326 matches
-
dur și fără scrupule, dar cu o identitate clară, fără a fi necesară compararea lui cu alte figuri sângeroase. Felul în care au fost speculate mediatic așa-zisele gropi comune din Timișoara (conținând presupuse cadavre ale unor protestatari care fuseseră schingiuiți de Securitate, la ordinele lui Ceaușescu), inducerea ideii de „genocid”, toate acestea au fost gândite de reprezentanții noii Puteri instaurate în 22 decembrie 1989, pentru a evidenția mitul „monstrului” Ceaușescu și al „monstruoasei” Securități, acolita esențială a dictatorului. Nici Ceaușescu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
trimis la groaznicele cazne. Astfel, amintim pe venerabila Mercuria, cea înaintată în vârstă și pe Dionisia, cea cu copii mulți, dar care nici pe copii nu-i iubea mai mult decât pe Domnul. Ele au murit fără ca să fi fost schingiuite mai înainte, ci li s-a tăiat capul direct întrucât prefectul însuși s-a rușinat să le chinuie mai mult căci își dăduse seama că a fost învins de niște femei”<footnote Ibidem, cartea a șasea, XLI, 18, p. 262
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
trimis la groaznicele cazne. Astfel, amintim pe venerabila Mercuria, cea înaintată în vârstă și pe Dionisia, cea cu copii mulți, dar care nici pe copii nu-i iubea mai mult decât pe Domnul. Ele au murit fără ca să fi fost schingiuite mai înainte, ci li s-a tăiat capul direct întrucât prefectul însuși s-a rușinat să le chinuie mai mult căci își dăduse seama că a fost învins de niște femei”<footnote Ibidem, cartea a șasea, XLI, 18, p. 262
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
ce și-a pierdut adesea numai temporar judecata care îl face să fie ceea ce este, adică om? Trebuie oare ca acel ce suferă de tulburările sufletului (inteligență, sentimente, voință), care a dus lumea la gradul de civilizație actual, să fie schingiuit, bătut și lăsat fără nici o îngrijire? Cum bolnavul care are o pneumonie, o fractură, o boală de piele, etc. să fie căutat în spitale-palate cu un lux de instalații, îngrijire medicală continuă și acel ce e bolnav de creier, organ
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sau un an, / Ci să-i cer doar câte-o zi, / Câte-o noapte: // Doamne, ajută-mă să trec cu bine / Și noaptea asta". Dacă n-ar fi durerea asta îngrozitoare / Aș accepta senin, mioritic, / Chiar și figura asta de schingiuit". Acest al doilea Sorescu nu poate fi izolat de celălalt. El, prăbușitul, întristatul, nu voalează totuși chipul celuilalt pe care îl regăsesc luminos în amfiteatrele Universității ieșene. Despre cei doi Sorescu scriu cu mâna tremurândă. MĂȘTILE LUI IOAN ALEXANDRU La
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
l-au alungat chiar și pe străinul care se afla într-o simplă vizită la noi. Apropiindu-se de târgurile noastre, călătorul era întâmpinat de la porți de urlete groaznice. Răzbăteau din piepturi de haiduci și tâlhari. Pentru luare aminte, erau schingiuiți de gâzi în văzul lumii. Erau arși, sfârtecați și trași pe roată, pentru nelegiuirile lor. În mulțimea adunată buluc, străinul își intersecta vederea cu privirea avidă a hoților care îl măsurau din ochi. Pungașii l-ar fi furat și de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
țapilor ispășitori, deținuților protagoniști ai reeducării de tip Pitești li se va pregăti un proces În care vor fi acuzați de faptul că „au fost uciși În penitenciarele Pitești și Gherla peste 30 de deținuți, au fost maltratați, torturați și schingiuiți peste 780 de deținuți la Pitești și alte sute de deținuți la Gherla și alte penitenciareă În perioada 1949-1952, din care deținuți peste 100 au rămas cu infirmități foarte grave”20. Au fost pronunțate 22 de condamnări la moarte pentru
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
să vrea (atunci când nu era vorba de sadici), ca niște mecanisme stricate, Într-un delir colectiv; au fost cazuri În care, În timp ce Își chinuia victima, torționarul plângea, iar victima Îi cerea să fie lovită, astfel ca torționarul să nu fie schingiuit la rândul său. Maltratat de prieteni siliți să-l chinuie, Dumitru Gh. Bordeianu mărturisește despre o trăire exaltată și maladivă: „În loc să trăiesc ura și răzbunarea, trăiam plăcerea și satisfacția - s-ar părea paradoxal - că cei care mă loveau nu o
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
călăi, aflați de fapt În același infern, se Îmbrățișau și se iertau. „Aici rezidă sublimul și Înțelegerea totală”, comentează transfigurat Bordeianu, „provocate de noi unii altora și acceptate cu răbdare și Înțelegere, pentru că nu noi loveam, ci ura satanei”33. Schingiuiește ca să nu fii schingiuit, iată maxima Închisorii moderne de la Pitești, loc unde, nu doar nietzschean, În anii 1949-1952, Dumnezeu murise. Un alt martor al reeducării devenit și el, efemer și obligat, torționar (Grigore Dumitrescu), la fel ca și Dumitru Gh.
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În același infern, se Îmbrățișau și se iertau. „Aici rezidă sublimul și Înțelegerea totală”, comentează transfigurat Bordeianu, „provocate de noi unii altora și acceptate cu răbdare și Înțelegere, pentru că nu noi loveam, ci ura satanei”33. Schingiuiește ca să nu fii schingiuit, iată maxima Închisorii moderne de la Pitești, loc unde, nu doar nietzschean, În anii 1949-1952, Dumnezeu murise. Un alt martor al reeducării devenit și el, efemer și obligat, torționar (Grigore Dumitrescu), la fel ca și Dumitru Gh. Bordeianu, Îl cataloghează pe
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
nietzschean, În anii 1949-1952, Dumnezeu murise. Un alt martor al reeducării devenit și el, efemer și obligat, torționar (Grigore Dumitrescu), la fel ca și Dumitru Gh. Bordeianu, Îl cataloghează pe Țurcanu drept un degenerat care manifesta o satisfacție demonică atunci când schingiuia sau poruncea tortura. Grigore Dumitrescu narează, de asemenea, că mulți torționari siliți și vremelnici Închideau ochii atunci când Îi torturau pe ceilalți; unii erau robotizați complet, dar altora li se citea suferința pe chip atunci când schingiuiau ca niște „câini dresați pentru
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
manifesta o satisfacție demonică atunci când schingiuia sau poruncea tortura. Grigore Dumitrescu narează, de asemenea, că mulți torționari siliți și vremelnici Închideau ochii atunci când Îi torturau pe ceilalți; unii erau robotizați complet, dar altora li se citea suferința pe chip atunci când schingiuiau ca niște „câini dresați pentru urmărirea vânatului”34. Constantin Cesianu, preocupat și el de problema „piteștizaților”, consideră că victimele-călăi erau hibrizi tocmai din cauza conținutului lor subuman și schizoid. Deși nu a cunoscut reeducarea (dar a Întâlnit reeducați), el explică bestialitatea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cu picioarele goale băgate în papuci mari împluți cu paie. [...] El intră într-o cafenea de alături ca să se usuce (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, 35). (h5b) Prin ușa unei cârciumi deschise auzii țârlâiturile unor coarde false, pe cari le schingiuia sub arcușul său cel aspru și cu degetele-i uscate un biet copil de țigan, și-n preajma lui sărea de rumpea pământul o muiere-n doi peri și un țigan rupt și lung, cu picioarele băgate-n niște papuci
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
că tata a fost mutat la sediul securității din Iași. De altfel, clădirea mai este și acum pe Bulevardul Carol I iar pe un perete al acesteia s-a dezvelit o placă comemorativă în memoria tuturor nevinovaților care au fost schingiuiți aici. Desigur, m-am întors acasă de la Codăiești, flămând și mai obosit. Marile necazuri nu s-au oprit aici”, și-a încheiat Emanoil Busuioc acest episod trist. l. Patimile unei mame rămase cu doi copii Acest inter-titlu spune multe, dacă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
anii 867-885, limbă pe care o înțelegea numai o parte a populației de acolo. Dar prin politica germanilor și a bisericii de la Roma, Panonia, ca și Marea Moravie, este integrată în sfera latinității, slujitorii în limba slavă ai bisericii „fiind schingiuiți, vânduți ca robi și alungați”, sau chiar uciși (Olteanu și colect., p. 20). Timpul de nouă secole care s-a scurs de la cuceririle romanilor în spațiul tracic a avut ca rezultat, pe de o parte constituirea a trei structuri lingvistice
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
imediat, pe când erau încă tulburați de evenimente; îi confruntară cu acuzatorii - cea mai impresionantă a fost întâlnirea dintre tată și fiu, pe care bătrânul senator îl credea încă în Sicilia. Porunciră să fie torturați și biciuiți; cel mai tare fu schingiuit cel pe care complicii îl indicau ca fiind căpetenia. — Este chestorul Betilenus Bassus, îi raportară bucuroși Împăratului. Pe când se întâmplau toate acestea, Împăratul se plimba singur pe aleile parcului pe care odinioară îl îndrăgise nespus. Căuta întunericul, însă știa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
impenitenți pentru ștergerea Încălțărilor mele Aud cum sirenele cântă-n culise la siluirea fecioarei din gânduri Fauni și satiri de marmoră aleargă nimfele-n crânguri mallarmeene Omule, ce tot țopăi În mine și-ți ceri Împliniri legiuite? Am să te schingiui pentru toate ticăloșiile neînfăptuite de oameni Jucând pe tine hora de flăcări Îmbrățișate de vânturi Când surlele zbârnâie la o Înmormântare nesfințită Oricât se vor ruga moaștele tale, fii sigur că nu ești tu; Mai pâlpâie-n mine scântei din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
vestească. Și încă în lagăr, pe când camaradul meu Joseph își dădea silința, în timp ce jucam zaruri, să mă convingă de singura credință adevărată, o huleam pe Fecioară și enumeram toate instrumentele de tortură cu care oamenii de ambe sexe au fost schingiuiți în numele Maicii Domnului. Sora mea, însă, părea să fie fericită printre măicuțele muncitoare. Ea își regăsise credința din copilărie care, la sfârșitul războiului, confruntată cu violențele soldățești, se pierduse; asta avea să aibă urmări. Cea de-a treia adresă îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
a nopților. Și pentru ce toate acestea de parcă au murit legile sufletului? De acum n-am să mai răspund chemărilor în care toate suspinele dragostei au apăsat peste tâmplele dureroase ale tăcerii prin mine și tainele oarbe ce mi-au schingiuit groaza singurătății. Acum totul pare sfârșit. Nu-mi amintesc decât de fuga eului meu. CELULA ORBITĂ A DRAGOSTEI Nu pot împiedica noaptea să nu-mi ofere surprizele ei. Ea are acel dram de iubire ce ar putea să te facă
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
darabană, să-l proclame Erou al Uniunii Sovietice. Însă Tătucul și ceilalți comandanți l-au uitat. Ori s-au prefăcut că l-au uitat! Nu l-au mai făcut pe Marinescov nici un fel de erou: l-au lăsat să-l schingiuiască remușcările și Istoria să-l pomenească cu oroare. Țin minte că fiica lui Marinescov îi istorisea mamei că tatăl ei, dezamăgit de nerecunoștința lui Stalin, a încercat de mai multe ori să se spânzure și că după un timp a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Această creștere a numărului crimelor și delictelor dovedește o micșorare a simțului moral și împreună cu aceasta alterarea simțului dreptului. Și desigur că instituțiile publice nu funcționează astfel ca încrederea săteanului în ele să se întărească sau să esiste. Esploatat și schingiuit de multe ori de fiecare funcționăraș, cu o justiție cu forme de procedură nepricepute de el, judecat și condemnat fără să fi avut cunoștință de terminele judicării, strămutat în mod arbitrar de pe pământurile primite în virtutea legei rurale, fără ca de multe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Dacă nemții pierd războiul?) A scos o hârtie bătută la mașină și mi-a dat-o s-o citesc. Declaram în ea că alde cutare de la Siguranță s-a purtat bine cu mine, nu m-a bătut, nu m-a schingiuit ețetera! S-o scriu cu mâna mea și s-o semnez. I-am spus că sânt de acord numai dacă încetează bătăile și schingiuirile. "Bine", zice. S-a ținut de cuvânt și după un timp chiar mi-a dat drumul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
trimis la groaznicele cazne. Astfel, amintim pe venerabila Mercuria, cea Înaintată În vârstă și pe Dionisia, cea cu copii mulți, dar care nici pe copii nu‑i iubea mai mult decât pe Domnul. Ele au murit fără ca să fi fost schingiuite mai Înainte, ci li s‑a tăiat capul direct Întrucât prefectul Însuși s‑a rușinat să le chinuie mai mult căci Își dăduse seama că a fost Învins de niște femei”168. 138 Suferința și creșterea spirituală Fericitul Teodoret, Episcopul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ce și-a pierdut adesea numai temporar judecata care îl face să fie ceea ce este, adică om? Trebuie oare ca acel care suferă de tulburările sufletului (inteligență, sentimente, voință), care a dus lumea la gradul de civilizație actual, să fie schingiuit, bătut și lăsat fără nici o îngrijire? Cum bolnavul care are o pneumonie, o fractură, o boală de piele, etc. să fie căutat în spitale - palate cu un lux de instalații, îngrijire medicală continuă și acel ce e bolnav de creier
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
om, că mâni-poimâni a închide ochii sub cei patru colți de pământ și de pe urma lui nimeni nu i-a rămâne să-i facă grija comândărilor [...]. Iar pe femeia care n-a fost vrednică să nască, șerpii, balaurii și dracii or schingiui-o pe lumea cealaltă și i-or suge sângele din sfârcul țâțelor." Transpare din aceste rânduri importanța pe care o acordă naratorul popular ideii de a avea urmași, plus sancțiunile aplicate femeii care nu are copii. Cuplul împărătesc îmbătrânește fără
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]