314 matches
-
ca să scape de el; în colinde, de cum se naște, lumea îl cere din toate părțile, ca să-l așeze cît mai repede pe tronul împărătesc: „Dă-ni-l, taică, dă-ni-l,/Dă-ni-l, maică, dă-ni-l!”: moașa, după scaldă, îi arată „împărăția”, adică îl ridică și-l închină, pe rînd, spre cele patru zări ale lumii. Nu putea „mic de ciobănaș” să-și lase partenerul de aventură și de destin pe mîini străine. Nu-i rămînea decît să-și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
împărțind cu tovarășul lui, omul, necazurile, din primavară pînă-n iarnă. Apoi se așterneau cu toții pe odihnă, în așteptarea unui nou an de chin. Colindele dau aceeași prețuire și calului. Așa rezultă din dialogul dintre Dumnezeu și Sfîntul Petru din timpul scaldei ritualice. Ei „se scaldă și se-ntreabă”, chiar în seara Crăciunului, la poalele pomului mirific din rai: «- Ce-i mai bun, Petre, pe lume? » « - Nu-i mai bun ca boul bun, Cînd revarsă brazdă neagră, Și răsare grîușor;». Iar se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
S. Fl. Marian, (nașterea, nunta, înmormîntarea) este pus în schemă filmică setul de rituri cerut de fiecare moment „de trecere” în parte, pînă la epuizarea complexului de reprezentări specifice. Unele secvențe se repetă de la treaptă la treaptă: cum ar fi scalda și masa. Confuzii nu se produc și asta pentru că elementele de gestică și de recuzită din compunerea scenariului poartă semne distinctive: mai precis, „rescrise”, din moment în moment, rămînînd oarecum aceleași, dar în continuă mutație semantică. Rețetarul care autorizează apa
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
recuzită din compunerea scenariului poartă semne distinctive: mai precis, „rescrise”, din moment în moment, rămînînd oarecum aceleași, dar în continuă mutație semantică. Rețetarul care autorizează apa lustrală pentru botez nu este același pentru celelalte două cazuri, nuntă și înmormîntare. Așa că scalda (compoziția lichidă și actul în sine) are funcție comună de renaștere (și de recunoaștere). Să nu vedem aici doar o joacă de cuvinte. Copilul „născut” este doar o promisiune, în sensul de „făcut” trupește. Oricînd se poate transforma, în primele
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în cosmicitate. Ca să se integreze în acest nou cuprins, printre „ai săi”, dalbul de pribeag poartă cu sine semne menite recunoașterii. Moartea privită „de sus”, cu ochi sufletești, este o renaștere ce trece prin proba recunoaștere. Pe lîngă secvențele repetitive (scalda, masa, practicile de exorcizare, darurile, colacii, bradul, făclia) și obligatorii în cuprinsul celor trei secvențe (nașterea, nunta, moartea, ca rituri de trecere), altele au caracter accidental, local. Ele fixează un semn (-punct) pe parcurs, cum ar fi „slobozirea casei”, după
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în context nou, starea conflictuală, sporește virtuțile expresive, credibilitatea discursului etnologic. Să luăm ca ilustrare seria de secvențe repetitive care au apa ca materie primă și prin care s-a impus tipul de ritual consacrat sub una și aceeași titulatură, scalda. Prima variantă de scaldă e pregătită în cadrul complexului ritualistic al nașterii. Ea se înscrie, practic, într-un moment fix și consacrat al ritualului, acela al ridicatului copilului. Asta se întîmplă după cîteva zile de la nașterea trupească, atunci cînd mica ființă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
conflictuală, sporește virtuțile expresive, credibilitatea discursului etnologic. Să luăm ca ilustrare seria de secvențe repetitive care au apa ca materie primă și prin care s-a impus tipul de ritual consacrat sub una și aceeași titulatură, scalda. Prima variantă de scaldă e pregătită în cadrul complexului ritualistic al nașterii. Ea se înscrie, practic, într-un moment fix și consacrat al ritualului, acela al ridicatului copilului. Asta se întîmplă după cîteva zile de la nașterea trupească, atunci cînd mica ființă a trecut cu bine
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ritualistica scăldatului este invocată: dacă scenariul nu a fost respectat după tipic, la data aflării în funcțiune, nimic nu-l mai poate înlocui ulterior. Cîntece elegiace (de nenoroc, înstrăinare, ostășie, dragoste, pribegie, sărăcie) au ca pretext presupuse defecțiuni în efectuarea scaldei de demult. Printre multe alte exemple de acest fel, S. Fl. Marian notează următorul: Spune, maic-adevărat Unde scalda mi-ai țîpat? Peste un gard cu spini, Ca să fiu tot în străini? Spune, maic-adevărat Unde scalda mi-ai țîpat? Peste un
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nu-l mai poate înlocui ulterior. Cîntece elegiace (de nenoroc, înstrăinare, ostășie, dragoste, pribegie, sărăcie) au ca pretext presupuse defecțiuni în efectuarea scaldei de demult. Printre multe alte exemple de acest fel, S. Fl. Marian notează următorul: Spune, maic-adevărat Unde scalda mi-ai țîpat? Peste un gard cu spini, Ca să fiu tot în străini? Spune, maic-adevărat Unde scalda mi-ai țîpat? Peste un gard cu pîrlaz, Ca să fiu tot cu năcaz Și cu lacrămi pe obraz? Scalda este o operație importantă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pretext presupuse defecțiuni în efectuarea scaldei de demult. Printre multe alte exemple de acest fel, S. Fl. Marian notează următorul: Spune, maic-adevărat Unde scalda mi-ai țîpat? Peste un gard cu spini, Ca să fiu tot în străini? Spune, maic-adevărat Unde scalda mi-ai țîpat? Peste un gard cu pîrlaz, Ca să fiu tot cu năcaz Și cu lacrămi pe obraz? Scalda este o operație importantă în scenariul riturilor de trecere, destinată să asigure starea benefică a individului în viața de zi cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
următorul: Spune, maic-adevărat Unde scalda mi-ai țîpat? Peste un gard cu spini, Ca să fiu tot în străini? Spune, maic-adevărat Unde scalda mi-ai țîpat? Peste un gard cu pîrlaz, Ca să fiu tot cu năcaz Și cu lacrămi pe obraz? Scalda este o operație importantă în scenariul riturilor de trecere, destinată să asigure starea benefică a individului în viața de zi cu zi (dacă se efectuează corect în primele două etape: nașterea, nunta), dar și în postmortem. Citim: „Tot în timpul scaldei
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Scalda este o operație importantă în scenariul riturilor de trecere, destinată să asigure starea benefică a individului în viața de zi cu zi (dacă se efectuează corect în primele două etape: nașterea, nunta), dar și în postmortem. Citim: „Tot în timpul scaldei, dacă cel repauzat e bărbat înaintat în vîrstă, îl rad frumos dacă în timpul boalei i-a crescut barbă mare; din cauză că, după credințele poporului din cele mai multe părți ale Bucovinei, cel ce s-a ras la moartea sa sau după moarte, cînd
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ale Bucovinei, cel ce s-a ras la moartea sa sau după moarte, cînd s-a scăldat, se înfățișează înaintea lui Dumnezeu ca un tînăr de 30 de ani, iar de nu l-a ras, apoi bătrîn rămîne pentru totdeauna. Scalda de nuntă nu pare să aibă, ca ritual, o reglementare la fel de strictă, dar nu poate fi omisă. Fără ea, cununia nu are loc în satele de bună tradiție. Privite comparativ, scalda de naștere și scalda de nuntă diferă prin spectaculozitate
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nu l-a ras, apoi bătrîn rămîne pentru totdeauna. Scalda de nuntă nu pare să aibă, ca ritual, o reglementare la fel de strictă, dar nu poate fi omisă. Fără ea, cununia nu are loc în satele de bună tradiție. Privite comparativ, scalda de naștere și scalda de nuntă diferă prin spectaculozitate și rigoare. Nunta se limitează la îmbăierea propriu-zisă, cu participare redusă, pentru a se extinde în alte sectoare și încă multe la număr. Mirii se îmbăiază simultan, în locuri separate. Amănuntul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
apoi bătrîn rămîne pentru totdeauna. Scalda de nuntă nu pare să aibă, ca ritual, o reglementare la fel de strictă, dar nu poate fi omisă. Fără ea, cununia nu are loc în satele de bună tradiție. Privite comparativ, scalda de naștere și scalda de nuntă diferă prin spectaculozitate și rigoare. Nunta se limitează la îmbăierea propriu-zisă, cu participare redusă, pentru a se extinde în alte sectoare și încă multe la număr. Mirii se îmbăiază simultan, în locuri separate. Amănuntul a dus, în plan
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a dus, în plan imaginativ, la scăldatul eroic din basme: băiatul primește fata în dar, cu condiția să facă o baie mai neobișnuită. Calul năzdrăvan îl scapă de primejdie. Tot ca observație comparativistă, să reținem și pasajul paralel pentru compoziția scaldei de nuntă, cum a rezumat-o S. Fl. Marian în documentele sale: „În scalda aceasta, care e făcută din apă neîncepută, pun bani de argint, lapte dulce, un fagur de miere precum și diferite flori mirositoare, mai ales busuioc, simbolul dragostei
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
dar, cu condiția să facă o baie mai neobișnuită. Calul năzdrăvan îl scapă de primejdie. Tot ca observație comparativistă, să reținem și pasajul paralel pentru compoziția scaldei de nuntă, cum a rezumat-o S. Fl. Marian în documentele sale: „În scalda aceasta, care e făcută din apă neîncepută, pun bani de argint, lapte dulce, un fagur de miere precum și diferite flori mirositoare, mai ales busuioc, simbolul dragostei, anume ca toată viața lor să fie atrăgătoare și plină de dragoste ca busuiocul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
semnelor, cu nuanțe simbolice sesizabile sunt busuiocul și banul, primul ca substitut al aceluiași Eros, al doilea întru întîmpinarea lui Thanatos; într-un cuvînt, se asigură căile de acces spre „lumea nevăzutelor”. Așa se ajunge la a treia variantă de scaldă, aceea care pregătește înmormîntarea. Scrie etnograful de la Suceava: „Scăldătoarea aceasta se face, atît în Bucovina cît și în Moldova, în următorul chip: aduc apă curată de la un izvor, de la o fîntînă sau de la un pîrîu limpede și o pun într-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Și reia, în scopul lărgirii schiței ritualice: „Datina spălării cu vin și a ungerii cadavrului cu diferite unsori mirositoare o întîmpină foarte adesea”. Putea să adauge că modelul se află în Sfînta Evanghelie, ca îndrumare ritualistică ante și postmortem. Prin scaldă, busuiocul ajută la transsubstanțializarea corpului pămîntesc al omului, îl întărește pe dalbul de pribeag, în lunga lui călătorie, cu puterea mirosului ales. E de observat, în continuare, că lipsește setul de elemente culinare (zahăr, lapte, miere). Asta numai în aparență
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
trei momente esențiale nu provoacă neliniște de nelecuit, printre altele, pentru că fiecare este experimentat „pe cont propriu”, prin participarea pregătitoare la derularea ritului în cauză. Moartea se „învață” și se lasă așteptată. Dar, fiecare în parte„se învață”, de la o scaldă la alta, căci apa le cuprinde pe toate și le saltă în cosmos, în chip de sărbătoare ritualică. B. Moartea ca experiment Cred că am înțeles, acum, de ce Mircea Eliade n-a finalizat proiectul, adesea invocat, de a scrie o
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
versuri în „Tribuna” (1962) și, editorial, cu volumul de poezii Un copil lovește cerul (1968). A colaborat la „Tribuna”, „Luceafărul”, „Astra”, „România literară”. A folosit și pseudonimele Matei Albastru și Matei Gavril Albastru. Cele trei cicluri ale cărții de debut (Scalda, Un copil lovește cerul și Singur în lume) refac traiectoria unui destin: de la ultimul contact („scalda”) cu copilăria la căutarea sinelui și apoi la exteriorizarea lui. Simbolul ochiului pare a fi elementul-cheie al vârstelor cunoașterii: „Dac-aș vedea cu stelele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287179_a_288508]
-
colaborat la „Tribuna”, „Luceafărul”, „Astra”, „România literară”. A folosit și pseudonimele Matei Albastru și Matei Gavril Albastru. Cele trei cicluri ale cărții de debut (Scalda, Un copil lovește cerul și Singur în lume) refac traiectoria unui destin: de la ultimul contact („scalda”) cu copilăria la căutarea sinelui și apoi la exteriorizarea lui. Simbolul ochiului pare a fi elementul-cheie al vârstelor cunoașterii: „Dac-aș vedea cu stelele încoace. Dar eu sunt orb în mine și văd numai prin ochi. De ce acești doi ochi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287179_a_288508]
-
bani. Pentru serviciile făcute, moașa era răsplătită cu bani, un prosop și o „crâșmă”, adică o bucată albă de stofă. Nașii de botez deveneau părinții spirituali ai copilului, fiind cumetri cu părinții acestuia. La prima scăldătoare a copilului, apa pentru scaldă era încălzită într-o oală de lut, ca să aibă copilul glasul bun, dar apa nu trebuia să clocotească, pentru ca acesta să nu îmbătrânească repede. Scăldatul se făcea în „algie”, iar când nașa așeza copilul în ea, spunea: „Să trăiască
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ritmul atinge o vioiciune tonică, cvasicoșbuciană. Întunericul este o alegorie amintind din nou pe Coșbuc din Vântul sau Prahova. În pasteluri există dovada unor certe posibilități poetice: naturalețe, picturalitate a imaginii, ritm adecvat (La drum). Pornind de la tabloul din La scaldă, Titu Maiorescu remarca la S.-R. un „naturalism senin, până aproape de libertatea antică”, iar N. Iorga găsea că acest text poate fi comparat cu Sara la baigneuse de Victor Hugo. Câteva poezii au fost puse pe muzică. SCRIERI: Versuri, Sibiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290010_a_291339]
-
121. Autorul-personaj Sábato povestește cum, într-o zi, deschizând o carte de mitologie pe care o avea mama sa, da de următorul episod: "Și eu, Tiresias, drept pedeapsă pentru că am văzut-o și am dorit-o pe Atena pe când se scalda, am fost orbit (...). Îți spun că tu, Oedip, deși nu o știi, esti omul care și-a ucis tatăl și s-a căsătorit cu mama sa, iar pentru această vei fi pedepsit"122. Tiresias a fost și el unul din
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]