325 matches
-
de a semnala, în același timp, un proces (pentru noi descriptivul) și un rezultat (o descriere dată). J.-B. Grize (1974) a explicitat ceea ce preluase de la Gonseth 6 cu privire la "schemă", subliniind cele patru caractere fundamentale ale oricărei schematizări: a) o schematizare nu oferă decît o descriere sumară: "în funcție de scopul pe care și-l propune, ea nu reține decît esențialul suprimînd (...) elementele parazitare". Această primă definiție se aplică perfect descrierii; am putea crede că este concepută tocmai pentru definirea ei; b) poate
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
forma unui fascicul de aspecte în centrul cărora, din punct de vedere noțional, el se plasează" (1983, p. 3). Abordînd, în acest sens, problema expansiunii proprie oricărei descrieri, putem spune că "aspectele asupra cărora se focalizează identificarea unui obiect, în schematizare, nu mai pot fi atît de importante dacă perspectiva se schimbă, în favoarea altora ce se regăsesc de asemenea, în rețeaua aceleiași noțiuni și devin, la rîndul lor, centru de interes" (id.). Este ceea ce precizează și D. Apothéloz (1985, p. 5
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
care sînt tot atîtea puncte de ancorare pentru predicatele descriptive, acestea din urmă putînd la rîndul lor să conțină unități susceptibile de a deveni locul de ancorare al altor predicate descriptive, și așa mai departe. Cu alte cuvinte, obiectele unei schematizări descriptive sînt considerate drept clase-obiect; va trebuie să trecem de la ideea de puncte de ancorare la cea de operație de ancorare, definită în acești termeni de M.-J. Borel: "prin această operație, discursul indică la ce se va referi prin intermediul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
explică faptul că enumerarea elementelor din clasă este, prin definiție, infinită, și că, mai mult, putem să "tratăm întregul ca parte și invers". Este ceea ce subliniază și D. Apothéloz cînd definește ceea ce noi vom numi macro-operațiile ce structurează activitatea de schematizare descriptivă. Ipoteza noastră este că macro-operațiile stau probabil la baza producției, ca și a înțelegerii textelor-secvențe descriptive. • ANCORAREA Această primă operație ne determină să așezăm tema-titlu (obiectul discursului) în partea de sus a structurii arborescente deja remarcată de către D. Apothéloz
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
înțelese atunci că imensul crater era cauza acelor vibrații pe care le simțiră și a bucăților de piatră ce cădeau pe solul cenușiu... EXERCIȚIUL B.12. Construirea unei descrieri plecînd de la un suport iconic (fotografie, carte poștală, pictură...) sau invers, schematizarea (cu ajutorul unui plan sau al unui desen) a unei descrieri dintr-un roman. Comentariu Utilizarea unei imagini pentru a face o descriere sau, invers, punerea în desen a unei descrieri este utilă deoarece servește: la realizarea unui suport tematic pentru
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
87-90 R reformulare 41, 108, 142, 147, 149, 150, 155, 158, 165, 193, 208 relație (punere în) 121, 122, 127, 147, 158, 202 remă 95, 98, 134, 143, 156, 159, 208 reprezentativă (descriere) 14, 33, 79, 212, 222, 223 S schematizare 17, 125-127, 223 script 184, 186 secvență (structură secvențială) 93, 94, 103, 104, 106, 150, 159, 176, 177, 181, 186, 188, 189, 193 semiozică (funcție) 34, 45, 72 sinecdocă 63, 156-158, 209 situație (punere în) 145, 146-150, 162, 207, 218
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
reprezentării descriptive / 111 A. Secvențe de propoziții și dinamica reprezentării / 111 1. Construcția și progresia reprezentării / 111 2. Propoziții descriptive și orientări argumentative / 115 B. Coeziunea semantică a reprezentării / 118 1. Dicționar și descriere / 118 2. Sistemul descriptiv / 121 C. Schematizarea descriptivă / 125 1. Ancorarea și atribuirea unei teme-titlu / 125 2. Operativități interne și externe / 130 D. Pentru a concluziona: Jules Verne sau Fritz Lang? / 132 Capitolul 3 Ordonarea în secvențe a propozițiilor descriptive / 135 A. Enumerarea și descrierea: cîteva portrete
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
didactica modernă, deoarece nu mai urmărește doar memorarea și reproducerea unor date, ci, prin reprezentarea figurativ - ideatică a unui fenomen, obiect sau proces, facilitează înțelegerea profundă a esenței existenței și legității fenomenului în sine. Modelul reprezintă, deci, o simplificare, o schematizare, un extras sau o aproximare a realității în care apar numai acele particularități comune și generale tuturor obiectelor, fenomenelor și proceselor proprii aceleiași sfere. De aici, absoluta necesitate ca modelul să fie simplu, relevant, fidel originalului și să conțină note
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
de plecare este o întrebare, o problemă; urmează formularea unor ipoteze, prelucrarea conținutului printr-o serie de procedee ca: modificarea formei și a conținutului, substituția părților, argumentarea sau diminuarea unor aspecte, simplificarea, segmentarea, rearanjarea și restructurarea părților, combinarea de elemente, schematizarea. Produsele imaginației sunt supuse apoi unor aprecieri critice care permit selectarea produselor valoroase. În procesul învățării, dezvoltarea imaginației are un rol important atât în înțelegerea fenomenelor, cât și în rezolvarea problemelor în special în perspectiva evoluției intelectuale autonome a elevilor
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
atinge obiectivele și, de asemenea, evidențierea capacităților culturale pe care actorii sociali și le formează pentru a-și asigura cooperarea. Cu alte cuvinte, diversele modele culturale pe care le-am prezentat în deschiderea acestui capitol pot fi considerate cel mult schematizări accentuate ale unor reguli de joc formale prezente în organizații, daca nu cumva sunt doar schițe extrem de sumare ale unor organigrame. Se înțelege acum de ce "apelurile la ordine" au, în general, puține șanse de reușită, conformitatea fiind cel mai adesea
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
obiective realiste, care iau în calcul condițiile în care este perceput mesajul. Ni se pare ca schemă de bază a comunicării (figură 1) este prea adesea considerată că un fel de mantra a comunicării "magice", în timp ce ea reprezintă doar o schematizare, necesară, e drept, dar care poate fi îmbunătățită (figură 2). Figură 1 Emițător Canal Receptor Figură 2 x y x+z x' Emițător Codare Canal Decodare Receptor Efect z Zgomot de fond Sursa: J. J. Van Cuilenburg, O. Scholten, G.
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
mintea subiecților chestionați apariția complexelor. Libidoul, care trimite la o ipoteză puternică despre etiologia nevrozei, la energia sexuală și la sexualitate în general, necompatibile cu sistemul de valori al subiecților chestionați în anii '50, este deci deseori absent din această schematizare. La fel, enigmatica, misterioasa energie nucleară poate fi ilustrată prin faimoasa, din nefericire, ciupercă atomică sau, în cazul copiilor, prin norii radioactivi din perioada catastrofei de la Cernobîl (Galli și Nigro, v. citatul de la p. 148) Prin naturalizare, ideile psihanalitice sînt
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
imediată a realului și trecerea de la abstract la direct accesibil: complexul joacă acest rol ilustrativ în elaborarea reprezentării sociale a psihanalizei; eliminarea sau minimizarea elementelor care intră în opoziție cu sistemele de valori ale subiecților (libidoul este frecvent scos din schematizarea lui Freud). Schema figurativă este un "cadru de referință stabil" pornind de la care informațiile despre obiectul RS vor fi filtrate, organizate, interpretate în elemente de sens. Abric, în teza sa de doctorat din 1976 și mai apoi în alte scrieri
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
diferitele combinații de factori care conduc la transformările RS. Element pus în discuție Central Periferic Situație percepută Reversibil Planuri stranii Planuri stranii Ireversibil Planuri ale negației Planuri ale negației După M.-L. Rouquette și P. Rateau, op. cit., p. 124 Această schematizare nu descrie totuși decît o parte a evoluțiilor reprezentărilor, a căror analiză poate fi denaturată. Studiile pe marginea nașterii RS se dezvoltă tot mai mult. Se poate aprofunda această tematică prin consultarea volumului coordonat de Garnier și Rouquette (1999). Lucrările
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și constituie un fel de armatură retorică a discursurilor propagandiste, al căror fundament conformizator se sprijină pe o cultură tradițională, cîteodată mistificată, și o memorie comună, vie și vivificată în toate felurile. Contrar raționamentului integrator al propagării, propaganda implică o schematizare voluntară, menită să declanșeze reacții pasionale, și o înțelegere dihotomică, finalizată intelectual. "Astfel, a vorbi despre psihanaliză nazistă, mistificatoare, a apropia teoria instinctelor și rasismul hitlerist sau anti-negru, fără a parcurge toate lanțurile necesare de raționament, nu înseamnă a dezvolta
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cel investit. La nivelul forțelor angajate (invizibile), cele ale vrăjitorului vin să invadeze teritoriul victimei și să "atragă" ceea ce are "în plus". Este vorba despre intruziune în "corp" și "vampirizarea" victimei. Să trecem la interpretarea acestui lexic și să prezentăm schematizări ale atacurilor vrăjitorești. Schema I a unui atac vrăjitoresc Domenii vizibile Vrăjitor Vrăjit Forțe invizibile Vrăjitor Vrăjit După Favret-Saada, 1977, pp. 349-350 Schema II a ansmablului vrăjitoresc Domenii vizibile Forțe invizibile Op. cit., pp. 355-356 Oscilînd între putere (triumf și înlănțuire
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
o definiție clară a termenului „sacru“. Mai degrabă, el este utilizat pentru a sugera și a surprinde o anume calitate și/sau intensitate cu privire la manifestarea divinului ori în relație cu divinul, acesta însuși neputând fi circumscris. Scăpând oricărei încercări de schematizare cu pretenții de obiecti vitate, sacrul este surprins și indicat, prin raportare la o anume dina mică inerentă, sub semnul manifestării. Sacrul nu este dat ca „obiect“, ci este (pentru noi) ca manifestare întotdeauna cu totul alta (de unde și imposibilitatea
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
succedarea epocilor organice și a epocilor critice, adaptată la istoria Bisericii; însemnările lui Constant asupra problemei progresului religios și asupra degenerării clerului văzut ca o castă; unele critici, deja cunoscute, aduse dogmatismului aplicat mediilor nedogmatice, ca produs al unei excesive schematizări a culturii și a mentalității ecleziastice (critici dezvoltate în mod special de Lambruschini); toate aceste elemente disparate, întru totul reelaborate și prezentate prin propria sa viziune, sînt transferate în Cele cinci plăgi și puse în serviciul ideii centrale a operei
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
formarea clericilor și care a provocat dezbinarea corpului episcopal. Cît privește deficiențele culturii ecleziastice contemporane lui, Rosmini își folosește extraordinara sa vocație critică, în lumina unei regîndiri generale a procesului istoric care le-a produs. Analiza rosminiană, nu lipsită de schematizări, revelează totuși cunoașterea relației profunde care leagă, în viața ecleziastică, produsele doctrinare și culturale de contextul diferitelor situații "sociale", instituționale și organizatorice pe care le angrenează. Separarea între clerul superior și cel inferior a produs o criză în rîndul condițiilor
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care ar trebui să părăsească vechile modele: narcisist (unde dominantă este preocuparea de a impresiona) și autoritarist (cu aspect vehement impulsiv, conformist, dominator), pentru că ambele modele pot stârni ostilitatea studentului, conduc la nonconformism, sfârșind În cele din urmă Într-o schematizare neproductivă a pregătirii sale. Cadrul didactic va trebui să se apropie de cerințele moderne ale Învățământului, În care profesorul trebuie să dovedească calități profesional medicale superioare constând În; gândire creativă, imaginație bogată, spirit de observație, limbaj bogat, fermitate și răbdare
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
definire a problematicii alterității ca direcție specifică de studiu a științei istorice. Preocupări de imagologie pot fi sesizate În cele mai diverse zone ale istoriografiei noi sau tradiționale, repartizate În mai toate secțiunile cronologice ale disciplinei. Totuși, cu riscul unei schematizări, putem reține, În principal, trei domenii mai importante ale istoriei care cultivă problematica imagologiei: istoria mentalităților, istoria relațiilor internaționale, istoria culturii și a relațiilor culturale. Desigur, aceste atribuiri sunt aproximative, fiind vorba de discipline de frontieră, cu problematici de studiu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
în îndrumarea actorilor de către regizor. În interpretarea actorilor se observă uneori puternice rămășițe de teatralism. [...] Uneori, conducerea Direcției Generale a Cinematografiei, în locul unei conlucrări creatoare cu autorii de scenarii, bazată pe cunoașterea realității, pe respectarea adevărului vieții, a contribuit la schematizarea materialului, propunînd scriitorilor soluții și rețete elaborate din birou. Nu rare au fost cazurile cînd conducerea Direcției a înlocuit colabora rea cu autorii de scenarii prin metode de cîrpire primitivă a scenariilor, ajungîndu- se uneori pînă la substituirea scriitorului în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
acești termeni se adresează de fapt unor dimensiuni diferite ale globalizării (de unde și o identificare diferită a cauzelor și implicațiilor globalizării), aflate astfel într-o relație mai degrabă de complementaritate decât de sinonimie. Sintetizând numeroase lucrări din literatura de specialitate, schematizarea pentru care optăm reprezintă procesul globalizării în cinci dimensiuni, dintre care trei propriu-zise (politică, economică, culturală), una de tip vector, cu rol facilitator (tehnologică), și una ca epifenomen al primelor patru (socială). Globalizarea politică reprezintă fenomenul de extindere globală și
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
jos. Am tratat până aici problema sensului și referinței la nivelul termenilor și la cel al enunțurilor sau nivelul frastic, dar problema sensului și referinței poate fi tratată și la nivel transfrastic. La acest nivel, reprezentative sunt: „referința tematică” și „schematizarea discursivă”, ultimul concept aparține lui Jean Blaise Grize, și interesează ca „reprezentare sumară, dar esențială a referinței tematice a intervenției discursive.” (C. Sălăvăstru, 1996:142). Discursul la nivel transfrastic se raportează la lumea reală abordând o anumită temă, de aceea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
și interesează ca „reprezentare sumară, dar esențială a referinței tematice a intervenției discursive.” (C. Sălăvăstru, 1996:142). Discursul la nivel transfrastic se raportează la lumea reală abordând o anumită temă, de aceea și referința este una tematică. Astfel, locutorul construiește schematizări discursive care propun interlocutorului „imagini globale” sau „sinteze cognitive” despre lucruri sau stări de lucruri ale lumii reale. 3.2. Referință, realitate și ficțiune De cele mai multe ori, atunci când producem o secvență discursivă, noi avem pretenția de a ne referi, prin
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]