409 matches
-
temperat al suprafețelor în care subiectul își reclamă partea lui. Tablourile sale, de economie expresivă, uneori sumară, descoperă mereu lumea unei experiențe directe, cu chipuri de oameni simpli, cu ploi și colțuri de natură, care scapă de sub influențe printr-o scânteiere ale cărei secrete dau măsura unui artist întru totul original.” (Vasile Savonea, Arta Naivă) „Pictura lui Ștefan Predoiași e izvorâtă din lungi tradiții, dintr-un contact cu arta populară și cu valorile ei perene, dar și cu o spiritualitate pur
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
interes din descriere: esențialul nu era să se decupeze realul, ci să se prezinte un univers de impresii. Romanul naturalist a folosit, într-un mod extrem de interesant, combinația dintre determinantul un și substantivul deverbalizat (un freamăt al penelor albe, o scânteiere a fildeșului, un tropăit al turmei...) în care genitivul apare ca subiect (penele freamătă, fildeșul scânteiază...). De exemplu: "Era oare cu putință [...] ca tot orizontul acestui oraș populat și activ să fie orizontul cetății blestemate, zărită într-o străfulgerare sângerie
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
relația morfologică și semantică pe care o întrețin cu un verb (a fremăta → freamăt); 2) faptul că se combină cu aceleași grupuri nominale ca verbul și le conferă aceleași roluri: dacă nu ar fi *Disperarea scânteiază, nu ar exista nici *Scânteierea disperării... Când verbul este intranzitiv, genitivul este obligatoriu interpretat ca subiect ("genitiv subiectiv", ca în exemplele date); când verbul este tranzitiv, genitivul poate fi interpretat și ca un complement de obiect ("genitiv obiectiv": revendicarea concediilor plătite); 3) nevoia de a
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
din verb decât dacă trimite la acțiunea de a revendica (în schimb în Am rupt revendicarea voastră avem de-a face cu un obiect, nu cu un proces); 4) imposibilitatea de a intra într-o funcționare de tip discret: *două scânteieri ale gheții, * trei tropăituri ale turmei... Pluralul devine posibil când deverbalul intră într-o funcționare de tip discret: Am înscris trei sosite în registru. Exemplele de tipul o înflorire a crinilor, o izbucnire a sângelui ... sunt interpretate ca procese în
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
după cum am mai spus, dar se apropie și de grupurile nominale de tipul o iarbă de smarald. Așa cum smaraldul nu indică culoarea unui obiect anume, ci este un fel de etalon, de model ideal, și în freamăt al penelor sau scânteiere a fildeșului, penele sau fildeșul apar precum acele pene și acel fildeș care figurează în scena descrisă și precum substanțele fremătătoare sau scânteietoare prin excelență, esențele. Acest fapt se manifestă prin absența determinantului: nu se spune * o scânteiere a fildeșului
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
penelor sau scânteiere a fildeșului, penele sau fildeșul apar precum acele pene și acel fildeș care figurează în scena descrisă și precum substanțele fremătătoare sau scânteietoare prin excelență, esențele. Acest fapt se manifestă prin absența determinantului: nu se spune * o scânteiere a fildeșului. Se produce astfel o deplasare semnificativă: dacă, în limba franceză, subiectul este, prin definiție, un element care domină domeniul sintactic în care apare (în frază sau în grupul nominal), în cazul de față subiectul pare să fie dominat
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
apare (în frază sau în grupul nominal), în cazul de față subiectul pare să fie dominat de elementul verbal. Dacă scriem penele fremătau sau fildeșul scânteia, desemnăm un predicat de tip procesiv pentru obiecte stabile (penele, fildeșul...); dacă scriem o scânteiere a fildeșului sau un freamăt al penelor, punem în prim-plan procesul în sine sau mai degrabă impresia provocată de acest proces, subiectul devenind mai mult o caracterizare a impresiei decât un suport: vorbim despre un tropăit al turmei ca
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
albe. Concluzii Analizând non-clasificarea, am reflectat și asupra anumitor fațete ale discursului literar pe care l-am folosit în mod sistematic. Am putut remarca legătura esențială care s-a stabilit între non-clasificare și enunțarea literară: cu grupuri nominale precum "o scânteiere de fildeș", "nisipurile nesfârșite", "o apă limpede", "un palid spectru"... nu putem decupa obiectele din realitate. Vom remarca subtilitatea legăturii dintre limbajul și discursul literar. Non-clasificarea și structurile care o fac posibilă nu reprezintă în sine fapte de natură stilistică
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
meros) materiei (hyle), exilîndu-l astfel În partea opusă patriei hipercosmice, de unde spiritul său Își trage originea. Din milă pentru Spiritul lui Adam, Tatăl nenăscut trimite În ajutor (boethos) propriul său Suflet, Inteligența (epinoia)-Lumină numită Zoe-Viața72. Zărind Însă În Adam scînteierea Luminii, Arhonții Își dau pe deplin seama de superioritatea lui și hotărăsc să-l facă prizonierul definitiv al materiei, construindu-i acum un trup fizic alcătuit din cele patru elemente materiale (pămînt, apă, foc și vînt) amestecate cu Întunericul și
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
sau străvezii și am silit să intre în lumina lor eterogenul, ca într-o vitrină de optician ambulant. Mai pe scurt, m-a posedat intenția de a împrumuta vorbelor însușiri materiale, așa încât unele să miroase, unele să supere pupila prin scânteiere, altele să fie pipăibile, dure sau musculate și cu păr de animal..." Dar nu cerea Victor Hugo punerea cuvintelor de rând pe același plan cu cele "patriciene"? Nu invocase Rabelais "cuvinte băloase, cuvinte coclite, cuvinte de azur, cuvinte de nisip
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
acest element de limbaj va fi pusă în valoare de dublarea ulterioară a acestui motiv cromatic în prim-planul discursului. Cea de-a treia ipostază a reapariției motivului secțiunii introductive recurge la omisiunea frecventelor apogiaturi cvintuple (posibile corespondențe sonore ale scânteierilor mediului acvatic, tulburat de jocul capricios al sirenei) și la transpunerea la octava superioară a figurației palindromice a ultimilor doi timpi ai măsurii. De asemenea, pedala sonoră inițială a sunetului la va fi înlocuită cu „semnalul” sonor al terței mici
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
apropie, își face apariția o linie melodică în octave cu salturi expuse în viteză, care amintește parcă de celebra temă amoroso din Mefisto Vals. Aparenta lipsă de obiectiv a debutului va fi subliniată de linia acestei voci superioare ce evocă scânteieri răzlețe de lumină, iradiate de pulsul strict al ostinato-ului. Ceea ce la început era o monodie murmurată ( pp ), cu un efect superficial al pedalei de rezonanță, devine o emoție crescândă culminată printr-un glissando electrizant ( f ), ce produce o primă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
lucruri adevărate. Tu ce zici, Sganarel? E cu putință ceva mai încântător? Ia întoarce-te nițel, fetițo. Ah, ce mijlocel bine prins. Te rog, ridică acum nițel capul. Ah, ce obrăjori minunați!... Deschide ochii cască-i bine așa!... Ah, ce scânteieri orbitoare! Și acuma, ia să vedem dințișorii. Mărgăritare, nu altceva, și buzele îți vine să le strivești cu sărutări. În ce mă privește, sunt mulțumit și-n viața mea n-am văzut o fetișcană mai fermecătoare. CHARLOTTE: Zici dumneata așa
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
spectrală. Pentru realizarea vidului impus este necesar un timp de aproximativ 2 ore; * se deschide butelia de argon și se reglează reductorul de presiune la 5 bar; * se pornește aparatul de la butonul din spate; * se așează proba pe standul de scânteiere, astfel încât orificiul de acces la electrod să fie complet acoperit; proba se fixează pe stand cu ajutorul sistemului de prindere; * se pornește calculatorul și se așteaptă până când se încarcă sistemul de operare; * se cuplează sursa de scânteiere de la butonul situat în
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93479]
-
proba pe standul de scânteiere, astfel încât orificiul de acces la electrod să fie complet acoperit; proba se fixează pe stand cu ajutorul sistemului de prindere; * se pornește calculatorul și se așteaptă până când se încarcă sistemul de operare; * se cuplează sursa de scânteiere de la butonul situat în partea frontală jos a aparatului; * se pornește soft-ul dedicat al aparatului, prin apăsare pe icon-ul WASLAB; * prin apăsare pe ANALYSIS se selectează programul de analiză (de exemplu, pentru un material cu baza Fe sau
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93479]
-
corespunzător. O pregătire necorespunzătoare a probelor poate influența negativ măsurătorile; * vârful electrodului trebuie curățat după fiecare descărcare. Se va folosi în acest scop periuța specială, tip creion, din dotarea aparatului (figura 7); * dacă software-ul specializat anunță că standul de scânteiere trebuie curățat, această operație trebuie realizată imediat; * se recomandă utilizarea aparatului în intervalul de temperaturi 18÷23șC; * dacă este necesară schimbarea bazei (de exemplu, din Fe în Al), va trebui schimbat electrodul, fiind necesară curățarea acestuia înainte de utilizare; în acest
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93479]
-
se conturează o inteligență sufletească exemplară. De altfel, talentul memorialistei este superior chiar aceluia de poetă, care în decursul timpului a suferit o oarecare temperare. Era o natură sociabilă, veselă, optimistă. Cucerea îndată simpatia oamenilor prin felul ei deschis, prin scânteierea spiritului ei ingenios, dar toate devotamentele pe care le câștiga pentru sine le îndrepta îndată către țara ei de obârșie, niciodată uitată, mereu prezentă în inima ei caldă și credincioasă. A fost timp de cincizeci de ani și mai bine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
elementele de bestiar și peisagistică vitalist-mitice, cu accente de fantastic folcloric. C. cultivă tema străbunilor, a obârșiei, tinzând spre cristalizarea identității eului liric. Cartea anotimpurilor (1976) e o scriere „pentru copii”, în care răzbat pe alocuri unde de suavitate sau scânteieri ludice. În Adalbert Ignotus, ciclu baladesc despre un ciudat personaj, „păstor” peste mărunte sălbăticiuni, discursul poetic, de o calofilie discretă, etalează o prețiozitate livrescă și se desfășoară într-un zumzet metaforic, cu ocultarea sau evanescența tramei narative. Al doilea volum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
al animalului, păstrat, potențat de muțenia sa. Ce știm noi despre ce are animalul în cap, cine poate spune ce fel de gânduri i se învârt în spatele privirii? Imagini, mai degrabă decât gânduri. Imagini somptuoase, imprevizibile, care poartă în sine scânteieri, amintiri sau presimțiri de o clipă. Heidegger susține că animalele nu ne văd cu adevărat. Dar ce știe el, la urma urmelor? Culcat într-un colț al camerei, ultimul meu câine asemeni tuturor celorlalți pe care i-am avut nu
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
poate spune? - ,,Granița sau limita.” ,, Dincolo de piatră, puteam să văd oameni în forma lor era exact ca cea de pe pământ și am mai putut vedea ce am putea numi clădiri. Totul era pătruns de cea mai minunată lum ină - o scânteiere vie, galben aurie, o culoare deschisă, și nu precum culoarea aurie pe care o știam de pe pământ. Apropiindu-mă, m-am simțit că treceam prin acea pâclă. Era un sentiment atât de îmbucurător și de minunat, pa rcă pur și
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
sau sexuale, de vacanțe și călătorii, de episoade curioase, dramatice, semnificative ori pur și simplu amuzante din existența zilnică a autorului, a mediilor universitare ieșene, a obștii scriitoricești, a satului natal etc., colportând uneori, pur și simplu, bârfe, înnobilate prin scânteierea stilistică și prin hazul mizanscenei, și mai ales prin divagațiile hermeneutice pe care le prilejuiesc, ori trasând portrete ale unor contemporani. Filonul intimist - de altfel depistabil mai pretutindeni - nu predomină totuși, iar prim-planul este ocupat de comentariile și glosările
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
luptei, îmbelșugat udată de sânge. Eroii mor căzuți în praf, orbiți de umbră. Praful câmpiei e o prefigurare a pulberii în care toate se întorc, și cele mai mândre cetăți, în frunte cu Troia. Strălucește, câmpia aceasta, până la cer de scânteierile coifurilor, armurilor, săbiilor, lăncilor și adesea pare bântuită de flăcări, care sunt flăcările forței, sub cerul senin, forța care trăiește și vrea să rămână sub soare. Când Zeus umple câmpul de luptă de o negură deasă, eroii se simt pierduți
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
autor propune, completînd cărțile lui Bernard Stiegler 6, o viziune critică a producției culturale și a dereglării morale și reprezentaționale a societăților liberale. Liberalismul ar favoriza o "anomie distructivă", prin emergența unei forme de narcisism fetișizant, determinînd satisfacția pulsională prin scînteierea obiectelor de consum și a imaginilor publicitare sofisticate și primare care îl lasă pe cetățean deposedat de el însuși și golit de capacitatea sa cognitivă de a face proiecte consistente și, prin urmare (menționez consecințele pentru teoria pe care o
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de catarg și să șuiere În bătaia vântului. Nici măcar catargul nu scăpă dezlănțuirii stihiilor, ci căzu peste bord cu un zgomot asurzitor, În timp ce valurile Înspumate invadau puntea vasului nostru. Noaptea era extrem de Întunecoasă, luminată doar din timp În timp de scânteierile fulgerelor care străbăteau cerul Însoțite de bubuiturile tunetelor; grindina și ploaia cădeau În neștire, astfel Încât natura Însăși părea că pusese la cale o conspirație Împotriva noastră. Conștientizam acum cu Întârziere greșeala pe care o făcusem Îmbarcându-mă pe un vas
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
copac lovit de trăsnet, chipul vostru care ne scrie soarta pre solzul trecut prin foc al țestoasei, sau fulgerarea voastră face să țâșnească dintr-o multiplă beznă lenta mutație a ființei în Logos? Nu, spune copacul. El zice: Nu! În scânteierea trufașei sale frunți. Arborele vieții este un arbore central, stejar în Galia, tei în Germania, frasin în Scandinavia, măslin în Islam, banan în India, seva sa fiind rosa cerească, fructele sale dând nemurire. Kabbala mai vorbește despre un copac al
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]