309 matches
-
Falco subbuteo"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de luncă ("Anthus pratensis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), cristei-de-câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
prezentat în acest roman într-un mod ideologic, ci ca o fatalitate previzibilă și implacabilă. Subiectul concret îl reprezintă progresul material rapid al lui Iancu Urmatecu și declinul social al baronilor Barbu. Continuator al unor personaje precum Dinu Păturică, Tănase Scatiu, Lică Trubadurul, Gore Pirgu, Tănase Vasilescu-Lumânăraru sau Stănică Rațiu, arhivarul Iancu Urmatecu este un tip caracteristic de parvenit, reprezentându-l pe arivistul modern care se îmbogățește pe urma vechii boierimi scăpătate, al cărei loc îl preia în prim-planul vieții
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
energic. În operele literare anterioare, reprezentanții clasei nobiliare încearcă să se revolte precum marele postelnic Andronache Tuzluc care cere pedepsirea lui Dinu Păturică și încearcă să-l sugrume sau ca boierul vechi Dinu Murguleț care îl amenință furios pe Tănase Scatiu: „Îl împușc! îl împușc! Hoțul!... care mi-a mâncat averea!... m-a adus în halul ăsta... Aoleu, aoleu! îl împușc!...” Senilul baron Barbu din "Sfârșit de veac în București" este însă neputincios în fața hoțiilor lui Urmatecu, ba chiar afirmă că
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
în care autorul își califică personajul ca fiind viclean, deși nu se poate ști dacă este vorba de un epitet infamant sau de unul afectuos. Există deosebiri și în ceea ce privește destinul personajelor. Astfel în timp ce personaje ca ciocoii Dinu Păturică și Tănase Scatiu își primesc la final osânda pentru fărădelegile săvârșite, Iancu Urmatecu urcă cu prudență treptele către înalta societate, asigurându-și o acoperire legală pentru averea sa și o continuitate onorabilă a familiei sale prin căsătorirea Amelicăi cu medicul Matei Sântu și
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
arvensis"), fâsă de luncă ("Anthus pratensis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), bufniță ("Bubo bubo"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), caprimulg (Caprimulgus europaeus), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), cristei-de-câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos
Pădurea Bogata (sit SPA) () [Corola-website/Science/330733_a_332062]
-
manualele școlare în care a fost mereu inclus i-au remodelat scriitorului personalitatea. Și chiar dacă scrierile sale au menținut cititorul la un confortabil și moderat debit emoțional, critici mai vechi și mai noi recunosc în Viața la țară și Tănase Scatiu veriga ce a făcut posibil progresul romanului românesc.
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15090_a_16415]
-
desemnările sunt mai curând generice, referindu-se atât la polițist (în limbajul celor aflați în libertate), cât și la gardian (în argoul închisorii). Cele mai vechi denumiri ale polițistului în argoul românesc sunt nume de păsări, folosite metaforic: sticlete, curcan, scatiu, cloncan. Sticlete apărea deja în primele atestări ale argoului românesc, la N.T. Orășanu (Întemnițările mele politice, 1861) și la G. Baronzi (Misterele Bucureștilor, 1862), cu glosarea "soldat, dorobanț"; a fost reluat (în varianta grafică stiglete și cu explicația "gardian") în
Polițist, substantive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7018_a_8343]
-
G. Baronzi (Misterele Bucureștilor, 1862), cu glosarea "soldat, dorobanț"; a fost reluat (în varianta grafică stiglete și cu explicația "gardian") în lunga listă publicată de ziaristul N. Scîntee în Dimineața din 21.11.1906, sub titlul "Din viața de pușcărie". Scatiu a fost alăturat celor de mai sus de Barbu Lăzăreanu, în articolul "Argot-ul delicvenților", publicat în Adevărul literar și artistic din 21 ianuarie 1923), iar cloncan a fost discutat de Iorgu Iordan (1943). Metaforele au fost explicate de Iordan (în
Polițist, substantive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7018_a_8343]
-
sticlete ("Sticleții procurori", titlu în Ziua, 21.02.2006), în mai mică măsură curcan ("Dacă se bulucește lume, pac și curcanii cu caschetă la mijlocu' străzii, între două benzi", i-m-u-n.com, 23.08.2008); nu par să mai circule nici scatiu, nici cloncan. Mai puțin autentice sunt argotismele copoi sau prepelicar, pe care sursele argotice vechi nu le atestă: deși metafora pe care se bazează cuvintele este mult mai transparentă decât în cazul denumirilor de păsări, ele par mai curând calcuri
Polițist, substantive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7018_a_8343]
-
prin 1900 după ce avusese copiii și strânsese ceva avere, spre uimirea familiei și prietenilor, Duiliu se duce și cumpără o vie tocmai la marginea pădurii din Faraoane [...], spălând astfel onoarea familiei". Dl Lascăr Z. avansează ideea că modelul lui Tănase Scatiu este acest Tănase Cofetarul, din "rușinoasa" poveste a unchiului risipitor. Mici îndreptări Se îndesesc sondajele de opinie, semn că a început să bată vînt de campanie. Ultimul sondaj, realizat de INSOMAR, anunță COTIDIANUL, e pus la îndoială de specialiști. Tot
Cercul poeților dispăruți by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13676_a_15001]
-
uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), pițigoi moțat ("Aegithalos caudatus"), cocos de munte ("Tetrao urogallus"), uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), codobatură-de-munte ("Motacilla cinerea"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides tridactylus"), scatiu ("Carduelis spinus"), pițigoi-de-brădet ("Parus ater"), forfecuța ("Loxia curvirostra"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi-moțat ("Parus cristatus"), soim călător ("Falco peregrinus"), aușel ("Regulus regulus"), sturz-cântător ("Turdus philomelos"), sitar de pădure ("Scolopax rusticola"). În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
sânt de-a dreptul culese. În pilde găsim unele pasaje originale, dar ele se pot, ni se pare, reduce la o origine curat populară. Stilul pildelor e cam căutat. Dintre ele ne-a plăcut mai mult cea intitulată Pițigoiul și scatiul prin varietatea ei. Păsărarul puse-odată Într-o strâmtă prinzătoare Pe-un scatiu ușor de minte, cursă pentru zburătoare. El făcu din păsărică cugetului său unealtă Și, cu glasuri prefăcute, după un copaci ascuns, Zădărea bietul scatiu să mi-i dea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ele se pot, ni se pare, reduce la o origine curat populară. Stilul pildelor e cam căutat. Dintre ele ne-a plăcut mai mult cea intitulată Pițigoiul și scatiul prin varietatea ei. Păsărarul puse-odată Într-o strâmtă prinzătoare Pe-un scatiu ușor de minte, cursă pentru zburătoare. El făcu din păsărică cugetului său unealtă Și, cu glasuri prefăcute, după un copaci ascuns, Zădărea bietul scatiu să mi-i dea cîte-un răspuns. Cintezi, petrușei, sticleți Și florinți de cei semeți Ș-amăgise
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cea intitulată Pițigoiul și scatiul prin varietatea ei. Păsărarul puse-odată Într-o strâmtă prinzătoare Pe-un scatiu ușor de minte, cursă pentru zburătoare. El făcu din păsărică cugetului său unealtă Și, cu glasuri prefăcute, după un copaci ascuns, Zădărea bietul scatiu să mi-i dea cîte-un răspuns. Cintezi, petrușei, sticleți Și florinți de cei semeți Ș-amăgise Ș-o pățise Pițigoiul cu iubire al său cântec își cînta: Cinci Opinci Într-un picior Și tot stă călcâiul gol. Armonia imitativă din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
zărit ochiul și ciocul portocaliu. „Mierloiul negru și glumeț Cu ciocul lui gălbui...“ — Citatul tău se potrivește chiar prea bine, frățioare, zise Alexander. — Prea bine? Nu-ți amintești mai departe? — Nu-mi mai amintesc. „Și sturzul, meșter cântăreț Și sprintenul scatiu, Și vrăbii, grauri, ciocârlii, Și cucul cântă-acu, Dar ce bărbat ar îndrăzni Să-i spună-n față nu?1 Alexander tăcu un timp. Apoi întrebă: — Ai înșelat-o pe Antonia? Întrebarea mă luă prin surprindere, însă am răspuns imediat: Bineînțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
multe genuri, insă notă specifică a fost reprezentată de filme realizate în cheie parabolica, cum ar fi Concurs (1984), respectiv Croazieră (1981). Pentru primul mai adăugăm fascinația clarobscurului și a atmosferei (1973, Nuntă de piatră, alături de Mircea Veroiu, 1978, Tănase Scatiu, 1986, Pas în doi), iar la cel de-al doilea se mai pot observa obsesia autenticității (1978, Cursa, 1980, Proba de microfon, 1988, Iacob) și sarcasmul (1984, Glissando)12". În varianta în care alege să ignore această eticheta de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
dintr-o poveste și nu își au locul într-o scenă religioasă, bărbatul a cărui privire este ascunsă sub vălul negru, alături de culoarea roșie a hainei dau iluzia unei glume a pictorului, cunoscător al deznodământul biblic. În tabloul Madonna cu scatiu este reliefată o scenă asemănătoare copilul care îi dăruiește Mariei lăcrămioare este privit cu falsitate de îngerul de lângă el, conturat cu același contrast: roșu-negru. Cei doi îngeri ținând coroana Madonnei au aripi de o culoare atipică: alb-negru și nu doar
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
deținuți Carete = hoț. Similar: coțcar, șpringar, șuț, teșcar, aspersor, cocor, julitor, piețar, tiră, hubăr, mafler, hultan, alanjor, panacotist, angrosist Călcare = jaf. Similar: cujbeală, cojeală, ciordeală Chelar = polițist, gardian. Similar: jitar, trocar, țagher, acvilar, balaban, clocan, gardist, gealat, lingabăr, mamuc, organ, scatiu, șacal, șingală Chiolhan = petrecere, chef, beție. De origine turcă. Similar: halima, zaiafet Chitros = zgîrcit. Similar: trăistar, cioran, avar, cărpănos, scîrțar Ciocîrlan = naiv. Similar: fazan, gîscă, guguf, țugulan, balamut, împiedicat, ciuflex, leuștean, clift, plutaș, fiul ploii Cioran = deținut care nu împarte
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lynx), pisica sălbatică (Felis silvestris) etc. Avifauna este reprezentată prin numeroase păsări sedentare, sezoniere sau de pasaj, între care amintim: ciocănitoarea, pițigoiul, cinteza, măcăleandrul, cojoaica, gaița, cioara, stăncuța, cucul, pupăza, scorțarul, coțofana, graurul, forfecuța, alunarul, sturzul, codrașul, botgrosul, pitulicea, privighetoarea, scatiul, prundărașul, fluierarul de munte, turturica, sticletele, presura, gaia roșie, cristeiul de iarbă, porumbelul de scorbură, porumbelul gulerat, ciocârlia de pădure, lăstunul, rândunica, brumărița, mătăsarul etc. Mai rare sunt păsările mari: cocoșul de munte, ierunca, prepelița, potârnichea, găinușa de baltă, lișița
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
1887), Constantin Mille ne înfățișează în romanul său autobiografic, atât viața scriitorului cât și fragmente din societatea Iașului de la sfârșitul veacului trecut. De numele lui Duiliu Zamfirescu se leagă primul roman ciclic în epica românească: Viața la țară (1894), Tănase Scatiu (1895), În război (1897), Îndreptări(1902) și Anna (1906-1910). Ca tematică, romanul descinde din Ciocoii vechi și noi. Duiliu Zamfirescu reflectă același proces istorico-social, descompunerea boierimii în contrast cu ridicarea ciocoimii. Personajul principal cel mai realist este negativ ca și cel din
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Anna (1906-1910). Ca tematică, romanul descinde din Ciocoii vechi și noi. Duiliu Zamfirescu reflectă același proces istorico-social, descompunerea boierimii în contrast cu ridicarea ciocoimii. Personajul principal cel mai realist este negativ ca și cel din cartea lui Filimon. El se numește Tănase Scatiu, tip de arivist, care se va căsători cu Tincuța, fiica boierului de viță veche, Dinu Murguleț pentru a-i deposeda de pământ. Dacă Tănase Scatiu evoluează în capodopera Viața la țară, el își va întregi profilul în volumul următor care
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
mai realist este negativ ca și cel din cartea lui Filimon. El se numește Tănase Scatiu, tip de arivist, care se va căsători cu Tincuța, fiica boierului de viță veche, Dinu Murguleț pentru a-i deposeda de pământ. Dacă Tănase Scatiu evoluează în capodopera Viața la țară, el își va întregi profilul în volumul următor care-i poartă numele (Tănase Scatiu). Ca și Filimon, Duiliu Zamfirescu dovedește remarcabile calități de moralist, sancționându-și personajul cu severitate. Tănase este brutal, vulgar, insensibil
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
se va căsători cu Tincuța, fiica boierului de viță veche, Dinu Murguleț pentru a-i deposeda de pământ. Dacă Tănase Scatiu evoluează în capodopera Viața la țară, el își va întregi profilul în volumul următor care-i poartă numele (Tănase Scatiu). Ca și Filimon, Duiliu Zamfirescu dovedește remarcabile calități de moralist, sancționându-și personajul cu severitate. Tănase este brutal, vulgar, insensibil, venal. El este dominat de un singur țel: averea, parvenirea. Îi dă bani cu camătă chiar lui Mihai, ruda lui
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
ale genului. Sunt romane realiste, inspirate din realitățile sociale românești, în general, și moldovenești, în special, dezvoltând probleme de actualitate. Aici și-a adus Duiliu Zamfirescu cele mai bune creații ale sale (Viața la țară, 1894, 1895, fragmente din Tănase Scatiu, 1896, 1907, din În război, 1897, și, integral, Lydda, 1898-1900). Aceleiași orientări realiste i se subsumează și romanele, mai puțin reușite, ale lui I. Negruzzi (Mihai Vereanu, 1873) și N. D. Xenopol (Păsurile unui american în România, 1879-1880). O atenție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
obținând premiul al doilea la un concurs al „Gazetei literare”, iar prima carte de povestiri, Lișița, îi apare în 1965. Scrie scenarii radiofonice și adaptează pentru radio romane și nuvele clasice românești (În vreme de război de I.L. Caragiale, Tănase Scatiu de Duiliu Zamfirescu, Enigma Otiliei de G. Călinescu ș.a.). Stabilit în Israel din 1972, scrie în presa de limbă română („Viața noastră”, „Adevărul”, „Izvoare”, „Facla”, „Revista mea”) și e secretar de redacție, apoi redactor-șef la „Orient Expres”. Este membru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288775_a_290104]