579 matches
-
vii și pentru spălarea corpului, la exterior, pentru făcut baie. M-au întrebat nepoții: cum fac baie plantele și animalele? Leam răspuns că lor le face baie ploaia. Toate ființele vii se spală, fac baie. Pentru oameni este benefic și scăldatul și înotul, în bazinele din ștranduri și în special în stațiunile balneoclimaterice, cu ape bogate în săruri minerale, cu acțiune benefică asupra sănătății. 3.2.4. PĂMÂNTUL Noi, ființele vii, avem nevoie de pământ, pe care să trăim. „Noi vrem
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
erau, pentru Sammler, proiecte utopice. Acolo, În Est, accentul se punea pe bunuri de nivel scăzut, pe pantofi, șepci, pompe de chiuvetă și ligheane de tinichea pentru țărani și muncitori. Aici se punea pe anumite privilegii și plăceri. Aici pe scăldatul gol În apele paradisului et cetera. Dar Întotdeauna o anumită disperare care sublinia plăcerea, moartea așezată Înăuntrul capsulei de sănătate, ghidând-o, și Întunecimea făcându-ți cu ochiul dinspre soarele auriu utopic. — Deci te-ai certat cu Wharton Horricker? — E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
câțiva de la APADOR Ch. Săracă lumea protestatară! Ficare dintre ele depusese în Parlament câte un proiect de lege: Mariana, social-democrata, pentru dezincriminarea prostituției, și Mona, liberala, pentru drepturile animalelelor. Gabriel Andreescu. Opere de caritate. De nivel înalt. Înotul e erotic, scăldatul este erotic, un peisaj poate să fie profund erotic, o masă gustoasă este erotică. Uneori până și sexul este erotic! Trimitere la ultimele cuvinte ale lui Ceaușescu din 22 decembrie 1989, de la tribuna Comitetului Central, adresate unei mulțimi în derută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
evidență în partea stângă a clădirii. Păsările circulau printr-o fereastră deschisă, într-un șuvoi constant de veniri și plecări. Pe piedestalele micuțe din jurul încăperii era o scăldătoare pentru păsări, erau puse tot felul de semințe, iar un bazin de scăldat pentru păsări era piesa centrală a camerei. Niște păuni pășeau țanțoși pe podea. Dar nu toate păsările erau vii. Creaturi împăiate odihneau în vitrine de sticlă peste tot prin jur, imobilizate pe vecie în scene tipice vieții lor: păsări mâncând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
mintea. Acum, Însă, nu voia să știe de nimic. Își amintea cum, pe când era copil, fugea de acasă și venea să se scalde, laolaltă cu porcii, În nămolul Eleșteului. Mamă-sa, văduvă de tânără, Îl bătea când se Întorcea de la scăldat, Însă mai mult așa, ca să nu se spună că nu l-a urecheat. Avea suflet bun mama lui. Era chioară și ochiul ei alb Îi punea În Încurcătură pe cei care o Întâlneau prima oară. Ea știa asta și devenise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mulți înțepeniseră de la frigul care se lăsa spre dimineață. Eram bineînțeles copil, cu spaimele de rigoare, și nu aveam nici o grabă să plec undeva. N-am nici o grabă să plec undeva ori să trec la ligheanul cu apă semiîncălzită pentru scăldat. În casa de la Brașov, probabil cea mai dură lipsă, mai grea decât a apei curente, era aceea a bibliotecii. Câteva zeci de cărți depozitate într-un cufăr greu în podul comun erau toată zestrea intelectuală a bunicilor. Temerile mele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
cum vă place!» «Nu-i de plăcut, e de al’ceva, problema cu sacu-n cap, di ploai’, că tot nu te apără - da-i vorba că-i ca cum...» «Că-i ca cum - ce? N-o ameți: ce-i cu scăldatul vostru?» «Ce să fie... La noi, omu, când vrè el să se scalde, se dizbracă di tăt - că noi nu-mblăm În schiloț’, ca boierii, noi, la scăldat, ne purtăm cum ne-o făcut mama. Și nu-i de rușâne, pi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ca cum...» «Că-i ca cum - ce? N-o ameți: ce-i cu scăldatul vostru?» «Ce să fie... La noi, omu, când vrè el să se scalde, se dizbracă di tăt - că noi nu-mblăm În schiloț’, ca boierii, noi, la scăldat, ne purtăm cum ne-o făcut mama. Și nu-i de rușâne, pi la noi, chiar dacă omu mai țâne-o mână pi dinainti - să știț’: ’i numa di formă, c-adica el are ce-ascunde... Da tot n-ascunde: gol-goluț, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
În casă. Mai bine să vedem ce-ți fac gionatele... Așa le zice mama picioarelor mele, pline de bube urâte pe sub genunchi - din pricina lor nu pot umbla, nu pot Îndoi genunchii, nu pot coborî la joacă. Le-am cules la scăldat, zice mama. Așa o fi. Din pricina gionatelor bolnave stau În calidor, Învelit În pături pân-la brâu. Și trăznesc a pucioasă, de parc-aș fi râios. Dar nu-s. Nu râie am adunat de la vale, la scăldat - altceva. Cu bube. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
sovietici. Oare În același lagăr cu tata? Sau Îi desparte, pe la mijloc, cu sârmă ghimpată? În cele din urmă, se Întoarce mama - prin față. - La ce-i trebuie devușcăi vata?, o Întreb. Are și ea bube la gionate? Culese de la scăldat? - Îmhî!, răspunde mama, privind În altă parte. - Eu n-am văzut picioarele ei, are ca mine, ca toată lumea, picioare? Mama nu apucă să răspundă: bate cineva În ușă. Aleargă, Încuie răsucind cheia de două ori - apoi Întreabă cine-i. - Șeful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Șterg tabla, desenez altceva - pe calidor. Din calidor le văd pe toate: Fetițele, fetișoarele, fetișcanele, fetele-mari, fetele-și-mai-mari (și mai mici) cu care m-am avut eu bine În viața mea, de la Mana. O văd mereu, mereu, din calidor pe. La scăldat o văd. Numai la scăldat, Într-o știoalnă de pârâu În jos, unde nu ne ducem niciodată, n-avem la ce, noi de scăldat ne scăldăm fie În dreptul satului, fie pe pârâu În sus, către Curchi. O bulboană frumoasă-coz; una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
avut eu bine În viața mea, de la Mana. O văd mereu, mereu, din calidor pe. La scăldat o văd. Numai la scăldat, Într-o știoalnă de pârâu În jos, unde nu ne ducem niciodată, n-avem la ce, noi de scăldat ne scăldăm fie În dreptul satului, fie pe pârâu În sus, către Curchi. O bulboană frumoasă-coz; una de pică; de, la soare te puteai uita, dar la ea ba; ce mai Încoace-ncolo, Zâna Zânelor Cosânzene. O văd Într-una, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Curchi. O bulboană frumoasă-coz; una de pică; de, la soare te puteai uita, dar la ea ba; ce mai Încoace-ncolo, Zâna Zânelor Cosânzene. O văd Într-una, o văd și când n-o văd, pe fata ceea. Acolo, la scăldat, pe pârâu În jos, unde nu ne ducem de loc, de loc, pârâu-i drept ca ața, n-are sălcii pe maluri, nu se fac știolboane: dacă s-ar face, oamenii le-ar astupa, ei au tăiat albia dreaptă acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
iar se răstește: și n-o mai da cu mine pe prieteneală, că nu mă impresionezi!... Io nu-nțeleg de ce nu te duci să faci baie la ștrand, la bazin, unde se plătește taxă. Dacă ți s-a făcut de scăldat, plătește, scoate banu’... Rafael se holbează, ca și cum nu i-ar veni să creadă. Ăsta chiar vorbește serios sau face pe prostul? — Vrei să-mi tai și mie chitanță? Ar fi o idee... — Aicea, după ora zece încolo. Atunci face lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
o zi, așadar ne-am decis ca pe cealaltă, o duminică, s-o petrecem împreună la râu. Adeseori apa scădea în albia râului, totuși el atrăgea o mulțime de orășeni. Și noi mergeam regulat acolo. Deci duminica era zi de scăldat pentru orășeni, iar țăranii aveau grijă să-și țină vacile departe de noi și să le adape în josul râului. La marginea satului, coloana de automobile cotea la stânga, intrând pe un drum nepietruit, trecea pe lângă două gospodării țărănești, apoi motoarele se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
adevărați, după care nu trebuie decât să întindem mâna? Când am ieșit din apă, într-un târziu, se muiase pielea pe noi ca o rufă. Mama ne-a atras atenția că e nesănătos ce facem și ar trebui să scurtăm scăldatul. După asta, pe nepusă masă, unchiul a dispărut. Nu era de găsit nicăieri. În învălmașeala generală, se făcuse nevăzut pur și simplu. Ne întrebam cum izbutise, căci de regulă abia își târa picioarele și rămânea întruna în urmă. „Când îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Mopsy, care, evident, neavând nici o idee originală, se mulțumește să execute ceea ce i se ordonă. —Gata, mi-ajunge, zice Davey. Mă duc să mă culc. —Davey, te rog eu, nu mă lăsa baltă, îl implor pe un ton plângăreț. Ideea scăldatului la miezul nopții îmi pare dintr-odată nemaipomenită. Este o noapte minunată și apa era după-amiază destul de caldă, iar acum trebuie să fie numai bună. Dar nu vreau să fiu ca măgarul între oi în mijlocul acestor tăntălăi idiotizați de băutură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
digurile se rup și apa o ia la vale și ia și peștele spre bucuria celor care locuiesc prin satele pe unde curge. Gârla se umflă și trebuie să aștepți câteva zile până scade apa și să poți intra la scăldat și la prins pește. Deci, goi pușcă, cum am spus, intrăm să prindem pește. La vreo cinsprezece-douăzeci de pași depărtare de noi prindea pește de zor mătușa Măndița, zisă Pălădoaia, după numele bărbatului Palade. I se spunea Pălădoaia, fiindcă în
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
ia un taxi dacă avea de gînd să umble cu cogeamitea pachetul. Astăzi plecase mai tîrziu decît alte dați; voia să-l vadă neapărat pe domnișorul Julius și de aceea așteptase să se Însereze ca să ajungă cînd termina el cu scăldatul În bazin. Un bărbat Îi cedă locul În sfîrșit, dar ea trebuia să coboare la prima și nu mai avu cum să-i mulțumească decît schimonosindu-și fața Într-un zîmbet, ce mult ar fi dorit să se poată așeza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
nici o neînțelegere, că problemele sexuale erau deja rezolvate; era plăcut să știe că fiecare se va strădui, În măsura posibilităților, să le dăruiască celorlalți plăcere. Lungă de peste trei kilometri, plaja nudiștilor de la Cap d’Agde coboară În pantă lină, permițând scăldatul fără riscuri, inclusiv pentru copiii mici. Cea mai mare porțiune e de altfel rezervată scăldatului În familie, precum și jocurilor sportive (wind-surf, badminton, parapantă). E o convenție tacită, explică Rudi, ca perechile dornice de o experiență libertină să se Întâlnească În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
va strădui, În măsura posibilităților, să le dăruiască celorlalți plăcere. Lungă de peste trei kilometri, plaja nudiștilor de la Cap d’Agde coboară În pantă lină, permițând scăldatul fără riscuri, inclusiv pentru copiii mici. Cea mai mare porțiune e de altfel rezervată scăldatului În familie, precum și jocurilor sportive (wind-surf, badminton, parapantă). E o convenție tacită, explică Rudi, ca perechile dornice de o experiență libertină să se Întâlnească În partea estică a plajei, dincolo de chioșcul cu băuturi răcoritoare din Marseillan. Dunele, consolidate cu palisade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
fel ca toate, în nisipul vremii. Îmi place a crede că este un haiku de dragoste și, undeva, pe acea plajă continuă dansul unei perehi îndrăgostite, iar tangoul este însoțit de muzica valurilor și cântecul neauzit al scoicilor. Toamna la scăldat - soarele-n copca azurie dintre nori Poem-peisaj, poem-capcană. Toamna se scaldă, soarele sau oarecari vrednici oameni netemători de răceala apei. Să fim atenți: soarele ne privește, scăpat dintre nori. Singură luna printre norii cerniți - de-av-ați acunselea Apare, dispare luna. Viața
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
pe geamuri - toamna-n grădiniță Secera lunii se ascunde printre nori - frunzele-s roșii Picuri rubinii - printre spinii ascuțiti surâsul toamnei Copaci desfrunziți - fără tata acasă anotimp în tuș Vânt rece-n scrânciob îngânând guguștiucii - tot parcul pustiu Toamna la scăldat - soarele-n copca azurie dintre nori Mai multă lumină pe drumul din pădure - cum mor copacii Străzile-s pustii - în plopii goi ciorile-n stoluri croncănind Foșnet în frunze - bastonul bătrânului căutând drumul Cade o nucă - din copacii cât veacul
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
acolo, la primărie. Și totul, sau, aproape totul, la suprafață, a reintrat În normal. Au mai trecut niște ani. Pe un soare torid, În zi de sărbătoare, după ce a servit masa de prânz, Mereuță Pârjol a avut chef de un scăldat pe cinste. Și, nici una, nici două, s-a dezbrăcat, a urcat pe trambulină și, cu o voinicitate nenaturală, parcă, s-a azvârlit În apa, limpede și rece, a piscinei proprietate personală. S-a cufundat și n-a mai ieșit. N-
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
numele a trei frați Oncescu. Onceștii Noi (Lazu - așezare în poiana răzuită de arbori) este așezat pe partea stângă a apelor pârâului Berheci, folosite la adăparea naturală a vitelor, irigarea grădinilor de zarzavat, topitorii pentru cânepă și in, loc de scăldat al copiilor și de inițiere în pescuit. Este populat de răzeși cât și de clăcași așezați în cătunul Valea Iepei la împroprietărirea țăranilor din 1864, (împroprietărire s-a făcut și 1921). Satul Lazu (Onceștii Noi) s-a dezvoltat în prelungire
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]