395 matches
-
venea un om cu două vaci, trecând domol pe cale, împleticit, mergând stângaci, ținându-se de șale agale, vaci se legănau păscând iarba uscată, cu pași împleticiți mergeau spre casa dărâmată pe prag, doar mâța îi așteaptă și-o droaie de scaieți, tăcerea-i țanțoșă și coaptă, ce poți să faci, doar să te-mbeți ca mâine le pui pielea-n băț, le duci, le vinzi, le tai, învățul are greu dezvăț și-așa n-ai loc în rai la mâță-i
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
ea de vacă, ... Citește mai mult venea un om cu două vaci,trecând domol pe cale,împleticit, mergând stângaci,ținându-se de șaleagale, vaci se legănaupăscând iarba uscată,cu pași împleticiți mergeauspre casa dărâmatăpe prag, doar mâța îi așteaptăși-o droaie de scaieți,tăcerea-i țanțoșă și coaptă,ce poți să faci, doar să te-mbețica mâine le pui pielea-n băț,le duci, le vinzi, le tai,învățul are greu dezvățși-așa n-ai loc în raila mâță-i iei un pumn de gloanțe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
Pe masă sticla este goală, plinul din ea m-a nimicit; văd lucrurile pe jumate, dar tot îmi arde de glumit. O pălărie n-are boruri; odaia are doi pereți; fereastra nu mai are storuri, iar patul e plin de scaieți. Văd apele învolburate și să nu uit din tot ce spun, le scriu, că nu se știe, poate am să le public în volum. Este un risc, dar am nădejdea, că tu-mi vei fi de ajutor, în noaptea care
ÎN RÂND CU LUMEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374428_a_375757]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > SCAIEȚI Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2100 din 30 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului SCAIEȚI Pe drumurile noastre se adună Prea multe frunze galbene, pierdute, De arborii cu brațele căzute, Printre ciulini, scaieți și mătrăgună. Când lama vijeliei se
SCAIEŢI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371431_a_372760]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > SCAIEȚI Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2100 din 30 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului SCAIEȚI Pe drumurile noastre se adună Prea multe frunze galbene, pierdute, De arborii cu brațele căzute, Printre ciulini, scaieți și mătrăgună. Când lama vijeliei se ascute, Ne șterge stelele, ne taie lună, Dispare tot din toamna-aceasta bună, Nici cerul, marea
SCAIEŢI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371431_a_372760]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > SCAIEȚI Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2100 din 30 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului SCAIEȚI Pe drumurile noastre se adună Prea multe frunze galbene, pierdute, De arborii cu brațele căzute, Printre ciulini, scaieți și mătrăgună. Când lama vijeliei se ascute, Ne șterge stelele, ne taie lună, Dispare tot din toamna-aceasta bună, Nici cerul, marea n-o s-o mai sărute. Tot mai ades vin ploile-n averse, Iar ceața groasă umple toată valea
SCAIEŢI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371431_a_372760]
-
Iar ceața groasă umple toată valea, Pe drum sunt piedici grele și diverse Și uneori ne ia în brațe jalea. Când căile spre Dumnezeu sunt șterse, Doar către tine se mai vede calea. - Leonte Petre - Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: SCAIEȚI / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2100, Anul VI, 30 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SCAIEŢI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371431_a_372760]
-
e toamna, așternută-i castana pe caldarâm. Auzi pașii iernii din negura vermii cum aleargă spre noi? Vezi albul masteacănului ca un fum așternut în pădure acolo unde rugul de mur pierde murmurul fructelor fumurii? Vezi tumbele coliliei uscate, ale scaieților pe câmpii? Vezi îngerii cum schimbă penajul, limbajul aducând a bunăvestire? Obosit, murmurat vine răspunsul poemului dinăuntru - Am îngerul tras în penel, pe rastel, gânditor sau în zbor. Mă uit la el în trecere. Fără să vreau. Stau, vrând-nevrând în
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
Nu-ți plânge dorurile, țipă! Ridică morții din morminte, Adună-ți oștile la luptă, cu bravul Ștefan înainte. Cu Mircea, cu Mihai Viteazu, cu toți străbunii noștri drepți, Cu Vlad, cu Tudor și cu Iancu glia s-o cureți de scaieți! Ridică râul, munții, codrii, ce aliați ți-au fost odată, Ridică-ți toți românii mândri. O, țara mea cea minunată! Ai stat destul cu capu'-n jos, tu, țara mea greu blestemată. Ridică-ți brațul curajos, ridică-ți capul și
ȚARA MEA de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371884_a_373213]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > CULOARE Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1674 din 01 august 2015 Toate Articolele Autorului Vreau să dai culoare clipelor din ceas, Toamna-n crizantemă parcă a prins și glas Doi scaieți în floare se zgâiesc și-ntreabă: -De ce oare timpul e mereu pe grabă? Le răspunde ploaia, ce în ropot trece Și umple paharul doar cu apă rece, Arșița din vară a topit asfaltul Și-a plecat în grabă să
CULOARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372054_a_373383]
-
plini de fumuri scriind o poveste... Greierele cânta. El trăiește clipa! - Ce atâta grabă? Iar cară furnica? Cântecul o să-i fie poate adăpost În viață să-și facă prin acesta rost! Clipelor expuse Tu le-ai dat culoare, Până și scaieții au zâmbit în floare, Timpul efemer s-a pornit să cearnă Ruginiu pe frunză, pentru înc-o Toamnă! 27 iulie 2015 foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Culoare / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1674, Anul V, 01
CULOARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372054_a_373383]
-
Versuri > Frumusete > PLOUA Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 516 din 30 mai 2012 Toate Articolele Autorului plouă, plouă prin boscheți uscați în ciocolatiu iarba, trist îngălbenită de săgeți de soare ofilită și plăpândă a-ncetat să plângă. numai scaieții pătați își capătă firea, stropii ploii răcorește din câmp, uscăciunea. clisa, devenită stâncă rochie nouă înveșmăntă. când dau stropii-n potolit zarea miroase-a floare, ochii uscăciunilor privesc cu mirare . Referință Bibliografică: Ploua / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PLOUA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371143_a_372472]
-
nu se divid precum arborii în rădăcini de silabe eu le arăt că-s cel ales că așa este hotărât în foșnetul cerurilor să nu fie nimeni la spânzurătoare în afară de eu eu le arăt că am semne pe mine trei scaieți trei arbori de sequoaia răsturnați în mizantropia râurilor trei barde și un pod de cornul taurului pe piept tobele bat în tîmpla lunii cu degete din care curg mărăcini lovindu-mă în față în încheietura atingerilor cum ar trece uliul
ÎN PÂNTECUL NOPŢII de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345817_a_347146]
-
aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Țară, țară, vrem ostași Și bărbați de stat în frunte Pe nemernici să-i înfrunte, Nu să fie slabi și lași! Țară, țară vrem viteji Pentru neam, cristoși pe cruce Pentru țara la răscruce, Nu scaieți luați de vârtej! Țară, țară, vrem eroi, Să trăiască-n demnitate Trudnica românitate Nu târâtă în noroi ... Țară, țară vrem aleși Curajoși și cu onoare Pentru Românie Mare, Nu slugarnici înțeleși ... Țară, țară, vrem om sfânt Nația să cârmuiască, Stirpea
ŢARĂ, ŢARĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345914_a_347243]
-
cu care vine de acasă, și pe care îl așează apoi la păstrat lângă o icoană. Bunicul meu lua “aiasma”( așa i se spunea în Purani de Videle) într-o sticlă la care punea, în loc de un fir de busuioc, un scaiete, un scaiete albăstrui... Ajunși acasă, sătenii stropesc cu apa sfințită grajdul, animalele din gospodărie, pomii din livadă, casa și interiorul casei. Cu încredere, o dau de băut la cei bolnavi pentru însănătoșire... Agheasma se pune și în prima scaldă a
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348793_a_350122]
-
vine de acasă, și pe care îl așează apoi la păstrat lângă o icoană. Bunicul meu lua “aiasma”( așa i se spunea în Purani de Videle) într-o sticlă la care punea, în loc de un fir de busuioc, un scaiete, un scaiete albăstrui... Ajunși acasă, sătenii stropesc cu apa sfințită grajdul, animalele din gospodărie, pomii din livadă, casa și interiorul casei. Cu încredere, o dau de băut la cei bolnavi pentru însănătoșire... Agheasma se pune și în prima scaldă a copilului nou-născut
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348793_a_350122]
-
Bine ai venit!” Nu vreau să te mai pierd vreodată și am să te-nsoțesc mereu, deși, o să-mi fie foarte greu, iubirea trebuie apărată! Chiar dacă mulți ani au trecut și ne-am lovit de greutăți, de noi s-au agățat scaieți, dar ne iubum că la-nceput. Țîțîna Nica Țene 16 mai 2013 Stațiunea 1 Mai - Oradea Referință Bibliografica: Regasire, poezie de Țîțîna Nica Țene / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 889, Anul III, 07 iunie 2013. Drepturi
REGĂSIRE, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346272_a_347601]
-
marea roșește Dan Norea 27 începe toamnă - netulburat ceasul ei cu verde curea 28 culori de apă - mimoza înflorita pictează cerul 29 sfârșit de vară - vorbele duse în larg nu se mai întorc Corneliu Beldiman` 30 Ploaie târzie - până și scaietele în reverența 31 Obelisc în soare - șerpuind printre versanți ceață lăptoasa 32 Clopot în amurg - țipatul cocorilor acoperindu-l Ana Urma 33 Câmpul cu maci - veteranu-și mângâie piciorul de lemn 34 stejar desfrunzit - o veverița ronțăie luna plină Cezar F.
HAIKU. 202 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346491_a_347820]
-
ne primea întotdeauna cu plăcinte proaspete și mereu ne întreba dacă ne-am săturat? Dacă mergeai la stâna lui moș Lixandru primeai imediat un fel de băț cu ceva tăios la un capăt cu care trebuia să tai ciulinii și scaieții de pe imașul unde pășteau oile. Era pentru dumnealui o regulă. Dar moș Lixandru avea un obicei care aducea mari beneficii țăranilor din sat. Cum începea seceratul grâului era liber să intri cu oile pe miriștea respectivă. Care erau cu stâna
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
vinele mele albastre, Ea circulă prin vase, prin inimă, prin creier, Peste tot ea spune, un nimeni, un nimeni, un nimeni, Nu mă îndoiesc nici o clipă, nu o contrazic, De când m-am născut știam că sunt un nimeni, Iubita era scaietele din curte, era drumul pustiu, Ești un nimeni îmi spune norul plutind precum albușul În crema lichidă, un nimeni, un nimeni, un nimeni, Iubita pe numele ei, Mengele, Himmler sau Bormann, Iubita este un bărbățel în chiloți, nu vă speriați
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
a bun rămas stindardele colorate ca pe niște batiste. Aici, pe această plajă pe jumătate sălbatecă, timpul părea să nu mai aibă nicio grabă. În fiecare vacanță, o regăsea cu aceleași dune, încremenite parcă pe vecie în același loc, regăsea scaieții ce-și ascundeau cu grijă spinii prin nisip, înțepându-i pe cei neatenți când se așteptau mai puțin, regăsea neliniștea vântului ce galopa neobosit locurile precum un cal sălbăticit, regăsea mirosul acela inconfundabil, umed și sărat ca de vietate marină
NEVĂZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375830_a_377159]
-
cu drag sunt sădite chiar de Creator, cu har dăruite să umple viața părinților de clipe fericite sau poate comori ce cresc zi de zi în palatul fericirii din țara iubirii. Ce sunt copiii? Cei care pictează pereții, culeg toți scaieții, adună toate vânătăile și cu toate acestea la mămici și tătici împart cu generozitate pupici. Ce sunt copiii? Dimineți senine, cupe veșnic pline cu cel mai extraordinar nectar date tuturor părinților în dar. Căutând răspunsuri unele poate le vom afla
CE SUNT COPIII? de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375895_a_377224]
-
Cît de cît folositoare? Mult se tinguie neghina, Cum că nu poartă ea vină, Pentru ce-a rodit grădină Și socoate-apoi sulfina: Tot citand-o pe vecină. ,, Florile ce se disting, Sunt că roadele gândirii, Dacă n-ar fi și scaieți N-ar avea preț trandafirii” E ziua mea ! Patru ani am împlinit, Si cît sunt de fericit ! Casa-i plină de copii, Ce-au venit ca să-mi ureze Un an plin de bucurii, Și-a mea zi să o serbeze
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI (`1992) PARTEA A II A de TELA MOCANU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375899_a_377228]
-
ruga pe tăcute cu chipuri prea cernite nu vor să mai asculte în patu-n care clipa părea fără sfârșit s-a cuibărit destinul cu trup neregăsit fantome pe la praguri șoptesc povești din vieți la mine-n bătătură cresc astăzi doar scaieți nici soba nu-ncălzește la fel ca altădată nici fumul nu înalță povești grăite-odată pe prispa cu iluzii un putinei bătrân își plânge nemurirea făr-a avea stăpân grăbită închid ușa trecutul mă apasă privesc un fir de iarbă nu-i
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
Sunt un cactus robust, ce trăiesc în pustiu, mă usucă un soare-arzător, dar sunt viu. Animalele trec cu băgare de seamă, cine nu e atent lasă sânge drept vama. Alte plante în jur, de te uiți, nu prea șanț, doar scaieții pribegi în bătaie de vânt. Dar, odată pe an, se întâmplă-o minune, se deschide o floare din mine. Se spune că e cea mai frumoasă, că e fără cusur, te-nfioară, privind, un intens roșu pur. Tu, ce vrei să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]