269 matches
-
petrecerilor. Recunoștința unui fir de iarbă. În umbra vastă a legendelor, Poetul veghează gânditor în barbă. În umbra legendarului destin, Poetul cast drumul veghează. Sub greutatea visului sublim, Întunericul său lumina scurtează. Ca o piatra pentru urmași, Tu ți-ai schilodit sufletul si chipul, Ți-ai năruit, și ți-ai trădat, Și ți-ai distrus visul. Pământule bun, numai tu Îi iubești pe poeți. Te umpli, cu nenumărate vieți. Câtă iubire le arăți, doar tu. Eminescu deasupra tuturor, A fost și
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
părăsea. Acum, era aproape rece. Sunt oameni care trăiesc șaptezeci sau chiar optzeci de ani cu gândul că există mereu ceva nou, că aventura Îi așteaptă, cum se spune, la colțul străzii; până la urmă, aproape că trebuie uciși, sau măcar schilodiți bine, ca să le vină mintea la cap. Nu era cazul lui Michel Djerzinski. Viața lui de om, și-o trăise În general singur, Într-un vid sideral. Contribuise la progresul cunoașterii; era vocația lui, felul În care putuse să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
ce tot vă mai prefaceți că nu știți! Vă codiți, cu nazuri de-astea parșive, ca Mantinela asta la acadeaua de-a luat-o în păpușoi, fără să știe ce-i aia, de i-a distrus viitorul și i-a schilodit caracterul destinului! Și-acuma umblă după cizmarul ăla de la Poștă. Îl știi de cum arată Gentimir ăsta? Plătești, să nu te vezi pă înserat cu el. Se ridică și se apropie de masă. Privi gânditor pozele risipite. Cercetă îndeosebi portretul regelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
inundația asta de mâini nu era lucru curat și, după ce ne-au prins, am anunțat la poliție." "Niște tîmpiți", gemu, mai neînduplecat ca niciodată, Ulpiu. Dinspre Palatul Regal, simțea cum soarele îi bombarda creștetul cu cocoloașe de căldură. Vipia îi schilodea florile. Detaliile planșelor schițate până atunci nu-l ajutau la nimic. Dacă ar fi dorit să surprindă un indiciu cât de cât prețios, numai releveul tălpii tipului de doi metri ar fi trebuit mărit, pe puțin, la doi metri. N-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Combatantul cu șipca (acest Boerescu avea inteligența de a târâi după el o șipcă mizerabilă, cu două cuie ruginite la vîrf) nutrea speranța de a trăi, la bătrânețe, din publicarea unor variante sinistre ale poemelor oamenilor-fluturi. Când nu izbutea să schilodească pe careva, neghicindu-le, la vreme, terenurile de aterizare, devenea dintr-o dată cumințit, dar și așa 320 DANIEL BĂNULESCU mai mare grabă, în pușculița unui spital de boli nervoase, sub pază militară. Era locul optim pentru a fi scos la
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de fusese și la nunta lui, tramvaist, om al dracului, petrecăreț, dus în lume. Venise în Cuțarida cu nevastă și copii, se întemeiase cu ce apucase, vai de viața lui cum se trudea cu beteșugul de-l avea; că-l schilodiseră de-un picior în război. Mahalaua prindea față. Iarba pierise în drumul căruțelor. În părți rămâneau maidanul nesfârșit și groapa fără margini, lată și adâncă. Au dat ploile lui aprilie, apoi potecile s-au zbicit, oamenii forfoteau. S-au mai
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
scormonind. Aveau boturile ascuțite și ochii fierbinți de poftă. Nemâncați, ca stăpînii! Albi, roșcați, negri, cu spete mari, urcau malurile. Al lui Chirică rămânea mai în urmă. Era beteag de un picior, că-l prinseseră grădinarii în bostani și-l schilodiseră. Din cauza lui era să se omoare omul cu oltenii într-o dimineață. Câinele, câine, dăduse prin gardul de mărăcini și răscolea brazdele. Pândarul de sus, poc! cu pușca de sare, drept în pulpa dulăului, care a luat-o de-a
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
o blană de scânduri, peste care se așternuse o pânză neagră. v - Pleacă, ne lasă! - Eu mi-am dat foc la casă, numai ca să n-o ia elf strigă o femeie mai dintr-o parte. - Pe-al meu când -lau schilodit la fabrică și-am vrut s-aduc doctoru 1-a lăsat fără un sfanț pentru că n-aveam ce-i da în garanție! Glasurile muierilor și ale bărbaților se amestecau acum ca o grindină. - Avea bani să cumpere și biserica, și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
se aude lumina..., căci de mi-aduc bine aminte, iubit-am altceva decât sonoritatea transparențelor? Cui nu i se pare că după fiece amărăciune luna a devenit mai palidă și razele soarelui mai sfioase și că devenirea își cere scuze, schilodindu-și ritmul, - aceluia îi lipsește baza cosmică a singurătății. Ruptura de ființă te face bolnav de tine însuți, încît este destul să pronunți cuvinte ca: uitare, nefericire, despărțire, pentru a te dizolva într-un fior mortal. Și atunci, ca să trăiești
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ceafă, și a auzit ceea ce va descrie ulterior ca fiind „cuvintele nerostite ale Celuilalt”. Erau cuvintele care au marcat un nou răsărit în viața sa: „Bineînțeles că nu este de nici un folos pământesc pentru nici unul dintre voi. Doar vă poate schilodi trupurile și contorsiona sufletele. Dar mă voi împărtăși de fiecare dintre poverile voastre care vă schilodesc și vă contorsionează. În căldura amestecată a compasiunii voi cunoaște oroarea deplină a distrugerii voastre voluntare de către oameni de aceeași specie cu voi. Voi
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
care au marcat un nou răsărit în viața sa: „Bineînțeles că nu este de nici un folos pământesc pentru nici unul dintre voi. Doar vă poate schilodi trupurile și contorsiona sufletele. Dar mă voi împărtăși de fiecare dintre poverile voastre care vă schilodesc și vă contorsionează. În căldura amestecată a compasiunii voi cunoaște oroarea deplină a distrugerii voastre voluntare de către oameni de aceeași specie cu voi. Voi cunoaște greutatea poverii voastre purtând-o împreună cu voi, dar cu o înțelegere mai profundă decât poate
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
potrivește din lege (sau, 307 interesul politic) și o dreptate aproximativă pe care, cică, o împarte. Se știe că ADEV|RUL e unul singur iar dreptatea e a fiecăruia. Judecătorii aleargă după acest adevăr să-l desfrunzească și să-l schilodească, cu probe, mai ales cu ajutorul avocaților. Așa se face că, multă lume, alergând după dreptate, n-o prea pot găsi pe sălile Tribunalului. Am intrat din nou pe mâinile judecătoarei Râclea, cu care n-am câștigat nicio pricină în justiție
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ceafă, și a auzit ceea ce va descrie ulterior ca fiind „cuvintele nerostite ale Celuilalt”. Erau cuvintele care au marcat un nou răsărit în viața sa: „Bineînțeles că nu este de nici un folos pământesc pentru nici unul dintre voi. Doar vă poate schilodi trupurile și contorsiona sufletele. Dar mă voi împărtăși de fiecare dintre poverile voastre care vă schilodesc și vă contorsionează. În căldura amestecată a compasiunii voi cunoaște oroarea deplină a distrugerii voastre voluntare de către oameni de aceeași specie cu voi. Voi
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
care au marcat un nou răsărit în viața sa: „Bineînțeles că nu este de nici un folos pământesc pentru nici unul dintre voi. Doar vă poate schilodi trupurile și contorsiona sufletele. Dar mă voi împărtăși de fiecare dintre poverile voastre care vă schilodesc și vă contorsionează. În căldura amestecată a compasiunii voi cunoaște oroarea deplină a distrugerii voastre voluntare de către oameni de aceeași specie cu voi. Voi cunoaște greutatea poverii voastre purtând-o împreună cu voi, dar cu o înțelegere mai profundă decât poate
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
sa cu personajele și faptele prezentate este prea strânsă pentru a putea simula obiectivitatea. Ironia pe care o dovedește naratorul în mod constant nu este o atitudine generală, ci este îndreptată asupra lui Stalin, cel vinovat de a-i fi "schilodit" viața, așa cum se exprimă scriitorul în Arhipelagul GULAG. Autorii de literatură concentraționară (indiferent de forma aleasă memorialistică sau ficțiune) scriu despre propria experiență zguduitoare, iar detașarea este greu de obținut. În cazul naratorului din romanul soljenițian în discuție, se remarcă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ar fi conștienți de toate îndatoririle familiale și sociale, ar fi mai puțini copii abandonați în spitale și în centre de plasament, ar scădea numărul de copii ai străzii, nu am mai afla despre atâtea cazuri de copii bătuți și schilodiți de părinți, despre multele cazuri de pruncucideri, am întâlni numai familii cu copii mulți, frumoși și bine educați. Copiii sunt aurul fiecărei căsnicii fericite și chitul unora nefericite, afirmă Peter Sirius și, tot ei, copiii, sunt cei mai mari și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
începând cu borfașii ordinari și terminând cu scamatorii care înșală privirea, fără a-i uita nici pe pungași, nici pe șarlatanii buni de gură și nici pe magicienii obscuri ce sucesc mințile oamenilor sau pe vrăjitoarele ce ucid sufletele și schilodesc trupurile. Așadar, o vastă scară a iluzionărilor de tot felul, asociind amăgirea și transformarea - de la scena improvizată a comediantului de bâlci sau a jonglerului până la practica magică în stare să opereze metamorfoze și să mobilizeze forțe invizibile. Sugestia ar fi
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
performanță materială. Or, spațiul este contextul complexității, este mediul vieții, cu componente multiple, de la cele obiectuale, la cele spirituale, de la cele amorfe, la cele vii, de la cele inerte, la cele sensibile. Este chiar lăcașul, mediul placentar al vieții. Perspectiva materialistă schilodește spațiul, exclude omul, transformă creativitatea în cărămidărie. Spațiul invită Economia să se întemeieze pe alte principii decât cele materiale, nevoile umane nefiind doar exclusiv materiale. Spațiul impune Economia să fie o știință antropică, ca produs al conștienței desfășurate în regim
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
acul în ochii Sfinte Vineri; nu spală rufe, nu fac leșie, nu torc, nu scot gunoiul din casă, nu zolesc, nu opăresc de teamă ca Sfânta Vineri să nu le apară noaptea în vis ca să le certe și să le schilodească. Vinerea bărbații nu lucrează la vie, nu găuresc în lemn, nu încep nici un lucru, nu cumpără și nu vând. Vinerea simbolizează ziua zidirii omului, este ziua când s-a răstignit Hristos. Sâmbăta este o zi nefastă, cea mai nenorocoasă din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Iano, / Sânziano! / Țese Iana, dichisește / Și de nuntă se gătește. / Țese / Iana, țese / In și cu mătase, / Lui Soare cămașă /Fir cu ibrișin, / Lui Soare zăbun..."195 Sărbătoarea Sânzienelor este o sărbătoare a maturității în care se tămăduiește timpul potrivnic, schilodit de Rusalii. De Sânziene, timpul se sacralizează, devenind propice culesului plantelor de leac, dar și deslușirii sorții, în cununa aruncată pe casă sau în cursul râului, simbolizând, astfel, consacrarea destinului, atât în spațiul uman, cât și în spațiul cosmic al
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
oameni bubat - vărsat, variolă buburuză - fărîmătură budăi - vas de lemn pentru pro duse lactate buhai - taur bulboană - vîltoare buratec - brostac, brotac burcă - turtă de mălai burete - aluniță butoare - scorbură C cahlă - partea coșului prin care iese fumul calici (a) - a schilodi canaf - cănaf, ciucure cange - prăjină cu cîrlig capiște - loc în care se păstrează osemintele căciulie - căpățînă călugărior-breben - plantă călușar - călăreț căpchiat - nebun căpistere - covată de cernut făină căpușnic - plantă căpută - partea de deasupra a labei piciorului cătușnică - plantă cățuie - vas
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și societate drept cauză a divizării în mai multe feluri a omului: între iubirea de sine și iubirea celorlalți sau între a fi tu însuți și a fi alienat, între înclinație și datorie, sinceritate și ipocrizie. Și întrucât "istoria" a schilodit natura omului, s-au pus multe speranțe în crearea "societății civile". Concepția lui Rousseau a fost împărtășită totuși de americanul Henri David Thoreau (1817-1862), mare iubitor de natură, apropiat o vreme de Emerson transcendentalistul. (7, vol. 6, pp. 29-129) Ideile
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a urechilor sau a penisului, precum și practica de a forța membrii unei familii, amenințați cu cuțitul sau cu pușca, să se ucidă unii pe alții, încet, pe rînd sau chiar de a forța părinții să-și ucidă sau să-și schilodească propriii copii, să-i taie bucăți, să-i gătească și să-i mănînce înainte de propria lor execuție 13. Aceste cazuri de violență sînt reversuri grotești ale dictonului lui Claude Lévi-Strauss, care spune că societățile primitive sînt antropofage (își "devorează" adversarii
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
și v-ați folosit, fără muncă, de materialul adunat de noi.”acuzarea de plagiat, justificată prin folosirea informațiilor adunate și emise de altcineva, încălcarea dreptului de autor; p. 103, r. 6 7 : „ca să nu vi se cunoască urmele copierei, ați schilodit bucățile așa de rău, încât le-ați pus toate pe dos” în ideea de a se putea disculpa de eventualele acuzații de furt de informație, plagiatorul încearcă să schimbe textul, afectându-i însă coerența, structura logică; p. 107, r. 36
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
scris), că „există și adevăruri pe care e bine, chiar recomandabil, să le ocolim...” Din masivitatea de documente pe care ni le prezintă Clara Mareș în volumul Zidul de sticlă, înțelegem că „obiectivul” Ion Dezideriu Sîrbu (uneori, cu prenumele Dezideriu, schilodit), avea interdicție și de a gândi, pentru că orice formă de „gândire” (în acele timpuri) era „depistat” și... de cele mai multe ori devenea „cap de acuzare”. Ce să reținem? O spune însuși, transferând acest adevăr în rostirea unui personaj din Lupul și
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]