314 matches
-
Amprenta înstelata,Luna, caută amprentaUnei romanțe, de altă dată.... III. NATURĂ, de Ada Segal, publicat în Ediția nr. 1719 din 15 septembrie 2015. FRUNZĂ Tinerețe-nveșmântată În verde strai de primăvară, Parfumul florilor mângâie, Trupul fraged de fecioara. Roua dimineții o scalda În srăvezii mărgăritare, Și îi îmbujorează față O rază gingașa de soare. O șuvița, împletita, Părticică de colaj, Strop de viață ce-ntregește Al pământului peisaj. Partitura fără note, Pe coroană pomilor... Vioară vântului și-a ploii, Romanța pădurilor. Anotimpurile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
indicateFructul vieții să-l culeagă...Nu vă jucați cu "cartea vieții"... XVI. GÂNDURI, de Ada Segal, publicat în Ediția nr. 1679 din 06 august 2015. Eternă În prima rază de soare Ce aduce o zi nouă, În iarbă ce se scalda În valuri reci de roua... În primul trandafir Ce-a înflorit în glastra, În puful păpădiei Ce-ți bate la fereastra... În vântul ce se joacă Cu buclele de păr, Și lasă-n ele amprenta Parfumului de măr... În filă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
mângâie față Raze monumentale Cad pe piatră că petale Luminează pentru noi icoane Raze simple de soare Ce aduc iluminare Aceste raze aparent banale Mă atrag pe mine spre altare Și-mi vorbesc de închinare Aceste raze aparent banale Îmi scalda ființă în valoare Și le iubesc cu demnitate și onoare! http://wrinklesonmytimeline.blogspot.ro/ https://www.facebook.com/wrinklesTimeline ... Citește mai mult Luminile din vitraliiRaze răzlețeîmi mângâie fațaRaze monumentaleCad pe piatră că petaleLuminează pentru noi icoaneRaze simple de șoareCe aduc
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
www.facebook.com/wrinklesTimeline ... Citește mai mult Luminile din vitraliiRaze răzlețeîmi mângâie fațaRaze monumentaleCad pe piatră că petaleLuminează pentru noi icoaneRaze simple de șoareCe aduc iluminareAceste raze aparent banaleMă atrag pe mine spre altareși-mi vorbesc de închinareAceste raze aparent banaleîmi scalda ființă în valoareși le iubesc cu demnitate și onoare!http://wrinklesonmytimeline.blogspot.ro/https://www.facebook.com/wrinklesTimeline... XXV. DE TRANDAFIRI, de Maria Teodorescu Băhnăreanu , publicat în Ediția nr. 1406 din 06 noiembrie 2014. De Trandafiri De Trandafiri Noblețe respiri
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
-i spun sau nu? Dacă-i spuneam, și acest lucru putea să genereze un scandal între surori și în familie, cine era vinovatul? Cum sora ei trăia cu noi în același corp de casă, am trecut sub tăcere incidentul cu scalda, sperând că a fost un gest întâmplător, ce nu se va mai repeta. Seara aceea a trecut normal, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Poate că eu am dat prea mare importanță cazului, poate cumnata mea nu vedea nimic
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379660_a_380989]
-
ușor, în loc de răspuns la gluma mea ironică. Episodul scăldatului de mai sus s-a repetat nu peste mult timp. Ori de câte ori soacra mea nu era prin casă, fiind plecată, ba pe la vecini, ba la fiica din curte, cumnățica mea simțea nevoia scaldei la lighean. Știind că astfel nu o deranjează nimeni, acum mă invita să o spăl în dormitorul ei. In mod premeditat se pregătea pentru acest ritual, pentru că știa foarte bine programul meu și al lui Genny, căci atunci când veneam de la
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379660_a_380989]
-
a mai aștepta să ies din cameră, apoi defila goală prin fața mea, fără nicio jenă, în timp ce se schimba cu alții uscați. Beculețul s-a aprins atunci în capul meu și mai târziu am luat o hotărâre, pentru că repetarea episoadelor de scaldă „nevinovată” ar fi putut degenera până la urmă într-o partidă de sex turbată și condamnabilă între cumnați, pe care am fi regretat-o cu toții. Așa că m-am hotărât să-i propun soției mele să-și lase casa părintească și să
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379660_a_380989]
-
XLIV-POARTA CUVINTELOR VII Autor: David Sofianis Publicat în: Ediția nr. 2347 din 04 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Poem Hieratic XLIV de David Sofianis 4.06.2017(A.D.) Poartă Cuvintelor Vii Prin Poartă Cuvintelor sfanțul sine trecând în taine se scalda ca pri.menirea să-i fie intrare de Nous pribeag printre slove meșteșugire de litere sculptate în lacrimi de smirna scrijelind cu focul minții catapeteasma cea din urmă din a viețuirii lut clădita ce se deschide cu brațe de mama
POEM HIERATIC XLIV-POARTA CUVINTELOR VII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371757_a_373086]
-
Acasă > Literatura > Beletristica > FEMEIA E... Autor: Corina Negrea Publicat în: Ediția nr. 2021 din 13 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Femeia e... Femeia e iubire...În ochii ei se scalda Privirile de prunci, si-o-mbratisare caldă Te-nvaluie ușor când, ostenit de toate, Apari în pragul casei, la ceas târziu în noapte... Femeia e durere...În lacrima-i fierbinte Se oglindesc tristețile aducerii aminte A tot ce-a fost minciună
FEMEIA E... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375750_a_377079]
-
loc ... Spațiul poetic al focului este „expresia încărcată de suflet dinăuntru”: „Binecuvânt Alfabetul Tăcerii! Binecuvânt pădurea în care m-afund pe-nserate, zdrobirile-n teascuri de foc, amurgul violet al Clipei, jocul argintat al apei din Deltă, buricele însângerate ale degetelor, scalda triumfătoare a sălciilor, culmea trupului în împreunare, arborii prăbușiți în lumina verii, poteca nedeslușită când vrei s-o apuci spre crestele munților, primăvara ... ” Starea interioară a eului presupune combustia, pasiunea trăirii transpusă într-un câmp semantic profund metaforizat: „Se sparge
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
pușcă, unii cît pumnul, alții cu fuduliile cît pumnul, sfidează cu superbie înțesata arteră și, în chiote de piei roșii, se bucură pur și simplu de plăcerea apei împroșcate. Mașini luxoase încetinind, pietoni rămînînd o clipă locului, spectacolul acestei crude scalde fascinează prin insolitul lui total. La dracu, așadar, o secundă, cu fumatele clișee prostesc-sociologizante și perceperea spectacolului în toată splendoarea lui frustă! O clipă, după care, cum altfel! să revenim la inevitabilele noastre ticuri. 18 iulie Am crezut, la un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
versuri în „Tribuna” (1962) și, editorial, cu volumul de poezii Un copil lovește cerul (1968). A colaborat la „Tribuna”, „Luceafărul”, „Astra”, „România literară”. A folosit și pseudonimele Matei Albastru și Matei Gavril Albastru. Cele trei cicluri ale cărții de debut (Scalda, Un copil lovește cerul și Singur în lume) refac traiectoria unui destin: de la ultimul contact („scalda”) cu copilăria la căutarea sinelui și apoi la exteriorizarea lui. Simbolul ochiului pare a fi elementul-cheie al vârstelor cunoașterii: „Dac-aș vedea cu stelele
GAVRIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287179_a_288508]
-
colaborat la „Tribuna”, „Luceafărul”, „Astra”, „România literară”. A folosit și pseudonimele Matei Albastru și Matei Gavril Albastru. Cele trei cicluri ale cărții de debut (Scalda, Un copil lovește cerul și Singur în lume) refac traiectoria unui destin: de la ultimul contact („scalda”) cu copilăria la căutarea sinelui și apoi la exteriorizarea lui. Simbolul ochiului pare a fi elementul-cheie al vârstelor cunoașterii: „Dac-aș vedea cu stelele încoace. Dar eu sunt orb în mine și văd numai prin ochi. De ce acești doi ochi
GAVRIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287179_a_288508]
-
unor elemente ce vin negreșit dinspre „codul” credințelor populare 21 („descurs” foarte vechi) care, sub forma unor practici și rituri, însoțesc plecarea mortului și alcătuiesc un fel de tratament al cadavrului: așteptarea de trei zile după expiere („quam primum exporaverit”), scalda rituală, „îmbrăcatul”, veghea „în odaia cea mare a casei”, slujba religioasă, condusul la biserică, înhumarea 22. Regretul după cel plecat în lumea umbrelor (durerea - „dolor”, jalea, lacrimile), cu exprimări în care văduva avea apariții frecvente și impresionante, mi se pare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ritmul atinge o vioiciune tonică, cvasicoșbuciană. Întunericul este o alegorie amintind din nou pe Coșbuc din Vântul sau Prahova. În pasteluri există dovada unor certe posibilități poetice: naturalețe, picturalitate a imaginii, ritm adecvat (La drum). Pornind de la tabloul din La scaldă, Titu Maiorescu remarca la S.-R. un „naturalism senin, până aproape de libertatea antică”, iar N. Iorga găsea că acest text poate fi comparat cu Sara la baigneuse de Victor Hugo. Câteva poezii au fost puse pe muzică. SCRIERI: Versuri, Sibiu
SUCIU-RUDOW. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290010_a_291339]
-
-s băieții, n-ai ce le face! Bat mingea prin colbul uliței; e plăcerea lor”. „Cirip-cirip, așa-i!” par a spune, de sub streașina casei, trei mogâldețe negricioase. Așezată pe salteaua pneumatică peste care, de îndată ce Sorin și Sorina au sosit de la scaldă, bunica a pus un țol mare și călduros, fetița simte că plutește parcă. O poveste adevărată prinde a se depăna sub ochii ei. Nu se știe de unde, pe prispă a apărut bunica. Privește spre Sorina, apoi intră în casa mare
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
iar nopțile puține atât cât să se odihnească după muncă. Eu aduc rodul bogat al grânelor și grădinilor. Cresc și-ntăresc puișorii din cuiburi, iar copiilor le aduc cireșe și căpșuni; le mai aduc vacanțele cele mari și cu ele scalda și excursiile. Eu, vorbi rar și apăsat, atunci când i-a venit rândul, o femeie frumoasă căreia argintul îi înflorise la tâmple, eu pârguiesc rodul livezilor și-al viilor. Coc porumbiștile, împodobesc câmpiile și poienele cu cele din urmă flori, iar
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Woodstock reînvia fără kitsch. Nu m-am dezlipit o jumătate de zi de locul acela. Am bătut toate ulițele, am intrat în toate casele, nici o făptură, indiferent de specie, nu se sinchisea de proprietatea privată. În tot acel timp de scaldă christianică, toate, dar toate proustianismele mele au fost nedureroase. Măcar acea istorie nu am ratat-o, nu mă uitam la ea ca țăranul la girafa de la zoo. Am fost o puștoaică al naibii de zbânțuită. Îmi răzuiam blugii cu cărămida, aveam plete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
camera cu crengi de brad și fundițe roșii. Mi-am repus în funcțiune casetofonul cu muzica pe care am iubit-o în diferite etape în secolul XX, care, iată, se încheie. Cred că a fost una din cele mai plăcute scalde de apartament. Apa avea miresme de esențe naturale, m-am uns cu balsam, cada era plină cu o spumă albă, moale și călduță. Suferințele trupești le-am eliminat chirurgical după principiul lui Liviu: „Mihaela, intră în anul 2000 cu reparațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
la un miracol în săptămâna care urmează. Știi care ar putea să fie revelația fericită? Exact cea a libertății interioare. Mai clar, este vorba de sentimentul plăcut al companiei cu propria persoană, aproape de cel pe care l-am avut în scalda mea de astăzi. Mi-am mângâiat cu plăcere corpul. El nu mai este acela frumos, suplu și atrăgător de mai an. Nu-i rău, dar poartă urmele naturale ale timpului și cicatricele tăieturilor. Una e chiar în centrul corpului, la mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
dacă nu ești beat sau îndrăgostit sau tâmpit sau dacă nu înzestrezi cu puteri supremundane un grup privilegiat. Cazul meu. Și cu asta mă întorc la subiectul cu fața fericită a nefericirii totalitare. Îmi iau cu greu rămas-bun de la amintirea scaldei mele matinale. Avea dreptate Jurdgea Knejevici: „Swiming is erotic, bathing is erotic, a landscape can be deeply erotic, a lovely meal is erotic. Sometimes, even the sex is erotic”. Da, trebuie să scapi bine de povara tinereții și a libidoului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
very demanding. Prețul diferenței de vârstă e luna de pe cer, pe care multe dintre ele o vor în competiția cu alte femei din mediul proxim al poveștilor de succes. Curat feminist, care va să zică! Uite așa îmi explic și ce plăcută e scalda republicană în Feminine mistique. Resursele sunt la bărbați. De ce să le redistribuim standard când putem să îi momim cu mijloace clasice și să le flatăm testosteronul secătuit? Probabil că nu am năpârlit niciodată țăranca din mine. Programul meu de viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
vâscos de năluci și așchii de dorințe, cotloane alandala pitite, așa cum peretele lutos, înalt al unui râu este străpuns câteodată, în adânc, de raci, spre a-și ascunde chiliile pândei lor. Mă cufundam în astfel de ape lutoase, copil la scaldă, căutam astfel de corobăi și, cu mână șovăitoare, crispat de amenințarea cleștilor, scotoceam în adâncul cotlonului, dibuiam până simțeam mușcătura și, cu degetele înțăncușate, scoteam racul din bârlogul lui. Mă cufundam adeseori în mine, scotocind găvane sufletești, ca și cum aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Păscutul animalelor cădea în sarcina mea, eu fiind cel mai nevârstnic din familie. Îmi plăceau cârlanii și vitele pe care le îngrijeam, îmi plăceau orizonturile largi care mi se deschideau la câmp, mă bucuram că aveam tovarăși de joacă, de scaldă și de năzbâtii cu care mă înfrățeam pe durata primăverii, a verii și toamnei, împreună cu care am crescut și am învățat abc-ul vieții în grup, cu bunele și relele lui. Am spus și relele pentru că în universul copilăriei nu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
Pe Cazimir nu l-am, niciodată. Deși-l știam - toți băieții Îl știau, iar când ne hotăram să ne ducem la scăldat În sus, pe firul pârâului, la iazurile călugărilor de la Curchi, o făceam mai degrabă pentru Cazimir decât pentru scaldă. Poznaș mai era și Cazimir! Ca și numele: nu era, nu erau de pe la noi, dar noi ne obișnuisem. Atât, că nu-l chiar văzusem cu ochii noștri Însă Îl știm; bine de tot. Cazimir e tuns chilug, se scaldă fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]