUREȘTI FAR WEST Daniel CRISTEA-ENACHE Mi-am dorit enorm să călătoresc în străinătate și când acest vis de copilărie, adolescență și primă tinerețe s-a împlinit în sfârșit (prima „incursiune“ în Europa fiind în 1999, la Budapesta), am simțit că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
sex bărbătesc din organizația noastră vor fi aduși, unul câte unul, și tu le vei prelua gândurile, cunoștințele lor vaste, și le vei face să-ți aparțină. Îmi pare rău că nu poți citi și gândurile femeilor, căci avem câteva savante minunate. Întreaga noastră organizație Marțiană este clădită în jurul invenției Marthei Eger... - Ce fel de organizație? îngăimă Craig. Ea păru să nu audă. Se așeză în fața lui pe podea, privindu-l cu ochi strălucitori și umezi de lacrimi. - Lesley, lumea asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
Intelectualii nu pricep. Ei Își trag noțiunile despre chestiuni ca acestea din literatură. Se așteaptă la un erou malefic precum Richard al III-lea. Dar crezi că naziștii nu știau ce-i crima? Toți (În afară de anumite femei cu veleități de savante) știu ce-i crima. Asta e cunoscut omului de foarte multă vreme. Cele mai bune și mai pure ființe umane, de la Începuturile timpului, au Înțeles că viața e sacră. A sfida Înțelegerea aceasta veche nu e o banalitate. A fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Bărzăun și îndreptară lanternele spre acel obiect. Ăsta nu-i de piatră, sută-n sută, își dădu cu părerea Virgil. Mi se pare mie că-i os. E un fil-fil-fildeș! strigă Nuțu fericit că poate da o explicație atît de savantă. Cum adică, fildeș? întrebă Bărzăunul. Nuțu însă nu mai avu timp să explice, căci în aceeași clipă ochii tuturor se îndreptară spre un craniu uriaș, aproape cît un frigider, înnegrit de piatra depusă pe el de-a lungul vremurilor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
este vizibilă mai ales în cazul acelor relatări care încep cu „se spune“. Iar acest „se spune“ cunoaște multe variante, de la cea proprie narațiunii religioase, atemporale, până la cea proprie vieții obișnuite, vulgare. Nu este străin nici vorbirii filozofice sau celei savante. Probabil că orice om simte nevoia să se lase, la un moment dat, sub dispoziția unei voci impersonale. De ce aduc aici în atenție ambiguitatea a ceea ce „se spune“? Când cele relatate se referă la ceva lipsit de sens, eventual absurd
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
sigur că raza-spion e folosită cu multă discreție și niciodată noaptea, cu excepția acelei ocazii cînd Majestatea Sa și-a pus oamenii să-i aducă pe furiș la palat un șarpe de la Grădina Zoologică. Curiozitatea le-a făcut pe cele două savante care operau atunci la mașina-spion să-și continue supravegherea. Firește că povestea era prea frumoasă pentru a rămîne îngropată într-un dosar. De asemenea, Maiestate, poate vă interesează să știți că s-au scris în privința asta două articole de psihologie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
romane rêvait d'une poésie philologiquement valable pour tout l'intervalle qui sépare Sainte Eulalie de Leconte de Lisle - assagi et enrichi par tant d'expériences prosodiques - se décide pour une poésie qui soit non une moyenne linguistique, mais une savante moyenne de tous les états d'îme méditérranéens, de toutes les émotions qui agitèrent le coeur humain, depuis les Grecs: idée fort belle et en somme nouvelle. Une poésie qui jouirait de la même audience à la table de ses disciples
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
eroare romană, visa la o poezie filologic valabilă pentru tot intervalul ce separă Sfânta Eulalia de Leconte de Lisle - înțelepțit și îmbogățit de-atîtea experiențe prozodice - se decide pentru o poezie care să fie nu numai o medie lingvistică, ci o savantă medie a tuturor stărilor sufletești mediteraniene, a tuturor emoțiilor care au răscolit inima omenească de la greci încoace: idee foarte frumoasă și de fapt nouă. O poezie care s-ar bucura de aceeași audiență la masa discipolilor săi, la Cafe Vachette
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
parcă, sau doar își legăna mersul. Intrase în a treia cameră. Vizitatoarea citi pe ușă: dr. docent Veta Apostolescu. Femeia trecuse în spatele biroului, pe care se afla o pereche de ochelari. Se aplecă, își puse ochelarii. Deci, nu îngrijitoare, ci... Savanta! Făcu un semn, o invită înăuntru. — Aveți vreo problemă? Ce-ar fi putut să întrebe? Despre prietenii handicapați ai omului handicapat, mut, surd, surdomut? — Ce liniște aici! Câinii ăștia ca niște sfinți sunt muți? — Nuuu... moleșiți. Medicamentele. Slăbiți. Suferă. Avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
putut să întrebe? Despre prietenii handicapați ai omului handicapat, mut, surd, surdomut? — Ce liniște aici! Câinii ăștia ca niște sfinți sunt muți? — Nuuu... moleșiți. Medicamentele. Slăbiți. Suferă. Avem ziduri groase. Nu se aude lătratul. Altfel arfi... Există și câini muți? Savanta își îndreptă ochelarii. O scrută, suspicioasă, pe nepoftita care avea chef de palavre. — De ce vă interesează? Irina se fâstâci, întârzie să răspundă și tocmai această ezitare produse minunea. Doamna doctor deveni grijulie, gata să vină în ajutor, dacă... — Spuneți, spuneți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
docent o privi lung. Parcă nu mai avea chef să răspundă, atât dură pauza. — Există un asemenea tip. În Australia. Irina tăcea. Baba veterinar tăcea. Câinii nu se auzeau, amorțiți de medicamente, iar clădirea avea ziduri groase. — Câinele Dingo, reluă savanta. Altă pauză lungă, până se decise apostol veterinar apostolescu să ofere scurta prelegere de știință popularizată. Parcă recita, scârbită, un text, vedeta Veta. Auzi, Veta!... „Un câine mut, dar care aude foarte bine. Inițial, un câine obișnuit, domestic. Pe marile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
reflexele cu un fel de ciocănel - nimic!, Încercară, fără șansă, să-mi deschidă gura și mă conectară pe jumătate la un aparat cu bord electronic și tot felul de ecrane sofisticate), după diagnostice nereușite, după enunțarea unor teorii pe cât de savante, pe atât de contradictorii, după lungi zile de supraveghere si de studiere intensă a cazului meu, medicii cei mai avizați - sosiți de departe, Începură pe rând să bată În retragere, să ridice din umeri impasibili, neputincioși. Semnele vitale, deși foarte
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
cu cât oglinzile au dispărut. Pornind de aici, se suprapun două dandysme fără a se contrazice: dandysmul desperado al foamei de acțiune și un dandysm invers, un soi de libertinaj cu neantul”2. Numai că, făcând bilanțul numelor invocate de savanta franceză și urmărindu-i atent argumentele, am simțit tot mai acut nevoia unui punct de vedere propriu, nu Întotdeauna În consens cu al său. Să Începem cu „libertinii de la marginea prăpastiei”, deoarece ei par mai apropiați de spiritul a ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
propria-i viață, sclipirea nepieritoare a Înzestrărilor hărăzite spre a se dezvolta doar printre semeni. Fascina prin Însăși persoana sa, așa cum alții fascinează prin operă. Valoarea Îi era instantanee. El scotea din torpoare - greu lucru - o societate teribil de blazată, savantă, pradă oboselii, asemenea tuturor civilizațiilor bătrâne; și totuși, Brummell nu-și sacrifica nici un dram din demnitatea personală. I se respectau până și capriciile. Nici Etherege, nici Cibber, nici Congreve, nici Vanburgh n-ar fi putut vârî un asemenea personaj În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
de sex feminin, cu gura aguridă și ochi mici și răi, acoperă tot ecranul și ne relatează ultimile descoperiri ale științei. Uitîndu-mă la ea, mi se perindă prin fața ochilor rugurile Inchiziției, diviziile SS, bigotele puritanismului, femeia-comisar, sora Diesel și alte savante de renume mondial. Cînd deschide gura, mă cutremur însă cu adevărat : „Dulciurile și făinoasele sînt la fel de periculoase ca drogurile !”, aruncă ea vestea ca pe un blestem asupra omenirii. La fel de periculoase ca drogurile ? Nu-mi vine să cred urechilor. Inevitabil, fac
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ultimul etaj. Mă întorc și fac totalul monștrilor... Să nu-mi spui, Doamne ferește, că erau nouă monștri, intervine o ninetistă, anunțând orizonturi sumbre... Ba chiar nouă erau. Și ce-i cu asta?, ripostă, puțin ofuscată, Dona Mona... Pentru că, intervine o savantă din aria matematicii, un șobolan, trei lilieci costumați la patru ace și nouă monștri, adunați, dau taman treisprezece... Plus ruina de pe verticală a casei... Dona Mona rămâne fără glas. E clar că nu era tare la aritmetică, la astrologie sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
chipul Îngrozitor, palid, specific ființelor nopții - toți trei Îmbrăcați elegant, În stilul ostentativ, la modă pe Broadway - adunați laolaltă ca și cum fiecare recunoscuse În celălalt un adevăr expert În cele lumești și materiale. Începură să filozofeze Într-o manieră impresionant de savantă pe tema vieții, morții, inutilității speranțelor și aspirațiilor omului, ale cărui zile sînt numărate - rodul experienței lor mature. Evreul era punctul central și dominant al acestui mic grup și vorbea cel mai mult. De fapt ceilalți doi aveau mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
gravitației toate necazurile cad exact pe capul oamenilor, aș fi spus: Merele sunt cele mai periculoase fructe din lume, fiindcă dacă nu-ți cad în cap, riști să-ți rămână în gât precum înaintașului nostru Adam". Această propoziție atât de savantă, ar fi fost citată peste veacuri, de mii și mii de oameni, iar, prin ea, aș fi sensibilizat apariția și punerea în aplicație a societăților de asigurare împotriva merelor care atacă fără veste și cu cea mai mare perfidie, taman
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de difuzare a lucr?rilor proprii. Revistele de filosofie publicau sociologie dar sociologii trebuiau s? se supun? criteriilor de judecat? ale filosofilor, s? cad? la �nvoial? cu ei pentru a fi publică?i. Treptat s-au creat reviste, societ??i savante, catedre, ?coli ?i institu?îi diverse care au dat disciplinei o a?ezare institu?ional?. Schimburile internă?ionale �ntre sociologi s-au multiplicat. Disciplină se dezvolt?. Ț�nnies distinge voin?a �nr?d?cinat? �n natură organic? ?i instinctiv? ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a socialului � poate fi identificat? cu u?urin??. �ntre 1890 ?i 1900, �n numeroase ??ri s�nt difuzate opere majore care se reclam? ca fiind ale ?tiin?ei sociale, apoi ale sociologiei, �n timp ce se creaz? reviste, societ??i savante, catedre �n facult??i, ?coli ?i institu?îi diverse care dau disciplinei o prim? a?ezare institu?ional?. Inso?ind aceast? mi?care, schimburile internă?ionale se multiplic?, se constituie un veritabil spa?iu intelectual comun � cu teme obligatorii ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
newyorkez al lui Schutz (1967) c? realitatea social? este o construc?ie colectiv? a actorilor care, cu toat? specificitatea experien?elor lor personale, se acord? tacit asupra unei definiri intersubiective a lumii (Berger ?i Luckmann, 1966). Frapat de similitudinea sociologiei �savante� cu cea implicit? a actorilor sociali, Garfinkel a definit etnometodologia că pe ?tiin?a empiric? a metodelor prin care indivizii dau sens ac?iunilor lor cotidiene (1967). Revolu?ia etnometodologic? C�nd facem sociologie, profan? sau profesionist?, orice referire la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]