205 matches
-
ani, în drum spre Craiova. Silviu Purcărete monta „A douăsprezecea noapte” sau „Noaptea de la spartul tîrgului”, un spectacol ludic și melancolic, revenirea lui nostalgică în trupă și în teatrul de suflet. Am plecat cu Lia Manțoc, una dintre marile noastre scenografe, un om și un artist cu o vibrație rară, care naște imagini în jurul cuvintelor. Mi-a propus să o luăm pe ruta Alexandria, Caracal. Deși am mers atît de des la Craiova, am făcut o navetă serioasă în timpul facerii „Danaidelor
Promisiunea (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5524_a_6849]
-
Vianu. Și Matei, și Ionel au devenit prietenii mei de la maturitate, a mea, desigur, cum rîdeam împreună. În Facultatea de Litere ne regăsim toți. Locul în care și Mihaela și-a format spiritul. La Caracal m-a dus Lia Manțoc, scenografa care, poate, a lucrat cel mai mult cu Ștefan Iordache. Și cel mai subtil. Vă amintiți celebrul fular al lui Grotti din „Să îmbrăcăm pe cei goi”, de la Mic? Dar zdrențele Generalului Cearnota din „Fuga”, de la Comedia? La Mic au
Promisiunea (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5524_a_6849]
-
ar fi avut impactul pe care îl are dacă nu se lucra în echipă. O noțiune nobilă, recuperată și valorificată la Brașov de Caludiu Goga și minunații actori Marius Cordoș, Virginia Itta Marcu, Maria Gârbovan, Mihai Bica, Gabriel Costea, de scenografa Lia Dogaru, Elena Zamfirescu, care a gîndit momentele de coregrafie. Nu am înțeles ce obstacol tot apare și îmi amînă apariția cronicii. Fapt neobișnuit. Prima mea întîlnire puternică cu Bernhard a fost la începutul anilor optzeci. Atunci l-am văzut
Mecanisme și mecanica lor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5744_a_7069]
-
suprasolicitat de medicamente. Contaminarea cu limbajul specific filmului se dovedește benefică. Radu Apostol și-a "mobilat" vizual și auditiv în chip inteligent spetacolul. I-a asigurat o sonoritate modernă, indispensabilă, grație comentariului muzical realizat prin colaborarea cu sound-designer-ul Vivian Papadat. Scenografa Alina Herescu a supradimensionat o seamă de obiecte-cheie - telefonul, televizorul- de care Paulie se slujește obsesiv încercând să suplinească astfel adevărata comunicare cu semenii. A supradimensionat deopotrivă la un moment dat, membrele celui pe care boala îl va face "doar
Debut pe o scenă românească by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14577_a_15902]
-
se pot urmări în oglindă, de multe ori. Chiar și burțile sau speculațiile pe care le face spectacolul mi se par timpi necesari de aduceri aminte. Toată lumea asta fabuloasă din tramvai este pusă în forme stranii, cu încărcături speciale, de scenografa Roxana Ionescu. Nu o cunosc și nu-mi dau seama dacă am mai văzut ceva făcut de ea. Are minuție în a completa vizual, în a defini universul fiecărui personaj: Mama, Tata, Sora, Mătușa, Arta Popescu și Popescu însuși. O
Un tramvai numit Popescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12139_a_13464]
-
această profesiune. A ceea ce înseamnă devoțiune și sens al existenței, pînă la capăt. A ceea ce se numește smerenie pe scenă. Și generozitate. Mi se pare că Alexandru Tocilescu împreună cu actorii Mihai Constantin, Ion Besoiu, Irina Petrescu, Răzvan Vasilescu și cu scenografa Vanda Sturza propun, concret, formula de teatru-laborator, de spațiu al cercetărilor textuale și metatextuale, spațiu al abandonului clișeelor și dezinhibițiilor. Dincolo de semiobscuritatea încăperii care le ține captive pe cele patru personaje, dincolo de praf, de sordid, de tenta apocaliptică a peisajului
Iluzia sfârșitului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6156_a_7481]
-
fi împlinită consistența aparatului orchestral, un aspect căruia Ceaikovski i-a conferit valoarea de susținere a unui discurs de natură simfonică. în acest spațiu dirijorul Iurie Florea acționează cu deplin temei. Regizorul Ion Caramitru a făcut o bună echipă cu scenografa Maria Miu, cu Viorica Petrovici, autoarea costumelor, cu Chris Jaeger, autorul eclerajului scenic. Concepția regizorală nu este nici clasică și nici modernă; ...sau mai bine zis este și clasică și modernă. Voi observa că atât Ceaikovski cât și Pușkin, autorul
Evenimentele actuale ale stagiunii muzicale... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7437_a_8762]
-
noiembrie, de la ora 18 și de la ora 21, în Sala Mare a Teatrului de Stat Oradea. Excepționala distribuție a spectacolului timișorean îi cuprinde pe actorii Ildikó Jarcsek-Zamfirescu, Boris Gaza, Bálazs Attila și Daniela Torok, decorul, costumele și instalațiile sunt creațiile scenografei Adriana Grand, iar muzica originală interpretată live este compusă de Cári Tibor. Aflat la cea de-a XV-a ediție, festivalul orădean cuprinde în perioada 20-26 noiembrie peste 25 de evenimente. Prezenta ediție a Săptămânii Teatrului Scurt este dedicată împlinirii
Agenda2005-47-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284384_a_285713]
-
la Cluj. O simplă coincidență? După un lung interval, adaug acestei liste, subiective și personale, spectacolul lui Victor Ioan Frunză cu Lecția, pe care l-am văzut recent la Teatrul Maghiar din Timișoara, într-un spațiu extrem de percutant realizat de scenografa Adriana Grand, greu de uitat, o emblemă a montării. Detaliile privind decorul, înfățișarea și costumul Profesorului sînt prezente prin cîteva elemente menționate în text: fereastra, un bufet țărănesc, masa-birou; Profesorul poartă ochelari, un halat negru, de institutor, pantaloni și pantofi
O scamatorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15456_a_16781]
-
ca să dea tunuri. După ceva vreme de absență, Mihai Dinvale a reintrodus în circuitul teatral bucureștean sala Teatrului Foarte Mic, pe care o gestionează tot direcția Teatrului Mic. Fără investiții astronomice, ba dimpotrivă, cu discreție, perseverență și cu ajutorul extraordinar al scenografei Irina Solomon, directorul Mihai Dinvale a dăruit colegilor actori încă un spațiu de joc. Si nu e deloc puțin lucru, pentru că aici se pot contura, în alt fel, noi direcții ale trupei, care pot fi preluate și duse mai departe
Locuri și întîmplări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12815_a_14140]
-
scrisoare pierdută și O noapte furtunoasă în regia Doinei Migletzi sunt spectacole atestate,cu o carieră în spate și premii pentru interpretele Mihaela Mihai și Ariana Șerban. D-ale carnavalului e o creație recentă a tânărului regizor Aurel Palade. împreună cu scenografa Elena Kozlovski el a extins spațiul de joc în afara teritoriului propriu-zis al scenei spectacolul dezlănțuindu-se efectiv spre fundal până în parc. Chermeza atinge astfel un ton paroxistic cu mulți decibeli și figurație numeroasă. Aceeași fantezie în privința utilizării spațiului se remarcă
Un experiment viu by Doina Papp () [Corola-journal/Journalistic/9616_a_10941]
-
probleme și, evident, disperarea ce le mînă aici. Ce urmează, este lesne de imaginat. Dar cum joacă aceste actrițe absurdul întîmplării, forțarea destinului, competiția și solidaritatea, în cele din urmă, cum admit orice ca să plece în Japonia, este fantastic. Costumele scenografei Axenti Marfa nu fac decît să îngroașe ridicolul și grotescul. În același timp, subliniază cu o duioșie formidabilă degradarea vieții, confuzia post-comunistă, haosul interior și exterior, frigul care continuă să fie prezent peste tot, în această toaletă, în suflete și
Ce frumos e în Japonia! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9477_a_10802]
-
bucureștean Celălalt Cioran, descopăr, nesigur, o funcție nouă : ”asistentă de spectacol ” . O fi asistenta de regie? Consiliera? Consultanta? Sau doar o spectatoare? Toate răspunsurile-s posibile. Din păcate, pentru cei care-au supervizat afișul... Un critic teatral , vorbind despre o scenografă cunos cută a Naționalului ieșean, folosește formula „Axentei Marfa”. Personal, aș prefera Marfei Axenti. Genitivul (sau dativul?) Îmi amintește o sintagmă și mai hazlie, folosită de un gazetar orădean la un colocviu de regie de-acum trei decenii : „Mucenicăi Mușat
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
la menajerie. A trebuit să organizez un fel de excursie, eram cinci sau șase băieți de pe aleea Băiuț, mama ne-a plimbat prin sala pustie, prin cabinele actorilor, prin atelierul de tâmplărie, prin culisele încărcate de decoruri, prin biroul unei scenografe care tocmai alegea stofe și broderii pentru rochița lui Grettel, am mers apoi pe un culoar strâmt, la capătul căruia, într-o încăpere fără geamuri, dar cu multe lămpi de neon, se aflau nenumărate stative metalice, ca niște cuiere, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
mi le amintesc, și să regăsesc acele obiecte „fosilă“ - sunt ca o dovadă că am fost vii și tineri atunci. Însă filmul se face în echipă și o mare parte din atmosfera lui se datorează minuției și plăcerii cu care scenografa Mihaela Poenaru și creatoarea de costume Dana Istrate s-au reapropiat de perioadă. Am căutat o grămadă până să găsim blugi strech, cămăși prespălate, ghetuțe cu jambiere. E.C.: Ați dorit ca filmul să înceapă cu o tăcere. Vorbiți-mi despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
control. La sfârșit, identitatea lui se schimbă din nou, de astă dată devenind din victimă autoritate acuzatoare. Proiecțiile variază de la aparițiile și locurile (marea) din jocul Second Life la detalii corporale hiperaccentuate (buze mânjite de ruj). „Organismele“ spațiale pe care scenografa Velica Panduru le-a conceput evoluează într-o dinamică de unități de joc dispuse sub forma unei instalații. Cabinele din foaierul teatrului, în care spectatorii intră ca să voteze înainte să înceapă spectacolul, au un corespondent arhitectural în cele două structuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
într-un spațiu pe care s-a bătut toată Timișoara. Un spațiu fostă sală de sport, exploatat excelent de vizionarismul lui Afrim. Una dintre cele mai tari senzații create de lumea vegetală poetică și stranie concepută de Afrim și de scenografa Velica Panduru este că nu pășești într-o locație teatrală, ci într-un cadru halucinant pe care ajungi să-l resimți epidermic, să-l duci în tine, să-l developezi continuu ca pe un film decantat afectiv. Sunt extrem de rare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
a arătat băiatului său articolul despre sezonul de film apărut în The Village Voice și ilustrat cu fotografia din Duminică la ora șase (r. Lucian Pintilie) cu el și Irina Petrescu. Sau să redau expresia care însoțea replica Danielei Codarcea (scenografa de la Proba de microfon de Mircea Daneliuc): „M-am simțit așa de mândră când colegii mei de aici (Daniela lucrează de ani buni la Ralph Lauren - n.m.) mi-au spus că e sezon de film românesc la Lincoln Center și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
despre cel de după), am prezentat trei filme: Proba de microfon, A fost sau n-a fost? și Moartea domnului Lăzărescu (care a și încheiat evenimentul). A fost simpatic că, la proiecția filmului lui Daneliuc, era în sală și Daniela Codarcea - scenografa și autoarea costumelor la acest film, primul la care a lucrat! Daniela este stabilită în SUA de aproape 20 de ani și a devenit mâna dreaptă a lui Ralph Lauren. În general, a fost un public „amestecat“, format din americani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
am cunoscut pe Mititelu și Turturică; iar În alte teatre, rămînÎnd În zona faunei, mai jucau Ursu ( Melania), Lupu (Ion), Lupu (Buznea), Lupu Maria, Dumitru Lupu (compozitorul), Iepure (Mihai), Capră (Michi), Vulpe (Cornel) și Buhă (Bianca, studenta noastră). Pe o scenografă cu care am colaborat În două teatre o cheamă Porumbel; dar e și un actor, la Comedie, Huluba! Lumea lactatelor Îi include, fără șovăieli, pe Nicu Brânzea (cu care-am lucrat la Brăila, În 1980, și acum e la Hollywood
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
pe care îl strânge cu ambele palme. Tremură și umerii ei fragili, gâtul subțire și cald. — Sunt vechi prieten cu nevastă-sa, revine după un timp vocea afumată. — Doamna aceea distinsă, mai în vârstă decât soțul ? țopăie, declanșat, studentul. Da, scenografa spectacolului. — Cum, asta e madam Hariga ? tresare brusc barba blondă a regizorului, înălțând săgețile albastre ale privirii. — Doamna Hariga-Strihan, subliniază Poetul, sorbind lent din paharul cu vin roșu. S-a trecut de multă vreme la vin roșu, paharele sunt toate
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
distant, ca unui ramolit simpatic. Ce v-a găsit să adunați toate fosilele astea în spectacol ? se apleacă șoptind doctorul estetician spre laureatul serii, descheindu-și, încălzit, cămașa. Frază surprinzătoare, doar pentru a provoca și a stăpâni atenția Poetului. — Ca scenografă ați ales o restauratoare de muzeu. O cunosc din perioada cât am lucrat la ei. — Sia a fost și pictoriță. Sunt foarte legat de ea. Iar Mărgărit a stat și el închis cu Hariga. Făcuse închisoare și înainte. Ba fusese
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Mărgărit a stat și el închis cu Hariga. Făcuse închisoare și înainte. Ba fusese și într-un lagăr german. Folcloristul explică senin și blând, ca un copil, ridică o față proaspătă, gâtul îngust se rotește, odată cu privirea. — Mai interesantă e scenografa asta a dumneavoastră, continuă Neagu, tot în șoaptă, umplând paharele. Și ea a stat atâta închisă ? — Înainte, mai puțin. După, și mai puțin. Iată paradoxul. Căci era totuși nevasta lui Hariga ! — Dacă e vorba de Hariga, sare Balaurul din celălalt
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
că nu-i cavalerește). Dar nu despre mine vreau să vorbesc, ci despre o anumită stare de lucruri bizară, care exista în paralel cu mine și viitoarea mea montare... Cum lucram eu acolo, în acel teatru pentru copii, văd o scenografă brunetă (acum e-n Austria) care face păpuși. Plăcută. Timp de un an, eu am scos două premiere (Ursul păcălit de vulpe? și Ivan Turbincă). Scenografa noastră, niciuna. Dar... lucra de zor. Timp de un an, teatrul i-a plătit
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
viitoarea mea montare... Cum lucram eu acolo, în acel teatru pentru copii, văd o scenografă brunetă (acum e-n Austria) care face păpuși. Plăcută. Timp de un an, eu am scos două premiere (Ursul păcălit de vulpe? și Ivan Turbincă). Scenografa noastră, niciuna. Dar... lucra de zor. Timp de un an, teatrul i-a plătit hotelul! (lucru care se întîmplă destul de rar). Dar premiera, vai!, n-avea să mai iasă niciodată! Fiindcă regizorul, G.G., din București, a luat un avans consistent
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]