434 matches
-
familie semantică formate (sau traduse?) în maghiară (Bogaciu = Bogács < magh. bogács, „spin“; Cuchi nișul ș.a. < magh. kökényes, „măceș“), slavă (Glogova, Glovavaț, Glovoveț etc. < sl. glog, „păducel“, Cîmpina < kopina „rug de mure“), sîrbă (Dracea < srb. drača, „mărăciniș“), ucraineană (Bodoc < ucr. bodak, „scai“). E greu de dovedit care dintre aceste nume au fost create ex nihilo de populația respectivă, înlocuind toponime anterioare formate în romînește sau în alte limbi, și care au fost traduse din romînă sau din altă limbă. Pînă la proba
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
adânc" (< a dormi [precum zace un] buștean), în care complementul comparației își asumă o valoare adverbială; multe alte exemple (înghețat tun, sănătos tun, a dormi tun, nu se știe ca pământul, a lega burduf, a lămuri buștean, a se ține scai, gol pușcă, plin buză, amorezat lulea, prieten la toartă, scump foc, urât foc etc.) sunt date și în bună parte explicate în Graur, ER, pp. 159-160, Graur, AER, pp. 16-18, 73; acestei categorii îi aparțin și compusele de genul Statu-Palmă-Barbă-Cot
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
s-au lăsat contaminate, conduse de om, Controlorul general al naturii. Înțelegem, acum, teama tot mai mare a animalelor. Slobozit din cușcă în Pirinei, ursul sloven nu își recapătă cu adevărat libertatea, ci îl reîntâlnește pe om, care se ține scai după "coada" lui. Înainte de a-l elibera, i-am strecurat sub piele un mic emițător care ne va ține la curent cu toate drumurile lui, cu faptele și gesturile lui cele mai mărunte, cu viața lui privată. Idem în ceea ce privește păsările
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
continuitate, 1997, Lumini către Eminescu, 2000, ș.a. MANEA, Constantin n. 26 mai 1958, Vaslui (Roșiești): jurist, epigramist. A urmat Facultatea de Drept a Universității "Al. I. Cuza" din Iași. Debutează literar în revista Urzica (1975). Colaborează la Urzica, Albina, Papagalul, Scaiul, Vremea nouă, Flacăra Iașului, Adevărul, Rebus, Oferta, Jurnalul vasluian, Meridianul. A obținut numeroase premii la concursurile de creație și la Festivalul Umorului de la Vaslui. Tip. în mai multe volume colective. MARIN, Dumitru V., n. 28 aprilie 1941, Bacău (Giurgiuoana, comuna
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
n. 6 decembrie 1959, Vaslui (comuna Costești): publicist și epigramist. A făcut studii liceale. A fost redactor la publicații din Vaslui. Membru al Cenaclului epigramiștilor al Casei de Cultură Vaslui. A colaborat la Vremea nouă, Adevărul, Flacăra Iașului, Perdaful, Urzica, Scaiul, Gazeta sporturilor, Păreri Galeriei Profesorilor Bologna, autor și coordonator al 373 tutovene, Meridianul. Prezent cu catrene în mai multe antologii, între care "În dulcele târg al Ieșilor". Tip. Pe drumul de costișe, 2001, și în volume colective. TUDOSIE, Avram D.
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
condițiile sunt ceva mai bune, ghirlandele de flori se mențin mult timp, uneori toată vara. Dintre speciile ruderale ce supraviețuiesc pe marginea drumurilor și pe locuri virane, amintim: holera (Xanthium spinosum) folosită ca medicament în bolile prostatei, scaietele (Cirsium lanceolatum), scaiul vânăt (Eryngium planum), brusturele (Arctium lappa), potbalul (Tussilago farfara), scaiul galben (Centaurea solitialis), laurul sau ciumăfaia (Datura stramonium) una dintre cele mai otrăvitoare plante, măselarița (Hyascyamus niger) la fel de otrăvitoare, pelinul (Artemisa obsinthium), cântat în cântecele populare și folosit
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mult timp, uneori toată vara. Dintre speciile ruderale ce supraviețuiesc pe marginea drumurilor și pe locuri virane, amintim: holera (Xanthium spinosum) folosită ca medicament în bolile prostatei, scaietele (Cirsium lanceolatum), scaiul vânăt (Eryngium planum), brusturele (Arctium lappa), potbalul (Tussilago farfara), scaiul galben (Centaurea solitialis), laurul sau ciumăfaia (Datura stramonium) una dintre cele mai otrăvitoare plante, măselarița (Hyascyamus niger) la fel de otrăvitoare, pelinul (Artemisa obsinthium), cântat în cântecele populare și folosit ca plantă medicinală în afecțiunile stomacului și ale ficatului, mușețelul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
știe să umple borș,/ Dar la horă cu flăcăi,/ Ea se prinde mai întăi”. Cântecele populare locale, doinele și baladele, sunt expresie a vieții spirituale, a trăirilor și sentimentelor oamenilor de pe aceste meleaguri. Sunt concludente versurile: Foaie verde lemn de scai,/ Inimă de putregai,/ N-am cuțit ca să te tai,/ Să văd în tine ce ai". Doinele sau cântecele de jale au ca temă sentimentele de dragoste, dorul, suferința, căsătoria nefericită, copilul cu mamă vitregă, copilul crescut de cioban. Natura înconjurătoare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fi tâlhari, ne-au Întâlnit În pădure și s-au năpustit asupra convoiului ce transporta bagajele ofițerilor englezi, aceștia aflându-se, Împreună cu numeroșii lor servitori, la o distanță considerabilă Înaintea noastră. Când i-am văzut pe ticăloși ținându-se ca scaiul de oamenii noștri, am descărcat pistolul În aer, pe de o parte pentru a-i chema pe englezi În ajutorul nostru, iar pe de altă parte, pentru a-i Înspăimânta pe atacatori - lucru care a avut de altfel efectul scontat
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
conferințe. Finul se rușinează cu o așa nașă, când îi servește de gazdă în orașul studenției lui, o plimbă numai pe la periferie, în speranța fierbinte că nu se va întâlni cu vreun cunoscut. Dar ți-ai găsit, ghinionul se ține scai de el, prietenul său, durduliul cel pistruiat, o află în patul finului, în timp ce se odihnea, și nu scapă ocazia de a slobozi câteva apropouri cu conotație sexuală urmate de hohote de râs pe hol, după ce va fi ascultat toată însăilătura
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
se găsesc numeroase specii cu o valoare furajeră slabă ca.: Achillea setacea (coada șoricelului ),, Plantago lanceolata (pătlagina îngustă), Thymus globreocenus (cimbrul), Prunella vulgaris ( busuiocul sălbatic),Plantago media (pătlagina moale), precum și numeroase buruieni care scad valoarea furajeră ca : Erynguim campestre (scaiul dracului), Carduus acanthoides (spinul), Sambucus enulus (bozul) ș.a. Producția acestor pajiști este în general mică și variabilă în funcție de densitatea covorului vegetal și nu depășește 3000- 4000 kg la ha masă verde. Din cauza folosirii acestor pajiști numai ca pășune, a supraîncărcării
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
secolului XX, L. von Bertalanffy (1932) definește un sistem ca reprezentarea unui ansamblu de elemente identice sau diferite, unite prin conexiuni, interacțiuni, în așa fel încât realizează un întreg<footnote Mohanu, G., Ardelean, A. (1993), Ecologie și protecția mediului, Editura Scaiul, București. footnote>. Definiția nu este diferită de formularea actuală de „ansamblu de elemente (principii, forțe, reguli etc.) dependente unele de altele, formând un întreg organizat, care pune ordine într-un domeniu de gândire teoretică, reglementează clasificarea materialelor într-un domeniu
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
cod silvic”, în Almanahul Mediului, nr. 1, Editura Eurolobby, București, pp. 97-102 Mironescu, R. (2003), „Globalizarea în viziunea Parlamentului European”, în Buletin Informativ, nr. 1, Editura România de Mâine, București Mohanu, G., Ardelean, A. (1993), Ecologie și protecția mediului, Editura Scaiul, București Năstase, G. (1998), Termodinamica sistemelor energoinformaționale, Editura Rapana, București Niculescu, M.G., Adumitrăcesei, I.D. (2002), „Globalizare și realizarea intereselor naționale”, în Economistul, nr. 661 (1687/4-5 august) ONU - Population Division (1994), World Population Prospect 1994, New York O’Reily, F., Tomasevic
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
sursă directă o vizită a autorului în China Nouă, deducerea similitudinilor dintre cele două sisteme comuniste realizându-se astfel în cunoștință de cauză. De un cu totul alt nivel sunt câteva proze ale volumului De la potop încoace (1958). Farsa ...ca scaiul! este o agreabilă înscenare după lecția schițelor lui I.L. Caragiale; maestrul este citat, parodiat, iar cititorului i se face cu ochiul, pentru a nu rămâne neavertizat. Deși concepută „pe linie”, povestirea titulară din culegerea A cincea roată la căruță (1962
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
atunci vă Îmbrățișez cu tot dragul, M. V. Pienescu 28 București, 4.V.1975 Dragă Eugen, Am primit scrisoarea ta și m-a bucurat de toate știrile care mi le dai. Îți urez și de aci Înainte succes. Eu mă țin scai de fiul lui Tutoveanu și de D-na Millo. Am speranțe. Pe aici avem timp prost pentru boala mea. Aștept cu nerăbdare Varaticul. Acolo mă simt bine. Mi-ar face plăcere să mai pot veni la Folticeni. Să sper? Îți
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
zbura în viteză deasupra Micului Paris al acelor ani plini de viață și culoare, ai fi prins într-un singur minut poate și o sută de refrene. Iar măcar unul cu siguranță s-ar fi lipit de tine ca un scai și l- ai fi fredonat necontenit. Melodii care te îngenuncheau de durere, dar imediat te ridicau la loc celelalte, pline de viață, de băutură și distracție. Orașul muzicii care nu se termina și al chiotelor și zâmbetelor continue, de parcă nimeni
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
șfichiuia drept în față, înaintau tot mai greu pe zăpada înghețată. Omul simți deodată o căldură apăsătoare în tot corpul, calul necheză a doua oară, alerga neîncetat de parcă devenise un mânz zburdalnic, plin de vigoare. Din depărtare, țăranul părea un scai negru pe câmpia albă, un scai rostogolindu-se izgonit de vântul năprasnic de miazănoapte, până nu se mai văzu deloc... Seara vântul încetase, fulguia continuu cu fulgi mari ce cădeau alene, așternând un strat gros de zăpadă moale. În sat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
mai greu pe zăpada înghețată. Omul simți deodată o căldură apăsătoare în tot corpul, calul necheză a doua oară, alerga neîncetat de parcă devenise un mânz zburdalnic, plin de vigoare. Din depărtare, țăranul părea un scai negru pe câmpia albă, un scai rostogolindu-se izgonit de vântul năprasnic de miazănoapte, până nu se mai văzu deloc... Seara vântul încetase, fulguia continuu cu fulgi mari ce cădeau alene, așternând un strat gros de zăpadă moale. În sat luminile se aprindeau rând pe rând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
ani ai ei are deja trei copii...luați în îngrijire de Asistența Socială deoarece cel mai mic este sugar și ar fi fost riscant să îl alăpteze ea care este bolnavă de tbc. Se roagă, de câte ori are ocazia, se ține scai după medic să-i dea o permisie să meargă să își vadă copiii. Din păcate ori din fericire, nu a primit decât o singură dată ceea ce de multe ori cerea cu insistență! * * * Ne amuzăm copios de momentul comic la care
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
și la o coborâre, un cal "se poticnește, roata de dinainte se izbi de el în repejune și se sfărâmă pe loc; iar căruța... fugi înainte la vale, cu trii cai, cu trii roți și cu postașul aninat ca un scai" etc. E puțin probabil ca Alecsandri aflat la studii la Paris între 1834 și 1839 să fi călătorit vreodată cu o astfel de căruță de poștă. El a găsit descrierea și i-a înțeles potențialul ilustrativ și comic în cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
secerată (1967), cu un lirism, în tonalitate de lamento, amintind întrucâtva litaniile argheziene. Amintirile trăite sau visate sunt umbrite de viitorul devenit acum imposibil: „Tot ce nu am făcut/ când mai erai/ putea să fie o stea/ și este un scai.” Chiar și lucrurile care au aparținut celei pierdute vibrează dureros: „Sunt Daniel cel aruncat în groapa cu lei./ Voci tainice-mi șuieră: Ei, acum să te vedem,/ ei pe tine sau tu pe ei?” Singurătatea e cu atât mai greu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
de cultivare. în final, îngrășământul verde trebuie introdus în sol la o adâncime de cel puțin 15-20 cm. Această abordare nu trebuie făcută atunci când recoltatul este târziu, doarece nu este suficient timp pentru programul de cultivare înainte de apariția vremii nefavorabile. Scaiul târâtor. O altă buruiană perenă care se răspândește în principal prin rădăcini este scaiul târâtor. Semințele joacă un rol relativ minor în răspândirea acestuia, însă semințele viabile pot fi transportate pe distanțe relativ mari și datorită acestui fapt acestea sunt
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cel puțin 15-20 cm. Această abordare nu trebuie făcută atunci când recoltatul este târziu, doarece nu este suficient timp pentru programul de cultivare înainte de apariția vremii nefavorabile. Scaiul târâtor. O altă buruiană perenă care se răspândește în principal prin rădăcini este scaiul târâtor. Semințele joacă un rol relativ minor în răspândirea acestuia, însă semințele viabile pot fi transportate pe distanțe relativ mari și datorită acestui fapt acestea sunt înregistrate ca buruieni vătămătoare. Procesul de înflorire și formare a semințelor epuizează planta într-
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cărîndu-le. Amicul meu o ține una și bună, am făcut o afacere, trebuie să respectăm contractul. Mă rățoiesc la el ca să scap: Ascultă, mă prichindelule, dacă nu pleci imediat te căpăcesc, îți rup urechile și te și perciunesc. Degeaba, țîncul scai, tărăboi, lumea se uită la noi. Îmi vine o idee salvatoare: Uite, trebuie să cumpăr și un harbuz; tu duci harbuzul și eu plasele. Compromisul este acceptat, îi pun harbuzul în brațe, îi spun să mă aștepte, intru într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
zile de acasă cu condiția să se prezinte la cel mai apropiat post militar în caz de atac terestru. Vuk n-avea benzină și din acest motiv a plecat cu autobuzul. Marița, cu Vuk jr. în brațe, s-a ținut scai, bocind s-o lase și pe ea să-l însoțească. Autobuzul, o rablă, gîfîia în josul Moravei, iar șoferul a sărit de vreo trei ori de la volan să se ascundă în șanțuri de frica avioanelor care treceau pe deasupra. Ruine și moarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]