351 matches
-
promovării folclorului și tradițiilor. Principalele puncte de atracție le reprezintă Castelul Bran, mănăstirile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din Transilvania ori Cimitirul Vesel din Săpânța. România oferă și atracții turistice naturale, precum Delta Dunării, Porțile de Fier, Peștera Scărișoara și alte peșteri din Munții Apuseni. Prin funcțiile sale complexe, prin poziția în cadrul țării și prin numeroasele obiective cu valoare istorică, arhitectonică și de altă natură, Bucureștiul reprezintă unul dintre principalele centre turistice ale României. Bucureștiul se remarcă prin de
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
de izvoare a acestuia, aval de locul numit Fleiu (aparținând de Cătunul Sfoartea), la o altitudine de 1220 m, în Munții Bihorului. Accesul la peșteră se poate face din Valea Arieșului pe ruta Albac-Horea-Mătișești-Valea Albacului (20 km), sau dinspre Ghețarul Scărișoara, 12 km drum pe jos, pe traseul Ghețar-Ocoale-Sfoartea-Pasul Ursoaia-Valea Albacului. 1963 - Pădurarul Pașca Ispas descoperă peștera, iar speologii I.Viehmann și Gh.Racoviță explorează și cartează primi 212 m de galerii, relevând faptul că în fundul peșterii sub un planșeu stalacmitic
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
de municipiul Turnu Măgurele și la 18 km atât de la sud la nord cât și de la est la vest, Sprâncenata are ca vecini la est comuna Radomirești, la sud comunele Crângeni și Plopii-Slăvitești (ambele din județul Teleorman), la vest comunele Scărișoara, Băbiciu și Gostavățu, iar la nord comunele Dăneasa și Radomirești. Localitatea Sprâncenata, delimitată la est de apele Călmățuiului, iar la vest de cele ale Oltului, se află la circa 50 km de curba hipsometrică de 200 m care marchează limita
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
relativ mică alternând toată gamă de speleoteme aranjate riguros, ca de mână unui tipicar muzeograf. Deoarece este rezervație închisă total vizitării, e suficient să amintim că se află în Munții Bihorului, în comuna Gardă de Sus, nu departe de peșteră Scărișoara. Pojar, care pe langă boală cunoscută din copilărie mai are și sensul de incendiu, căldura mare, aici are înțelesul de loc călduros, adică versantul sudic al unui deal sau munte expus soarelui unde temperatura este mai ridicată. Poliță este un
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
Arieș, Rachișul Român, Runc, Săcalul de Câmpie, Săcel, Sălciua de Jos, Sălciua de Sus, Sălicea, Săliște, Sând, Sângeorgiu, Sânger de Câmpie, Sâniacob, Sânmarghita, Sânmartinul Deșert, Sânmartinul Sărat, Sânmihaiul de Jos, Sânmihaiul de Sus, Sartăș, Sasavința, Șăulia, Șăușa de Câmpie, Săvădisla, Scărișoara, Șchiopi, Silvașul Unguresc, Surduc, Șuțu, Tăureni, Țicud, Trăscău, Tritul de Jos, Tritul de Sus, Tur, Urca, Vaidasig, Vaidei de Câmpie, Velcheriul de Câmpie, Vereșmort, Vidolm, Vidra de Jos, Vidra de Sus, Vințul de Sus, Zău. Între 1918-1925 aceste comune rurale
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
fie urcând din Valea Ordâncușii pe versantul drept pe o poteca greu de găsit ce începe aval de Peșteră Corobana lui Gârtău, fie coborând din Dealul Mununii, din marcajul cruce roșie care duce din comuna Gardă de Sus la Cabană Scărișoara. Prima mențiune a peșterii este făcută de R. Jeannel și Emil Racoviță (1929), care dau o descriere, o schiță de hartă și prezintă diferite fenomene hidrologice, biologice și meteorologice. Ei denumesc peșteră „Ghețarul de la Zgurăști”. Porțiunea explorata cuprinde avenul de
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
Aliceni, tot în plasa Câlnău, în jurul satului cu același nume. În 1950, comuna a intrat în componența raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, satele Călugări și Haimanale și-au schimbat numele în "Scărișoara", respectiv "Viișoara". Actuala componență o are comuna din 1968, când a revenit la județul Buzău; tot atunci, satele Poșta, Viișoara, Scărișoara și Poșta Nouă (ultimul apărut între timp) au fost comasate, formând satul "Poșta Câlnău", iar localitatea Satul Nou a
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, satele Călugări și Haimanale și-au schimbat numele în "Scărișoara", respectiv "Viișoara". Actuala componență o are comuna din 1968, când a revenit la județul Buzău; tot atunci, satele Poșta, Viișoara, Scărișoara și Poșta Nouă (ultimul apărut între timp) au fost comasate, formând satul "Poșta Câlnău", iar localitatea Satul Nou a fost inclusă în Potârnichești. Trei obiective din comuna Poșta Câlnău sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău, toate fiind
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
tradițiilor. Principalele puncte de atracție le reprezintă Castelul Bran, mânăstirile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din Transilvania ori Cimitirul Vesel din Săpânța. Alte atracții turistice importante din România sunt cele naturale precum Delta Dunării, Porțile de Fier, Peștera Scărișoara și încă alte câteva peșteri din Munții Apuseni. Bucovina este situată în partea de nord a României, în nord-vestul Moldovei. Regiune montană pitorească, cu tradiții etnografice ce dăinuie nealterate, Bucovina se remarcă printr-o activitate turistică dinamică, datorată în primul
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
superior este amenajat bazinul de acumulare Vâlsan, care captează apa și o conduce subteran la Lacul Vidraru a hidrocentralei de pe râul Argeș. În zona superioară râului Vâlsan s-au format două lacuri nivale, unul situat în circul glaciar de sub culmea Scărișoara, " La căldarea cu izvoare", iar altul în microdepresiunea glaciară de la obârșia râului Vâlsan. În zona montană, râul Vâlsan este alimentat în principal prin topirea zăpezilor. Cei mai importanți afluenți ai râului Vâlsan sunt pe dreapta. În râul Vâlsan trăiesc peste
Râul Vâlsan, Argeș () [Corola-website/Science/313629_a_314958]
-
sau "Ghețarul de la Scărișoara" adăpostește cel mai mare ghețar subteran din România. De aici îi vine și numele de „ghețar” iar „Scărișoara” provine de la comuna Scărișoara situată 16 km mai jos, de care aparținea administrativ în vremea când a fost numită astfel. Acum aparține
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
sau "Ghețarul de la Scărișoara" adăpostește cel mai mare ghețar subteran din România. De aici îi vine și numele de „ghețar” iar „Scărișoara” provine de la comuna Scărișoara situată 16 km mai jos, de care aparținea administrativ în vremea când a fost numită astfel. Acum aparține comunei Gârda de Sus, județul Alba. Drumul spre peșteră pornește din comuna Gârda de Sus, situată pe valea
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
sau "Ghețarul de la Scărișoara" adăpostește cel mai mare ghețar subteran din România. De aici îi vine și numele de „ghețar” iar „Scărișoara” provine de la comuna Scărișoara situată 16 km mai jos, de care aparținea administrativ în vremea când a fost numită astfel. Acum aparține comunei Gârda de Sus, județul Alba. Drumul spre peșteră pornește din comuna Gârda de Sus, situată pe valea Arieșului Mare la 32
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
avenului, Emil Racoviță (1927) cercetează formațiunile de gheață iar V. Pușcariu (1934) face o prezentare științifică și turistică. "Rezervațile" Ghețarului sunt explorate de-abia în 1947 de Maxim Pop și Mihai Șerban. După o stagnare de 15 ani, studiul Ghețarului Scărișoara este reluat în 1965 de Iosif Viehmann, Gh. Racoviță, M. Șerban, T. Rusu și V. Crăciun. Peștera Ghețarul de la Scărișoara face parte din sistemul carstic Ghețar - Ocoale - Dobrești. Este formată în calcare de vârstă Jurasic superior, dispuse monoclinal pe direcția
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
sunt explorate de-abia în 1947 de Maxim Pop și Mihai Șerban. După o stagnare de 15 ani, studiul Ghețarului Scărișoara este reluat în 1965 de Iosif Viehmann, Gh. Racoviță, M. Șerban, T. Rusu și V. Crăciun. Peștera Ghețarul de la Scărișoara face parte din sistemul carstic Ghețar - Ocoale - Dobrești. Este formată în calcare de vârstă Jurasic superior, dispuse monoclinal pe direcția NV-SE, la o altitudine de 1.165 m, la marginea platoului carstic Ghețari - Ocoale. Cândva Valea Ocoale curgea la
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
Dobrești. Este formată în calcare de vârstă Jurasic superior, dispuse monoclinal pe direcția NV-SE, la o altitudine de 1.165 m, la marginea platoului carstic Ghețari - Ocoale. Cândva Valea Ocoale curgea la suprafață. Odată cu dizolvarea în freatic a peșterii Scărișoara apele coboară în subteran. Ieșirea apei la lumină se făcea prin Pojarul Poliței. Continuând dizolvarea, apa coboră în Avenul din Șesuri cu ieșire la suprafață în Izbucul Poliței. Golul rămas uscat al Scărișoarei, în urma prăbușirii avenului de intrare, se umple
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
suprafață. Odată cu dizolvarea în freatic a peșterii Scărișoara apele coboară în subteran. Ieșirea apei la lumină se făcea prin Pojarul Poliței. Continuând dizolvarea, apa coboră în Avenul din Șesuri cu ieșire la suprafață în Izbucul Poliței. Golul rămas uscat al Scărișoarei, în urma prăbușirii avenului de intrare, se umple cu gheață în timpul glaciațiunilor. După încălzirea vremii gheața începe să se topească și dispare jumătate din volum, dar este alimentată în fiecare iarnă cu un nou strat la suprafață. Topirea are loc și
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
descifrează din trecut o mulțime incredibilă de date. Cum a fost vremea în fiecare an din ultimii 4.000, când au fost incendii în zonă, când și cât aur se exploata în Apuseni pe vremea dacilor. Intrarea în Ghețarul de la Scărișoara se face printr-un impresionant aven, a cărui gură, cu un diametru de 60 m, se deschide în pădurea din marginea platoului. O potecă îngustă săpată în stâncă și câteva scări metalice ancorate în pereți înlesnesc coborârea celor 48 m
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
m cât măsoară adâncimea avenului. Pe fundul lui se păstrează în tot timpul anului un strat gros de zăpadă. Aici se pătrunde în Sala Mare printr-un impresionant portal măsurând 24 m lățime și 17 m înălțime. Topografia Ghețarului de la Scărișoara este simplă, deoarece peștera reprezintă o încăpere unică cu o dezvoltare totală de 700 m. În mijlocul acestei încăperi se află un imens bloc de gheață, cu un volum de 80.000 m și care dăinuie în peșteră de peste 4.000
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
în Galeria Coman - o prelungire îngustată a Rezervației Mari - care coboară în pantă accentuată până la adâncimea maximă a peșterii de 105 m, apropiindu-se în același timp la numai câțiva metri de cea de a doua perlă a sistemului carstic Scărișoara - peștera Pojarul Poliței. De fapt, între cele două cavități a existat cândva, înainte de începutul formării blocului de gheață, o comunicare naturală. Ghețarul de la Scărișoara este important pentru știință în primul rând în complexul de fenomene care se datoresc prezenței gheții
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
în același timp la numai câțiva metri de cea de a doua perlă a sistemului carstic Scărișoara - peștera Pojarul Poliței. De fapt, între cele două cavități a existat cândva, înainte de începutul formării blocului de gheață, o comunicare naturală. Ghețarul de la Scărișoara este important pentru știință în primul rând în complexul de fenomene care se datoresc prezenței gheții și structurii generale a peșterii: morfogeneză și evoluția formațiunilor de gheață, stratificarea masivului de gheață etc. Avenul, prin flora sa variată, diferențiată pe nivele
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
Occidentalilor. În interiorul parcului sunt incluse mai multe rezervații naturale de importanță geologică, floristică, faunistică, speologică sau peisagistică, dintre care: Avenul din Hoanca Urzicarului, Izbucul de la Cotețul Dobreștilor, Izbucul Mătișești, Izbucul Tăuzului, Peștera Coiba Mare, Peștera Ghețarul de la Vârtop și Peștera Scărișoara (pe teritoriul județului Alba); Avenul Borțigului, Complexul Carstic din Valea Ponorului, Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros, Groapa de la Bârsa, Groapa Ruginoasa, Peștera Cetatea Rădesei, Pietrele Boghii, Pietrele Galbenei, Poiana Florilor, Platoul Carstic Padiș, Valea Sighiștelului, Valea Galbenei, Platoul Carstic Lumea Pierdută
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
2011 face o donație de 4000 de volume de carte nouă pentru prima biblioteca românească din Canada la Montreal. Pe 24 iunie 2011, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, prin demersul direct al directorului Ardelean, ctitorește o nouă bibliotecă la Mănăstirea Scărișoara Nouă din jud. Satu Mare.
Teodor Ardelean () [Corola-website/Science/305319_a_306648]
-
galeriile profunde ale peșterii. Ulterior a fost cartată de Bleahu și Iosif Viehmann. În 1957 a fost declarată monument al naturii și închisă cu poartă. Mulți specialiști susțin că este chiar mai spectaculoasă decât mult mai celebra peșteră "Ghețarul de la Scărișoara". Intrarea este un portal de 15 metri lățime și 5 metri înălțime. Este descendentă și duce în "Sala Ghețarului", de 70 metri lungime. Blocul de gheață are aproximativ 1.600 metri cubi. Din această sală, trecând printr-o poartă și
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
montane în total. În Munții Apuseni se pot distinge Munții Bihorului alcătuiți din șisturi cristaline și calcare, respectiv Munții Metaliferi și Munții Vlădeasa din roci eruptive. Relieful carstic este bine reprezentat în Munții Apuseni unde peșteri așa cum ar fi Urșilor, Scărișoara și Vântului reprezintă monumente ale naturii. Grupul de mijloc al Carpaților Occidentali, Munții Poiana Ruscă, având altitudinea maximă în Munții Poiana Ruscăi, Vârful Padeș cu 1374 m, sunt alcătuiți din șisturi cristaline. În cadrul grupului sudic al Munților Banatului se pot
Carpații Occidentali Românești () [Corola-website/Science/304634_a_305963]