KorAP: Find »[drukola/base=schizoid & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...15 >

368 matches

Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284

anunțată de un acces delirant halucinator sau unul catatonic. 3. Forme intermediare sau ciclice cum le numește Ey, care reprezintă un intermediu între celelalte două și sunt caracterizate prin apariția de episoade importante (" asalturi progresive"- Ey) grefate pe un fond schizoid. 4. Formele monosimptomatice, în fine, sunt caracterizate prin apariția unor simptome cu atât mai deconcertante și mai dramatice cu cât sunt mai izolate și mai incomprehensibile și nu corespund, decât în mică măsură, formelor cu debut medico-legal ale schizofreniei ("crima

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
de debut progresiv și insidios. 1.1. Forme de debut pseudopsihopatic, se referă la tipul de personalități premorbide cu trăsături accentuate de tip schizotim structură considerată ca fiind situată în limitele largi ale normalității, dar care, accentuându-se patologic, devine schizoidă. Manifestările din acestă formă de debut, cu tulburări afective și comportamentale, fără a fi specifice prin ele însele pentru schizofrenii, atestă o schimbare a personalității care în contextul general al tabloului psihopatologic și față de caracteristicile din trecut ale unei persoane

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
cazul schizofreniei, evoluția tulburărilor este persistentă, cu agravarea progresivă a disociației ideo-afective și disocierea caracteristică a personalității. Ey distinge două tipuri caracteriale preschizofrenice: "schizoidia evolutivă" și "nevroza preschizofrenică". Schizoidia evolutivă ar comporta accentuarea pozițiilor de rigiditate și inhibiție ale personalității schizoide ducând la o serie de structurări intrapersonale și în secundar la modificarea raporturilor interpersonale: mai întâi o reducere marcată a activităților personale, tradusă printr-o adevărată "pierdere de viteză" (Ey) comparativ cu activitățile anterior bine integrate, dezinteres, vagabondaj, neglijență, abandonarea

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
Delirul se poate manifesta în egală măsură și prin bizarerii de comportament, schimbări a profesiunii și locuintei, urmărit fiind de "persecutor" și mașinația lor diabolica. El face cunoscute aceste forme halucinatorii care se constituie rapid, de altfel, pe un teren schizoid sau schizoido-nevrotic. Ele constituie o tranziție cu debut acut veritabil și se opun experientei delirante pe un fond deja morbid, la caracterele prea reci și prea lucide pentru debutul invaziei delirante. Formele cu debut lent insidios sau subacut au o

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
psihiatru, după comiterea unui act delictual. 2. Formele acute de debut. Sunt numeroase și cele mai frecvente, îmbracând două aspecte: 2.1. Forme cu instalare rapidă și progresivă a sindromului disociativ. începutul cel mai caracteristic este evoluția pe un caracter schizoid cu apariția unei schizofrenii paranoide. Prezența semnelor cardinale ale sindromului discordant: bizareria, ambivalența, detașarea și impenetrabilitatea sunt semnalate la aceste cazuri. Bizareria schizofrenului este cea care își imprimă nota dominantă asupra întregului comportament încă din aceste prime faze, apărând ca

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
cu precădere cercetate în ipoteza unei schizofrenii la debut: 1.1. episoade anterioare echivalente sau manifestări clinice evoluând către o schizofrenie; 1.2. diferiți factori considerați ca fiind caracteristici grupelor cu "risc crescut" pentru schizofrenie; 1.3. trăsături de personalitate schizoidă. 1.1. Față de un adolescent ale cărui conduite lasă loc suspiciunii unui debut schizofrenic, prima întrebare este de a ști dacă este vorba de un prim episod sau alte manifestări similare s-au mai produs deja. Prima eventualitate este mai

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
relativ ridicată și a fost asociat unei predispoziții genetice (Erlenmeyer-Kimling et al, 1983). - Un retard în dezvoltarea senzorio-motorie a fost considerat ca un factor de risc crescut, deși și în acest caz elementele rămân neclare. 1.3. Tulburările de tip schizoid, așa cum sunt definite în DSM-IV, comportă în mare, manifestări survenind înainte de 18 ani, și care par să constea în diminuarea notabilă a randamentului școlar, asociat cu diferite comportamente agresive accesuale, îndelungate reverii solitare sau preocupări stranii sau esoterice, fără ca subiectul

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
să piardă aparent, contactul cu realitatea. La un adolescent prezentând asemenea antecedente, problema care se ridică este de a repera schimbările produse recent în modalitatea sa de funcționare: poate fi vorba de un efort de a se degaja din tendințele schizoide sau dinpotrivă de o adâncire într-o procesualitate mai destructivă. 2. Elementele clinice. Tabloul clinic al unei procesualități schizofrenice la debut, este dificil de diferențiat de o stare pasageră de criză, mai ales când manifestările se instalează de o manieră

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
de ani (după 45 de ani - Ey), - simptome schizofrenice, - absența semnelor de deteriorare psihică (sindrom amnestic) sau neurologice, - predominanța netă la sexul feminin, - simptomatologie paranoidă, - simptomatologie somatică intricată (în special diminuarea auzului, patologie oculară), - trăsături premorbide de personalitate de tip schizoid sau paranoid, - evoluție cronică îndelungată, - ameliorare notabilă la administrarea de neuroleptice. După același autor, 2/3 din cazuri debutează până la 50 ani, 4% după 60 ani, în total ele reprezentând circa 15% până la 20% din totalul psihozelor discordante. Acceptată

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
emoție exprimată (EE) crescută (Vaughn & Leff,1976).Studiul sistematic al acestor variabile început printre alții și de Goldstein et al,1968; Goldstein,1985a și 1985b a arătat printre altele că incidența schizofreniei sau a altor tulburări asemănătoare (tulburări schizotipale, tulburări schizoide de personalitate) era mai mare în familiile clasificate ca avînd un indice ridicat de devianță de comunicare, față de numărul redus de cazuri în familiile cu un nivel CD scăzut. Este adevărat că aceste studii au identificat și familii avînd

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
a mediului socio-cultural este descrisă în termenii unor evenimente psihotraumatizante ce se pot constitui în factori precipitanți în schizofrenie. Pe de altă parte, relația dintre schizofrenie și migrație etse circuscrisă unui "cerc vicios": pe de o parte, schizofrenii și persoanele schizoide au tendințe crescute la migrare (s-a descris chiar și o structură particulară de personalitate de "tip Odiseian" Jarvick & Deckard, 1970) pe de altă parte, emigrarea tinde să precipite apariția tulburării psihice la personalitățile vulnerabile premorbide. 2. Viața citadină, urbanizarea

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340

Este unirea o chestiune prioritară pentru români? Iată doar două din multele întrebări ce pot fi formulate în jurul acestei teme și la care ar trebui cândva să răspundem cu tot curajul, pentru a nu ne asemăna până la identificare cu personajul schizoid care își spune că este perfect sănătos, dar evită stăruitor, prin diverse stratageme, examenul medical. Întâi de toate se cuvine spus că problema unirii, în pofida impedimentelor de ordin geopolitic - între care „nefericita situare geografică!” -, pe care le invocăm deseori drept

Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877

multiplele cauze ale comportamentului școlar deviant. Iată câteva dintre cele mai importante clasificări În domeniu: I. Cauze ale comportamentului școlar deviant după D. Ozunu: a. Devieri de comportament care țin de constituția psihopatoidă ale elevilor care aparțin tipurilor de perverși, schizoizi, cicloizi, epileptoizi sau a combinațiilor acestor tipuri. Manifestările lor au cauză organică și sunt greu de tratat. Se recunosc după: lipsă de afectivitate sau hiperactivitate (hiperkinetism), autism, amoralitate sau labilitate morală accentuată, minciună, atitudini obscene, tendințe de a se constitui

GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU (2016) [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561

involuntar (după spusa lui Lovinescu), să intre într-o configurație narativă complexă (romanul-melodramă), ca niște "episoade" sau "scene-pivot" aparent autonome, legate însă între ele cu un anume sens, relevabil abia la final. Cu alte cuvinte, o dată schițată, psihologia invariabilă (schematică, schizoidă) a eroului lovinescian se cerea ilustrată epic printr-o serie de situații și procedee specifice, care s-o scoată în evidență cât mai pregnant ceea ce nu era posibil (aceasta e, în fapt, "fatalitatea" literară atât de des invocată) decât în

Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
și deveneau mai precise decât în timpul percepției lor"144. Am mai întâlnit "situația" aceasta psihologică și în romanele anterioare, alternarea dintre planul percepției și planul rememorării fiind un procedeu predilect de construcție narativă, articulat ca expresie nemijlocită a unei psihologii "schizoide" invariabile, schițată de Lovinescu încă din primele texte literare. Plecând de la observația că memoria are rolul de a anula "opoziția suflet/ trup", un exeget subtil precum Caius Dobrescu considera poetica eminesciană o poetică a memoriei par excellence, deoarece "prin puterea

Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
tip de roman, în registru melodramatic, indiferent de "nuanțe". Atunci când se referă, de pildă, la procedeul "alternării" dintre planul oniric și cel al percepției conștiente element de construcție narativă întâlnit de altfel și în romanele anterioare, și ilustrând invariabil configurația "schizoidă" a psihologiei eroului lovinescian -, Șerban Cioculescu îl consideră un "viciu tehnic" ce ar conduce la acea gravă "eroare psihologică", de care au făcut caz majoritatea recenzenților (chiar dacă nu toți s-au referit la același lucru): "Lovinescu a scris romanul scenă

Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861

există decît un bun comun: pacea. c) Ego și Sine Existențialismul modern (S. Kirkegaard) sau expresionismul (E. Munch) pot fi expresii caracteristice ale vremurilor din urmă. Conflictul este în primul rînd în noi, căci am uitat cine suntem, am devenit schizoizi și cum ce este înlăuntru este și înafară... Egoul este instanța aceea separată și separatoare care consideră că ceilalți nu contează. Or, viața adevărată începe după renunțarea la ego-ul inflamat, o formă de alienare, și regăsirea Sinelui infinit, a unității

[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788

scandal, de gregar, oferindu-le, în același timp, iluzia unei vieți mai bune, posibilitatea evadării, măcar temporare, dintr-o realitate ce a devenit de nesuportat. Problema societății noastre e că avem puține insule de normalitate. Tot soiul de paranoizi, nevrotici, schizoizi ne bîntuie cotidianul. Într-un sat de prin Apuseni, rămas cu vreo sută cincizeci de suflete, în loc să fie o oază de liniște, jumătate dintre ei candidează și sunt angrenați într-o crîncenă bătălie politică. Vă dați seama ce e acolo

[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254

în adolescență TB Schizofrenie Argumente genetice: antecedente familiale omoloage moștenire genetică ++ (UP, BP) ++ EMBED Equation.3 de 7 ori mai puțin Antecedente personale cu acțiune morbidă ? sau - - Perturbare „subtilă a comportamentului și dezvoltării psihomotorie” - Tulburare de personalitate? anxioasă-de evitare excentrică schizoidă asociere trăsături schizoide și borderline Nici un indicator validat Argumente clinice Debut brusc Lentoare psihomotorie Semne psihotice (+++) Deliruri și halicinații în raport cu dispoziția Halucinații tranzitorii și non-elaborate Mai multe idei delirante, mai puține halucinații și mai puține afecte aplatizate Argumente farmacologice Hipomanie

Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
Schizofrenie Argumente genetice: antecedente familiale omoloage moștenire genetică ++ (UP, BP) ++ EMBED Equation.3 de 7 ori mai puțin Antecedente personale cu acțiune morbidă ? sau - - Perturbare „subtilă a comportamentului și dezvoltării psihomotorie” - Tulburare de personalitate? anxioasă-de evitare excentrică schizoidă asociere trăsături schizoide și borderline Nici un indicator validat Argumente clinice Debut brusc Lentoare psihomotorie Semne psihotice (+++) Deliruri și halicinații în raport cu dispoziția Halucinații tranzitorii și non-elaborate Mai multe idei delirante, mai puține halucinații și mai puține afecte aplatizate Argumente farmacologice Hipomanie indusă de antidepresive

Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

și permițându-le doar celor adecvate, „aprobate”, să iasă la iveală.14 După Alina Mungiu, de ritualizarea credinței a avut parte, mai puțin vizibil decât la Pitești, Întreaga Românie. În cea de-a patra etapă mai ales, reeducații se dedublează schizoid, iar scindarea este descrisă ca o decorporalizare În care sufletul este spectator, iar trupul, actor: „Parcă eram dedublat. Aveam impresia că duhul meu stătea departe și ascultă cum strigă trupul meuă Aveam senzația că mă văd pe mine Însumi de la

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
documentar Tărâmul Gheenei) amintește, de pildă, cazul unui schingiuit care ajunge să-și adore În delir călăul, cerându-i să-l biciuiască În locurile nevătămate până atunci, pentru a testa durerea. Tot Merișca Își descrie, la un moment dat, dedublarea schizoidă: privindu-se În oglindă, personajul său, Emil Cortez, se autoflagelează verbal, dar cu vocea lui Țurcanu. Oricât de spectaculoasă ar fi fost demascarea și autodemascarea, substratul reeducării era tortura, doar astfel ajungându-se ca victimele să aibă reflexe pavloviene. Costin

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
erau robotizați complet, dar altora li se citea suferința pe chip atunci când schingiuiau ca niște „câini dresați pentru urmărirea vânatului”34. Constantin Cesianu, preocupat și el de problema „piteștizaților”, consideră că victimele-călăi erau hibrizi tocmai din cauza conținutului lor subuman și schizoid. Deși nu a cunoscut reeducarea (dar a Întâlnit reeducați), el explică bestialitatea fenomenului Pitești prin Încercarea de compromitere a tuturor, prin dezumanizarea oricum și oricând: „Excesele la care se dedau, libertatea pe care o aveau de a face orice dintr-

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
pe martori să joace un rol prestabilit. După executarea lui Eugen Țurcanu (unii mărturisitori susțin posibilitatea unui Țurcanu căit Înainte de moarte) ia naștere În detenție contrare educarea, dificilă cu atât mai mult cu cât reeducații (victime-călăi) dobândiseră reflexe de dedublare schizoidă. Marcel Petrișor povestește despre tehnica unui deținut care, pentru a-i dez-reeduca pe cei trecuți prin Pitești, apelează tot la declanșarea groazei și spaimei, dar la un catharsis invers, cu scop contrare educator. La un deceniu după Încheierea reeducării de la

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
exercitare a controlului și Îndelungul antrenament În câmpul suspiciunii permeabilizează granițele dintre cenzori și scriitori, maeștri depotrivă ai deghizării și ai autocenzurii. Dacă scriitorii dezvoltă o artă a camuflării mesajului subversiv, cenzorii-scriitori nu ezită să Își cenzureze, Într-un gest schizoid, chiar propriile creații (este vorba de cazul echinoxistului Vasile Sav, care, lucrând și la Direcția Presei, Își retrage din revistă propriile poeme introduse de colegii lui). În anii ’80, blocajul instituțional obligă la o rigidizare a comportamentelor și la o

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]