2,378 matches
-
lettres latines”, compus de Macrobius foarte probabil către 430 (p. 23), evidențiază caracterul său programatic, pus în slujba admirației pentru civilizația tradițională, dar și în favoarea unei forme enciclopedice de cunoaștere, obiective pentru care autorul latin a reactivat cu abilitate vocabularul savant, specific cultului păgân, pe de o parte, iar, pe de alta, a utilizat cu măiestrie principiul discontinuității și al rupturii în desfășurarea lui sermo conuiuialis (La redécouverte du paganisme traditionnel dans le cénacle des derniers pontifes - p. 23-41). François Ploton-Nicollet
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
dintr-o ființă asemănătoare omului. Performanța Elenei Popa e mai greu de explicat: candoarea, curiozitatea, bucuria constituie straturile unui suflet care își refuză suferința, traversează smârcurile vieții fără să se maculeze, într-o splendidă demonstrație de naturalețe. Naturalețe alcătuită cu savant meșteșug de o actriță stăpână pe mijloacele ei. Da, de la natură omul se naște bun. Cei care se păstrează așa sunt doar produsul minunatelor artificii ale artei teatrului.
Nota de plată by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13069_a_14394]
-
să sărbătorească textul prin imagine, să redea blazatului cititor de azi sentimentul - de multă vreme pierdut - că luând o carte nouă în mână se angajează într-o aventură pasionantă. Copertele realizate de ea - din desene proprii, montaje de fotografii, jocuri savante de suprafețe, „fonturi” bine alese, culori rar întâlnite, sau întâlnite frecvent, dar în sfârșit puse în valoare - sunt elegante și sugestive, au personalitate. Reproduc, ca exemple, două dintre copertele realizate în ultima vreme: la romanul După-amiază cu o nimfomană de
Un mare talent by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13068_a_14393]
-
de umplutură sau de neînțeles. Când te respecți pe tine și Îți respecți cititorii nu le bagi sub nas articole kilometrice sau poezii din care ideile lipsesc, nu alergi după cuvinte care nu se leagă, o harababură, o vorbărie chipurile savantă, filozofică cu care se Împăunează poetul sau „lectorul”, și atunci trebuie să Întorci foaia. Trebuie să știi să alegi, pentru că o revistă formează gustul pentru literatură și frumos, iar cititorul trebuie să absoarbă din ea informații clare, fără să aibă
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
de încăpătoare - printre altele, ea garantează o identitate. înșelătoarea simplitate a versului său, străfulgerat de fantastice poante imagistice face cu atât mai dificilă definirea originalității unei opere zidită într-un considerabil număr de cărți. A-l clasifica în grupa poeților savanți mimând naivitatea, a evidenția bogăția de mijloace, în ciuda sărăciei de fațadă formală nu duce prea departe. în timp, poetul și-a construit o anumită manieră, de pe urma căreia oricare dintre strofele lui îl și numește - semn de netăgăduită originalitate. De forță
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
cele "mici", neglijate și, uneori, uitate. Astfel, alături de mostrele consacrate ale epopeii preromantice și ale poemului romantic propriu-zis, sînt reînprospătate în memoria cititorului o serie de poeți - și specii literare - mai puțin vizitate astăzi de istorici literari, analize întinse, deopotrivă savante și captivante - uneori în ciuda materialului investigat - fiind consacrate poemelor și dramelor sociogonice semnate de Hölderlin, Espronseda, Hugo, Petöfi sau Madách (un loc mai substanțial ar putea să-l ocupe aici, după părerea noastră, poemele liro-epice și lirico-dramatice ale lui Eminescu
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
Literatura apare în cartea sa ca un proces ce nu prea marșează la încercările noastre de a-l stăpîni, de a-l sistematiza. Și, totuși, este supusă procesului de sistematizare, necesar într-o scriere de acest gen, sistematizare ingenioasă și savantă care nu propune stavile artificiale pentru înțelegerea acestui proces liber și larg, fără limite și granițe. Și, deloc întîmplător, Cornelia Cîrstea încheie volumul al III-lea cu teatrul modern și cu Cehov. Deschiderea și anvergura îi sînt asigurate cărții și
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
peste care se așternuse mult praf. Puteau fi brațe, picioare, omoplați, toate însă înghesuite, deformate" etc. (p. 166). Ai zice că e un carnagiu al infernului, proiectat în sexul femeii. Privitorului i se pare că ceea ce vedea "exprima o știință savantă a suferinței". Întrebarea firească e dacă asemenea scene au vreun rost în roman. Evident că aceste episoade trebuie proiectate în regim halucinatoriu și nicidecum realist. Horia Cantacuzino, "absorbit de strălucirea inumană a abisului" (p. 189), este un vizionar al apocalipsului
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
veritabil, pentru că el ar fi, conform unei credințe mitologice, "fluturele fericirii" (p. 211); el semnalează fericirea, nu o anticipă, iar Vladia se prezintă, într-un mod iluzoriu, ca un teritoriu al fericirii. De ce lipsește atunci Vanessa Ligata? E un secret savant. Altul este legat de venirea prințului Șerban Pangratty în Vladia. În mod curent se credea că vizitele sale se datorează dragostei pentru K. F. Ar fi fost un secret banal, de ordin sentimental, la îndemâna tuturor. S-ar părea însă că
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
în slovă”2. În scrierile lor, Părinții nu caută să placă, ci „vor să instruiască și să educe și reușesc asta. Sfârșesc chiar prin a plăcea din momentul în care vrem să acordăm atenție operelor lor. În loc de elocvența artificială și savantă a școlilor, ei dețin darul vorbirii din inimă, cel care vine din credință, zel și entuziasm. Nici unul dintre ei nu ar pierde timpul să redacteze, ca Fronton, elogiul fumului, folosind cuvinte alese și perioade cizelate cu artă. Dar cărțile lor
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
luth-ul este cunoscut în zona Orientului Mijlociu din cele mai vechi timpuri, cu mult înainte de apariția islamului. Având forme dintre cele mai diverse, cu un număr variabil de coarde, luth-ul oriental a fost dintodeauna instrumentul acompaniator al muzicii savante. Adaptat stilului de muzică arabo andaluză, luth-ul devine instrumentul favorit al tuturor muzicienilor celebri din epocă, fiind extrem de prizat de către clasele sociale nobiliare. Luth-ul începe să devină subiect literar, fiind citat în numeroase poeme ce figurează în repertoriul
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
creștinismului primitiv, Traducere de Beatrice Stanciu, în Marie-Madeleine Davy, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol. I, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, p. 286. footnote>. Dialogul cu iudeul Tryfon se presupune a fi înregistrarea unei dezbateri de două zile dintre Sfântul Iustin și un savant evreu și însoțitorii săi, care se presupune că a avut loc în Efes. Este puțin probabil ca această lucrare să oglindească o dezbatere reală: Sfântul Iustin scria în Roma în anii 160, la circa 20 de ani după presupusul eveniment
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
temporală a acestei dominații, începând cu anul 711 și până la căderea Granadei, în 1492. Deși a fost și este considerată o muzică a claselor sociale superioare - intelectuali, muzicieni educați, clase nobiliare - și deci clasată ca și o muzică de factură savantă, totuși, nici o notație muzicală nu a fost întrebuințată înainte de sec. XX. Era o muzică ce se transmitea în general conform principiilor oralității, de la maestru la elev. Odată cu sporirea interesului muzicologiei europene pentru acest gen muzical - la începutul sec. XX - a
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
grégorian [Muzica arabă - legăturile cu muzica greacă și cu cântul gregorian]<footnote citat de Christian Poché în La Musique arabo-andalouse [Muzica arabo-andaluză], Paris / Arles, Cité de la Musique / Actes Sud, 1995, p. 46. footnote>) că nu a sesizat niciodată în muzica savantă algeriană existența micro-intervalelor. Salvador-Daniel remarcă totodată similitudinile extrem de evidente între scările modurilor arabo-andaluze și cele regăsite în muzica gregoriană. Metisajul diferitelor culturi și societăți existente în Al- Andalus se remarcă nu numai la nivel muzical, ci și la nivel lingvistic
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
care ulterior le puteau interpreta conform muzicalității, tehnicii și talentului propriu. Rezultau astfel multiple variante ale acelorași melodii, ajungându-se uneori la crearea unor noi piese. Trebuie subliniat faptul că muzica practicată în acele timpuri și care era considerată cultă, savantă și deci predată în școli speciale muzicale, era exclusiv vocală, instrumentele existente servind numai ca acompaniament. La câteva secole după expansiunea islamului, apar primele tentative de notare a repertoriului existent. Această modalitate nu constituia un sistem de notație propriu-zis, fiind
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
tinerii părinți nu-și înstrăinau copiii de limba maternă, temându-se de păcat și de pedeapsa cerului”; ,,Monahia drd. Gabriela Platon ne-a deschis miracolul albastrului de Voroneț, atât de cunoscut și ne-cunoscut, totodată. Lăsând imaginile să vorbească, măicuța savantă a lansat simbolica punte între trecut, prezent și viitor, înlesnindu-ne o fascinantă călătorie în timp și culoare.”; ,,...dar și pentru românii de la noi, care au trăit și mai supraviețuiesc în matricea cuvântului matern. Datorită lor, celor care poate n-
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
256 pag. O carte care trebuie citită cu creionul în mână, nu răsfoită. Autorul, un etnolog erudit și, în același timp, un scriitor talentat ne dezvăluie într-un mod cuceritor o lume de "povești și doine, ghicitori, eresuri". Studiile sale savante oferă numeroase surprize. Aflăm, de exemplu, că obiceiul de a împodobi un brad de Crăciun este la noi de dată relativ recentă, și că la sfârșitul secolului nouăsprezece P. Ispirescu și alții au dus o adevărată campanie îmopotiva acestui obicei
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
văduviți de erotism, “secătuiți în puterea de a trăi cum trăiesc oamenii de rând”, alcătuind “o elită de infirmi, fiind vecini sufletești, în parte, ai lui Hamlet și cu deosebire ai preaînvățatului Faust înainte de întinerire”. Ideile dintr-un asemenea studiu savant și plin de nuanțe, oferindu-ne definiții cât mai exacte și, în orice caz, sugestive, ale tipologiei literare, precum și din citatele Romanul roman și Note despre stil se regăsesc în bună măsură în cronicile lui Vladimir Streinu, confirmându-i, dacă
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
cu Umberto Eco la tribună va ilustra fraza: „umberto eco, din postura sa arheologică de descoperitor al unor manuscrise ezoterice, m-ar fi privit în ochi și m-ar fi înjurat...". Înghesuite "fără milă" în aceeași listă, alcătuită după dicționarele savante ale lui Mircea Horia Simionescu, personaje reale ale lumii literare capătă statut fictiv: "aldulesei, radu - voyeurist/ arun, george - travestit/ baudrillard, jean - polițist/ ș...ț/ boerescu, dan-silviu - culturist/ călinescu, matei - hagiograf/ călinescu, george - grădinar/ cărtărescu, mircea - ceasornicar", șamd, inclusiv "șoitu, grigore
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13813_a_15138]
-
Emil Brumaru Un fel de cîntec amplu, o înmănunchiere doldora de umilințe și izbînzi, o înciorchinare-n mlaștinile raiului tuturor cuvintelor cunoscute, o rugăciune laică în roua iadului, răsfăț savant, și naiv, și tămăduitor. Sensul, aprent indiferent, ca vîntul, va bate întruna. Nici nu-i nevoie să-l cauți, te găsește el pe tine, îți îndoaie frazele către rosturi depășindu-ți înțelegerea. Ești mînat, împins în pînzele bombate (o!, vechile
Fi-vei primul cetățean de dezonoare al urbei (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14516_a_15841]
-
va fi, așadar, o surpriză regăsirea în presa protestatară, de stînga, a anilor imediat următori, a autorului unor asemenea poezii, care scosese, împreună cu ceilalți "algiști" și două publicații voit scandaloase și cu trivialități căutate una purtând numele "popular" al mai savantului Phallus, în octombrie 1931, alta chemîndu-se "Muci", în februarie 1932, - ambele expediate unor înalți demnitari, printre care și Nicolae Iorga, și avînd drept consecință o scurtă încarcerare la Văcărești a "bandei de întinători ai scrisului". "Cuvântul liber", "Lumea românească" și
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
va fi, așadar, o surpriză regăsirea în presa protestatară, de stînga, a anilor imediat următori, a autorului unor asemenea poezii, care scosese, împreună cu ceilalți "algiști" și două publicații voit scandaloase și cu trivialități căutate una purtând numele "popular" al mai savantului Phallus, în octombrie 1931, alta chemîndu-se "Muci", în februarie 1932, - ambele expediate unor înalți demnitari, printre care și Nicolae Iorga, și avînd drept consecință o scurtă încarcerare la Văcărești a "bandei de întinători ai scrisului". "Cuvântul liber", "Lumea românească" și
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
figurat francez al acestei expresii, adică în locuri unde puteai să te întâlnești cu orice și cu oricine într-un talmeș-balmeș aiuritor, dar cât de plin de învățăminte pentru cel ce participa cu luare aminte și delectare la ospețele sale savante. Acea olla potrida, ghiveciul pe care ni-l servea la seminarul său nu era poate pe gustul tuturor. Cum să-i savureze unii trecerile abrupte, fără legătură între ele, de la semnele masoretice ale vocalelor ebraice la comentarea unui vers din
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
textul autobiografic, biograficul, personalul nu devin niciodată o entitate perfect asimilabilă". Trei autori de mari opere autobiografice fac obiectul cercetării lui Dan Cristea, ilustrativi pentru ceea ce criticul socotește a fi, în trei faze istorice, aventura eului care scrie. Benjamin Franklin, savantul fizician și omul politic american, va da în Autobiografia sa o scriere "tipică în cel mai înalt sens pentru un reprezentant al iluminismului", exponent și "ctitor al epocii sale". Este un extravertit și povestește doar ce a trăit "ca martor
Eul care scrie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14569_a_15894]
-
Ștefan Cazimir Volumul Excelsior de Alexandru Macedonski, apărut în 1895, s-a "bucurat", în același an, de o semnalare malițioasa din partea lui Caragiale: "Primim la redacție un volum de versuri cu un titlu, desi savant și exotic, dar îndestul de popular. E vorba de "Excelsior, poesii de d-nul Alexandru Macedonski". Excelsior... Iată un comparativ care a iritat de multe ori în mod superlativ pozitivă mea persoană. Am avut săpunul Excelsior; savantul meu amic, tînărul
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]