324 matches
-
a luat româna. Forma învechită pazar indică faptul că, în română, a intrat și direct din turcă. Calic este un exemplu de cuvânt persan ajuns în română prin intermediul limbilor slave. Pers. kalak „desfigurat“ a fost împrumutat de rusă, devenind kaleka „schilod“, de unde a trecut în ucraineană în forma kalika. Una dintre explicațiile date schimbării semantice, „desfigurat“ > „schilod“, pornește de la mulțimea de paralitici și invalizi care luau parte la pelerinaje și care, în general, trăiau din pomeni. Cearșaf este înrudit cu alte
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
turcă. Calic este un exemplu de cuvânt persan ajuns în română prin intermediul limbilor slave. Pers. kalak „desfigurat“ a fost împrumutat de rusă, devenind kaleka „schilod“, de unde a trecut în ucraineană în forma kalika. Una dintre explicațiile date schimbării semantice, „desfigurat“ > „schilod“, pornește de la mulțimea de paralitici și invalizi care luau parte la pelerinaje și care, în general, trăiau din pomeni. Cearșaf este înrudit cu alte cuvinte care au, la originea îndepărtată, același cuvânt persan: čadir „umbrelă, cort“. Un compus persan al
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
bisericii Luca Arbore (în prezent se văd urmele mormintelor și crucea unui sublocotenent). Militarii, furioși pe cei ce-au tras în ei, sau răzbunat pe evreii din sat, cărora le-au devastat prăvăliile. A început războiul și în sat soseau schilozi și vești că unii au căzut pe front. Dar asta n-a fost destul. Oamenii au început să vestească nenorocirea cea mare: vin rușii! Și în primăvara lui 1944, ca o hoarda de lăcuste hămesite, soldații ruși s-a reavarsat
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93330]
-
zugrăviți pe cei doi pereți, desfășurând fiecare suluri de pergament cu litere îmbîrligate. Fiecare avea o căsuță a lui, fiind despărțit de ceilalți prin linii groase, stacojii. Și, potrivire curioasă, unul dintre ei avea în locul arătătorului palmei stângi un ciot schilod, aidoma cu al popii. Așa ceva era nemaipomenit într-o zugrăveală, căci sfinții nu puteau avea mădulare lipsă care să le știrbească desăvârșirea. Slăbănogi, firește: asta-nsemna biruința duhului asupra cărnii, dar ciungi, șchiopi, chiori era cu neputință să fie. Înfiorat, sub
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
marginea ei cenușiu-gălbuie, se revărsa peste Louisiana. În colibă lumina nu se stingea nici o clipă. Câte o siluetă în sutană sau una în costum și lavalieră se arătau uneori la fereastra dinspre podeț. Oameni ciudați, negri și asiatici, cocoșați și schilozi, se strecurau o dată la câteva nopți pe singura cărare spre casa pe piloni, asediată de sus și de jos de stele. Câte unul dintre ei urina îndelung, profilat, negru ca smoala, pe galbenul zorilor, de pe mica platformă de nuiele, împrăștiind
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
râdeau tare. Femeile abia dacă erau mai puține decât bărbații, și beau cot la cot cu ei. Muncitoare rumene, cu cocuri auriu-unsuroase și umeri grași, intrau în local cu călcătură de bărbați și se trânteau dizgrațios pe băncile lustruite. Pe schilod păreau să-l cunoască toți, iar el nu se sfia să-și strecoare mâna pe sub fusta muierilor ce treceau pe lângă el, frământând cîte-un interior de pulpă cu vergeturi. Femeia se scutura de el ca de-o gânganie sâcâitoare și-și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
prin ceamur. Același ceamur, mai ieftin și mai ocrotitor împotriva zădufurilor de vară și a gerurilor de peste iarnă, a înlocuit bârnele din pereții multor căsoaie, grajduri și cotețe. Coșarele - câte 2-3-4 de fiecare gospodărie - stau goale și în mare parte schiloade. Vacile de rasă elvețiană pe care în 1922 și 1923 le au adus cu ei din Bucovina, au degenerat complet și au fost înlocuite cu vaci de rasă locală, moldovenească, iar oile de rasă țurcană, aduse de la munte, au pierit
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Sistemul metric diferit duce la această inutilitate. Trivial spus obiecte inutile. Adică ele doar într-o civilizație fără memorie devin inutile. Alte obiecte aflate acolo ar fi jgheabul și burlanul rupte, sârmele unui fost gard. Polata mai are un acoperiș schilod, stă să cadă, pereții au scândurile găurite, mâncate. O șandrama de lemn. Cârpit, peticit, petece de lemn peste pereții de lemn. Se mai află un acvariu care nu a avut niciodată geamuri. Cuibarul găinilor îl găsim tot acolo. Singurul lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
lasă să spui o vorbă. În numele partidului și al patriei!... Ce știu ei ce-i patria? Au luptat pentru ea măcar o minută? Au stat la căldurică, iar alții și-au îngropat tinerețile în tranșee. Mai rău chiar, au rămas schilozi sau... Ce să mai spunem de cei care au mușcat din țărână străină... Au rămas pentru vecie acolo, fără mormânt, fără cruce, fără nume... Și ei sunt stăpâni, domnule! Uite la mine! N-am tremurat în fața glonțului și tremur în
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
nici măcar să-i spună soluția la întrebarea cu gemenele. Zice că s-o anunțe dacă-i vine vreo idee. Întrebarea e un căcat atât de absolut că-l ține treaz noaptea. Se gândește la ea, în cămăruța lui din Casa Schilozilor. Zace pur și simplu acolo, în patul pe care i l-au pregătit ei, gândindu-se la gemenele care pretind că nu-s gemene. Gândindu-se la Karin, pe unde ar putea fi, la adevărul despre ce i se întâmplase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de schije, mitralierelor antiaeriene montate pe terasele blocurilor sau a sacilor cu nisip ce delimitează găurile negre ale adăposturilor. Totuși, chiar și acest optimism specific anilor nebuni ai belle epoque nu poate să ascundă numărul prea mare de femei îndoliate, schilozi și orfani. Bulevardele capitalei oferă din ce în ce mai des imaginea autoturismelor, camioanelor sau căruțelor încărcate până la refuz cu valize, genți, piese de mobilier, peste care se îngrămădesc ciorchine oameni grăbiți să fugă din calea bombardamentelor. Alții, la fel de numeroși, preferă să rămână. Precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
și în acest caz, resetați din nou și repetați pașii ignorând ferestrele de protecție 1.2 și Stream Viewport 3.6...”. Era destul cât să-mi suscite interesul. Un text de neînțeles pe masa de răchită, afară, fotografiile unor nuduri schiloade, două linguri murdare de sarmale, alt text de neînțeles în scrin; trebuia cu siguranță să merg mai departe. M-am așezat turcește pe mochetă și am scos toate foile din țiplă, după care le-am pus în ordine. Din titlu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
delicat ca Hector, supărarea se întinde pe sub piele mai ceva ca o plagă, nervii se desprind, devin furtunuri, cresc, ies prin piele și încep să devoreze trupul. Am mai văzut asemenea manifestări la fetele urâte, când le înjuri, sau la schilozi, când le spui că sunt handicapați. Dacă aș fi putut să-i strivesc gângania, atunci însemna că... Și ochii mi-au căzut pe patul lui. Uitase de borcanul tradițional, absorbit cum era de noua descoperire. L-am luat și m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock-uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o "cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din "centru" - cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii cu jambiere (...), înarmați cu alpenstock-uri (subl. autorului), strânse energic în pumni la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus." (p. 49, s. n.). Voluptățile sale sunt de ordin intelectual, fără să fie însă grave, ca în vacanță: lecturi din ziar, cataloage de cărți, un dicționar, Viețile și doctrinele filozofilor, celebra carte a lui Diogenes Laertios, exact
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
trei roți, obuze și proiectile de toate mărimile neexplodate, o brambureală pe care numai noi, copiii de după război o înțelegeam. Într-un fel, pentru că în acest „paradis”, farmecul consta în capcane, în spiritul de aventură. Mulți ca noi au rămas schilozi de mâini, de picioare, orbi, unii chiar au murit, alții mai târziu, mă mir că pentru acești copii n-a scris nimeni nimic până acum, și mie îmi vine greu, îmi tremură mâna, poate pentru faptul că am scăpat teafăr
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
lucrurile să rămână așa. Despre Fifi, draga de Fifi, sunt atâtea de spus! Era maidaneză, n-ar fi avut cum să se cuibărească pe pieptul meu într-a cincea, pentru că se adâncise printr-a treia în viața monahală, era cam schiloadă oricât ar fi mâncat, n-a prins timpurile cu Whiskas, Kitekat și nisip absorbant, dormea pe unde apuca (mai ales pe pernele noastre), făcea pipi și caca la baie, la sifonul din pardoseală, se juca ca o zăludă, n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
de oră... Cobor jos la cârciumă să beau un șpriț, iar când mă Întorc să fiți gata. Abea aștept să te Îmbrățișez, frumoaso...!” Rămași singuri, țiganca Începu să se dezbrace rămânând complet goală. Puse zdrențele dezbrăcate pe un fel de schilod scaun care cu greu se ținea În echilibru, lungindu-se În pat În așteptare! Fără voie, Tony Pavone aruncă o privire prin Încăpere neștiind ce să facă, să rămână ori s’o rupă la fugă...! Camera era murdară cum nu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
pe neamurile tale, nici pe vecinii bogați, ca nu cumva să te cheme și ei la rîndul lor pe tine, și să iei astfel o răsplată pentru ce ai făcut. 13. Ci, cînd dai o masă, cheamă pe săraci, pe schilozi, pe șchiopi, pe orbi. 14. Și va fi ferice de tine, pentru că ei n-au cu ce să-ți răsplătească; dar ți se va răsplăti la învierea celor neprihăniți." 15. Unul din cei ce ședeau la masă cu El, cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
știa că, într-un fel sau altul, își riscă viața. Ăsta-i farmecul competiției. Alaltăieri, un motociclist a omorât o fetiță la ieșirea dintr-un sat, iar lui au trebuit să-i amputeze un picior... Știm că mulți au rămas schilozi și chiar paraplegici... A venit vreunul dintre ei să se plângă? Cum nu primi un răspuns, suflă un vălătuc gros de fum înspre hartă și adăugă pe același ton: — Nu, bineînțeles că nu! Ar fi stupid să se plângă, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
-l împinse la un turbat acces de mânie. Poruncește să i se aducă-nainte împăratul cel închis în temniță, spune să i se taie c-o secure brațele pîn-în coate și picioarele pîn-în genunchi, și-n fine zvârle pe bărbatul schilod, viu încă, peste cap într-o prăpastie, unde acesta zăcu inundat de sângele său între schelete de fiare moarte și, lăsat în prada păsărilor răpitoare, își dă cea din urmă suflare abia după trei zile. În așa ticăloșie se săvârși
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de și mai ampla colecție de ordine de captură expediate de polițiile din jumătate de Europa și America. Printre alte atracții, acest Tenebrarium (căci așa Își rebotezase Deulofeu creația) oferea sesiuni de spiritism, necromanție, lupte de cocoși, guzgani, cîini, femei, schilozi sau lupte mixte, fără a uita de pariuri, un lupanar specializat În damblagii și monștri, un cazinou, un birou de consultanță juridică și financiară, un atelier pentru filtre de amor, o scenă pentru spectacole de folclor regional, teatru de marionete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
o bucură pe Vipsania. Antonia se ferește să-l elogieze în public pe Claudius, fie și indirect, ca acum. Sunt mai degrabă distanți unul față de celălalt. Nu că nu l-ar iubi ca mamă, dar se rușinează de înfățișarea lui schiloadă. Și apoi Livia nu s a jenat niciodată să o învinuiască de boala mezinului. Cică n-ar mai fi suportat durerile facerii și a pus să i se grăbească nașterea. Despre ce evenimente vorbește? se interesează Pupius Piso. Curiozitatea îl
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
periculos, murmură tânărul. Se vede însă că e îngrijorat de-a binelea. Cu un aer fals nepăsător, Rufus îl liniștește: Dacă ești temerar, n-ai de ce să te temi. Nu mă tem de moarte! protestează germanul jignit. — Da’ să rămâi schilod, fără picioare sau fără mâini, asta te spe rie, nu? — Nu mi-ar plăcea să pier în văgăuna asta, recunoaște cu ju mătate de gură călărețul. Ridică imediat fruntea, trufaș: — E altceva când privești pericolul în față, venind spre tine
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
sfărîmă, risipindu-se În mici frînturi fragile. Kay trase ultimul fum din țigară, apoi strivi flacăra Între degetul arătător și cel mare. Stătuse În fața ferestrei mai bine de o oră. Era marți - văzuse cînd sosise bărbatul cîrn cu un braț schilod, și acum aștepta, cu un aer oarecum nehotărît, cuplul Stanley Spencer. În cele din urmă, se hotărî să renunțe. Se decise să iasă. Era o zi minunată, la urma urmei, o zi de la mijlocul unui septembrie cald, al treilea de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]