558 matches
-
cine hotărăște să răzbune Albul florilor din ceruri cu nectarul de pelin? Ning atâtea negre gânduri peste fruntea mea de cer O voi pierde-nmărmurită în amurguri violete; Doamne-ascunde-mă-ntr-o floare de ninsoare și de ger Și primește-mi rugăciunea printre scâncete discrete! Referință Bibliografică: Scâncete discrete / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 785, Anul III, 23 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SCÂNCETE DISCRETE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352035_a_353364]
-
Albul florilor din ceruri cu nectarul de pelin? Ning atâtea negre gânduri peste fruntea mea de cer O voi pierde-nmărmurită în amurguri violete; Doamne-ascunde-mă-ntr-o floare de ninsoare și de ger Și primește-mi rugăciunea printre scâncete discrete! Referință Bibliografică: Scâncete discrete / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 785, Anul III, 23 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
SCÂNCETE DISCRETE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352035_a_353364]
-
pe muntele venusian / în valuri / lava inundă / valea / dintre plus și minus / infinit // mă cutremur”. Alteori, dorința devine aluzivă, echivocă, derutantă: „M-aș întoarce să-ți sărut palmele / cuvintelor care mă îmbrăcau / prin seri de nudă singurătate / și-mi ostoiau scâncetele / sentimentelor orfane, / aș asculta simfonia tăcerilor / ascunsă în cuibul privirilor tale / înfierbântate de dorința / strânsă în interiorul inimii, / mi-ai clocoti sângele înghețat / prin albul trup / până când aș lua forma răsăritului, / explodând printre munți / în țipete de femeie șoim” (dacă ar
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]
-
Sonetul bunicii:” Spre rădăcini se frânge lin otava/ Visând verzui la foșnetul de coasă,/ Măceșul gol își saltă arhitrava/ Cu măciulii roșcate, lângă casă”, la fel ca și „Sonetul felinelor în rut”: Din capul uriaș mugește marea/ Cătând în aer scâncetul femeii ” sau bacovianul sunet din „Sonetul galben”: Se prăbușește frunza obosită/ De friguri adunate în nervură,/ Covorul galben parcă nu se-ndură/ să fie haină pentru noua pită. Poemele care au haină de haiku, aflate sub capitolul „Stampe” , devin uneori
ULTIMUL TRANDAFIR CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351593_a_352922]
-
care ești acolo? Dintre zăbrelele de lemn s-au văzut ceva mișcări cumva neprecise! În grajd nu era încă lumină suficientă și cei doi nu știau ce să creadă! Atunci ca un răspuns la întrebarea lui Simonică se auzi un scâncet foarte încet; - Nu da nene, suntem noi! Grăjdarul și Simonică au rămas surprinși de acel glas firav și puțin pițigăiat. Simonică mai domol a întrebat iarăși; - Cine sunteți? Două mogâldețe și-au ridicat capul deodată răspunzând în cor, ca la
CICLUL TUNICA SI SUMAN; OASPEŢI SURPRIZĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351727_a_353056]
-
Ediția nr. 469 din 13 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului iubita mea, mă scurg pe streșini cărând în lacrimi amintiri și mă preling pe crengi de vișini un strop de rouă în priviri. mă strigă mugurii din ramuri ca niște scâncete de prunci; un gingaș ghiocel, sub geamuri, alungă iarna pe morunci. se-adună păsările-n cârduri s-aducă primăvara iar; și-alerg, ca un nebun prin gânduri, la primul țipăt aviar. se vor întoarce rândunele la vechiul cuib, sub căprior
MĂ STRIGĂ MUGURII DIN RAMURI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 469 din 13 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351159_a_352488]
-
peșteră uscată trăiește un déjà vu privind vechiul răsărit din scrisoare găsită într-un scrin, amăgindu-se cu un rând sclipire la început s-a născut înfometat dar fără amurg hrănit de stele auroră rătăcită printr-un crepuscul infinit laur- scâncet căzut în poala ei o face să zâmbească avea un rost acum...să îi șoptească...mamă ! zvâcnet uitat și regăsit în altă dimensiune trezită de răsărit, străfulgera drumul pustiu udând iubirea amorțită sub praful așternut aripi de ceară întinse peste
CELULA DIN VISE de CAVALERUL RĂTĂCITOR în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345690_a_347019]
-
ipocrit din noroi erupe imagine- precoce falsă ejaculare de lumină între zorii calzi și apusul căutat mereu și negăsit fragile vorbe, zgomote de cristale lovite de vint se desprind în mii de fragmente mimînd iubirea dintr-un colt se aude scâncet devenit glas...mamă ! șterge din lacrimi, șterge gândul de alta lume apă revarsată peste mal revine în matcă liniștind tumultul oglindind zâmbetul trist așezată meditativ între două stânci pe un recif din vârf de munte Întrebare... întreabă întrebarea timp trecut
CELULA DIN VISE de CAVALERUL RĂTĂCITOR în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345690_a_347019]
-
soartă mai semeț. Dar cum prin dezertări îmi torc ființa, Eu n-am habar de-al uniformei preț. Însa de-mi vindeți un coltuc de pace, Vre-un armistițiu-n marș mitraliat Vă voi cănta eroii cu prohoduri De birunță-n scâncet dezarmat. Singur îmi cânt Schilav în vânt Un imn în grai cazon. Razboi jelit, Gri asfințit Împușcă monoton... Daniel IONIȚĂ Sydney, Australia 5 aprilie 2013 Referință Bibliografică: Daniel IONIȚĂ - LECȚIA DE ISTORIE (POEME) / Daniel Ioniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
LECŢIA DE ISTORIE (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345685_a_347014]
-
în: Ediția nr. 413 din 17 februarie 2012 Toate Articolele Autorului se-aude Aud inima bătând la clapele gândului strofele nescrise și nerostite de noi. Iarbă e un fior răsărit de undeva, din verile noastre albite de nesomnul stelelor, iar scâncetul ei ne-aleargă prin suflete. Se aude aroma ploilor iscata din iubiri, Ea vine de departe, de tot mai departe. Leonid IACOB Referință Bibliografica: se-aude / Leonid Iacob : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 413, Anul ÎI, 17 februarie 2012
SE-AUDE de LEONID IACOB în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356313_a_357642]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > OBSCURE SCÂNCETE ... Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 593 din 15 august 2012 Toate Articolele Autorului A fost un semn... Știu bine! Din palide tenebre... se-nfiripau în mine Obscure scâncete Aluviuni, culori păgâne... Eu mă zbăteam, Mă răsuceam între cuvinte
OBSCURE SCÂNCETE ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355011_a_356340]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > OBSCURE SCÂNCETE ... Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 593 din 15 august 2012 Toate Articolele Autorului A fost un semn... Știu bine! Din palide tenebre... se-nfiripau în mine Obscure scâncete Aluviuni, culori păgâne... Eu mă zbăteam, Mă răsuceam între cuvinte: -“Voi naște mâine! Mâine!”... Ei mă chemau, mă dezmierdau Cu viclenie, Habar n-aveau Că-n sângele trufaș Sacrificau copacul Temător de cuie... A fost un semn... Știu bine! Mai
OBSCURE SCÂNCETE ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355011_a_356340]
-
semn... Știu bine! Mai port și azi în gânduri Povara timpului, Tenebrele ce se-ntrupau în mine - Un joc al nimănui - Un foc, o apă, pământ anchilozat Și-un srigăt cât o lume: “Mamăăăăăăă!” 15 august 2012 Referință Bibliografică: Obscure scâncete ... Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 593, Anul II, 15 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
OBSCURE SCÂNCETE ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355011_a_356340]
-
discul soarelui, imens de roșu violent, Cu gândul sugrumat de întrebare De ce se scurge timpul peste frumos, ardent? Blestemul, doar blestemul, renaște peste lume Destinul îngeresc pălește și discret, Se pierde-n val de asfințiri și glorii Povestea omenirii în scâncetul cochet. Cu părul despletit , acoperindu-mi pieptul Aduc litanie timpului, pierdut în timp, Să ard destinul închegat printre iubiri și glorii Cu o poveste fermecata. Se roaga Zeii în Olimp. Dar, pământul se grăbește și blestemul: Să nu privești la
,, RA de PETRU JIPA în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355444_a_356773]
-
ca să creeze din nou panică în sala congresului și să poată schimba din nou cursul dezbaterilor. Erau niște imagini din scene erotice, suprapuse peste discursul distinsei doamne și sincronizate cu tot felul de țipete și lovituri, care mai apoi deveneau scâncete și gemete de copii, de femei și de alte “animale-rare”, astfel ca scena să creeze panică, dar și curiozitate și stupoare. Peste toate acestea însă distinsa doamnă din loja oficială reuși să își continue discursul cu o întrebare care a
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 8 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356758_a_358087]
-
uriaș și un drumuleț de beton în coastă, atât cât putea fi văzut prin parbriz, în lumina slabă a lămpilor. Înainte de a porni motorul, bărbatul s‑a uitat la ea și i‑a vorbit batjocoritor, acoperindu‑i cu voce guturală scâncetele ce se transformau în țipete scurte: - Liniștește‑te, târfulițo! Am ajuns. A pornit motorul și a demarat în trombă, urcând forțat circa 15‑20 de metri peste barele de fier‑beton ce traversau învelișul drumului amenajat special, până în fața unei
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
într‑un târziu, a scos cureaua lată de la pantalonii ei și a amenințat‑o că o spânzură. Degeaba. Iuliana stătea inertă, cu gura încleștată și cu ochii închiși. Reușise să‑și potolească și plânsul și doar respirația grea, întreruptă de scâncete reținute, i se mai auzea. După ce a obosit ori nu a mai fost în stare să o posede, i‑a adus un lighean cu apă. Văzând‑o că tremură de frig, i‑a spus că are voie să se îmbrace
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
desculț Șoaptele petalelor Răsuflarea ta Râul care-și cere marea Adâncul adâncul Instanțele sublimului Dăruirea un tot Pașii pașii Începutul unui alb Pacea pacea Nudul privirilor îngemănându-se cu Cerul Îngerii îngerii Atingerile precum o rugăciune Împăcarea Plânsul durerii Purificarea Scâncetul pruncului Chintesența Sângele din care ne-am rupt Sărbătoare Viața viața Pașii pașii Desculț desculț Iertarea iertare Pacea pacea Rugul ființei de lut - Până la urmă totul se rezumă la cum ai trăit nu la cât. --------------------------------------------------------------- AMĂRIE, Luminița, născută la 20
VERSURI DE SINGURĂTATE de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346094_a_347423]
-
Acatist... Să nu te uite neamul cum plângi la mânăstiri Din glasul de vioară, pe roșii trandafiri Ce-și scutură petale de lacrima cea sfântă Se roagă pentru tine , dar ele nu cuvântă... Balada mea desprisă din codri și izvoare Scâncetul tău șoptit mă plânge și mă doare Știu că îmi cânți pământul din care-ai răsărit Și că ți-e dor de munții prin care-ai pribegit... Eu te adun din inimi și-n inimi te-nfloresc Pe portativul vieții
BALADĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356086_a_357415]
-
din 01 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Întinde-ți brațele spre noaptea nouă În care violet te caut și te pierd Eu te aștept în ochi cu-n bob de rouă La margine de vis să te dezmierd Sub gene scâncete de dor se sting Învăluind în ceață noaptea noastră Cad stele-albastre rând pe rând în ring Să prindă loc la tine în fereastră Să nu te-arăți descoperit sub ploi Păstrează-mi urmele fixate-n pioneze Le-am prins cu
BLUE SPIDER de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356153_a_357482]
-
șoaptele lunii din vis! Sau poate într-o înflorire de cais Vino într-un divin răsărit de soare! Să nu te temi ,eu voi rămâne-n în așteptare. Iubite îmi cresc aripi în mijloc de suflet Frământare și-un lăuntric scâncet... M-aș transforma într-o pasăre care... Zboară și niciodată nu moare. Referință Bibliografică: Prin neguri și vremi / Zamfira Rotaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2234, Anul VII, 11 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Zamfira Rotaru : Toate
PRIN NEGURI ȘI VREMI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368805_a_370134]
-
nu de puține ori își petrecuseră ore întregi, îmbrățișați, legănați de pasiunea și amintirile lor. Acum zăcea golit de gânduri, sentimente în culcușul de bumbac intens colorat, cu brațele și picioarele atârnate caraghios, asemeni unei păpuși bizare de cârpă. Asculta scâncetul valurilor ce se spărgeau de stâncile încremenite la câțiva pași de casa lui și o nouă dorință se alătură cuminte și irealizabilă, celei cu cafeaua: o baie lungă și purificatoare în apele răcoroase ale mării. Închise ochii deranjat de lumina
DILEME ( FRAGMENT 27) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368808_a_370137]
-
însă mi-am zis: ”Iată Ingrid că tocmai te supune la probe, madam ,,Einstein”, așa că păstrează-ți cumpătul,dragă!” Din acest moment încep să devin atentă, să nu mai fiu luată pe nepregătite. Nu aștept prea mult, când aud un scâncet ca de copil și din tufișul din spatele colinei țâșnește una din pisicile bătrânei, urmată de un motan negru, cred că un vagabond îndrăgostit. Pisica era de rasă persană, un exemplar superb. Realizez, că zgomotele erau reale de această dată și
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368809_a_370138]
-
de grimase de paiațe. Nu mi-e teamă de-ntuneric, fără el, ar fi lumină? Și nevinovații-ar plânge, de n-ar fi pe lume, vină? Eu mă-ntreb, de unde-mi vine liniștea ce mă-nfioară, Când din adâncimea nopții, aud scâncet de vioară? Și un vers imploră,-afară să-l slobod, pe-un colț de stea Să-mi aducă-n poezie, dimineți albe de nea... Referință Bibliografică: Și de-ar fi să cânt vreodată... / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ŞI DE-AR FI SĂ CÂNT VREODATĂ... de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368927_a_370256]
-
avea un termin la doctorul de familie pentru efectuarea unui control de rutină. O săptămână mai târziu, aceeași familie, din nou în fața televizorului...însă fără ca cineva să privească vreo emisiune...O atmosferă grea însoțită din când în când de un scâncet și un oftat care sfâșia orice clipă de tăcere.. Michael, tatăl copiilor, este bolnav... Alzheimer... În timpul acelui control de rutină a fost descoperită această boală fatală... Întreaga viață a acestei familii s-a schimbat brusc. Nimic nu mai este așa cum
ALZHEIMER... UITAREA VEŞNICĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370998_a_372327]