253 matches
-
electron va fi scindat (dedublat) prin cuplaj spin - spin. În afară de electroni unele nuclee posedă momente de spin, mult mai mici decât ale electronilor. Prin interacțiunea unor asemenea nuclee (cu I diferit de 0) cu electronul impar, liniile spectrale RES sunt scindate (scindare hiperfină) în mai multe componente, în funcție de numărul de orientări posibile (2I+1) ale nucleului în câmpul magnetic exterior. In principiu, pot exista mai multe situații diferite, care conduc la scindări diferite ale liniilor spectrale. Cazurile cele mai importante
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
amintiri istorice, care sunt, de fapt, reprezentări ale evenimentelor reale. Cum se păstrează această zestre de date și de imagini? Cum de răspund ele în vremuri dificile la apelul instituțional, uneori în intervale foarte scurte și chiar în societăți vizibil scindate? Poate că întrebările nu sunt suficient de bine formulate față de cât de interesant este fenomenul. Nu este însă cu adevărat uimitoare capacitatea unei societăți moderne, spre exemplu, de a răspunde eficient comandamentelor politice care privesc integritatea granițelor sale, în condițiile
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de percepție în matrice, relativul cum este "aproape echivalent" cu complementizatorul că: (94) Văd cum se apropie ≡ Văd că se apropie. Un context dezambiguizator, confirmând analiza din (87') și (92'), ar fi cel din (95)-(96), cu o construcție adverbială scindată (cum... de repede/de puternic): (95) Văd cum se apropie de repede. < Văd modul cum se apropie. Se apropie repede. (96) Aud cum tresare de puternic. < Aud modul cum tresare. Tresare puternic. 4.3. A SIMȚI, în structuri cu două
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
un termen mai general, mai imprecis semantic decât al doilea; în continuare, termenul postcopulativ precizează care este referentul căruia i se potrivește descrierea făcută de primul termen (eu / tu / fratele tău). Sunt incluse aici și o serie de propoziții copulative scindate sau pseudoscindate, cu pronumele relativ compus ceea ce: (2) b. Un student bun e Andrei. - grupul determinant un student bun reprezintă variabila sau necunoscuta, iar numele propriu Andrei reprezintă valoarea acestei variabile; c. Muzee și expoziții e (tot) ceea ce mă interesează
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ouăle fierte, acesta este în Spec, IP, este subiect și delcanșează acordul. GN focalizat ouă fierte este un termen predicativ, deci nu declanșează acordul. 4. Acordul în structurile copulative pseudoscindate în română. Ipoteza focalizării Foarte pe larg spus, în structurile scindate și în cele pseudoscindate o propoziție este scindată în două părți legate prin intermediul verbului copulativ. Prin scindare sau pseudoscindare se focalizează un element. În engleză, o propoziție fără scindare precum cea din (38)a poate fi reformulată într-o structură
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
aceeași opțiune de interpretare: ergativitatea este un fenomen morfosintactic superficial, legat de atribuirea Cazurilor, iar distincția ergativitate superficială (morfologică) vs ergativitate profundă (sintactică) nu este relevantă. Construcțiile de tip Nom.−Ac. sunt atestate în toate limbile ergative. Acestea reprezintă sisteme "scindate", în care proprietățile de acord și de Caz pot oscila între sistemul acuzativ și sistemul ergativ, de unde și posibilitatea existenței partiției personale și a partiției aspectuale. Nash (1998a) reformulează definiția ergativității, pentru a elimina distincția morfologic/sintactic: o limbă este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
poporului român, în majoritate format din țărani, ci în inima "păturii superpuse", în care elementul străin se cuibărește mult mai lesnicios. În sânul elitelor se iscă ciocnirea arheilor etnici, încât Principatele Române, apoi România, au avut parte de o nobilime scindată, în care elementul străin (și chiar cel autohton) s-a pus mai totdeauna în slujba unor interese imperiale vecine. Astfel, în loc ca elitele să fie elementul dinamizator al națiunii, ele s-au văzut în postura ingrată și absurdă de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și nu realmente situate în prim-planul unui oarecare domeniu social, cultural sau politic. "Metaliteratură", nr. 1-4, 2010 Constantin CUBLEȘAN Cum trebuie și cum nu trebuie scrisă o istorie a literaturii române Poate niciodată literatura noastră n-a fost mai scindată ca acum (nu atât literatura în sine cât cei care fac literatură) în grupuri de asalt, în bisericuțe, sinagogi, șleahte (iau termenul în sensul în care îl folosea Hasdeu, adică acela de oaste boierească polonă, desigur fără calitatea boierească și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Maria Tereza în 1759, prin care se recunoștea, după mai bine de o jumătate de secol, existența și statul legal al Bisericii Ortodoxe. Pe plan identitar, aceste evenimente s-au repercutat în bifurcarea confesională a conștiinței naționale a românilor transilvăneni, scindați acum în uniți și neuniți. Programul masiv de reforme implementat de împăratul Iosif al II-lea a zguduit din temelii ordinea consacrată a sistemului politic transilvănean. În efortul său de omogenizare culturală și administrativă a imperiului în vederea instituirii unei "națiuni
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
învârtit în jurul integrării sociale, politice și culturale a țării mărite" (Livezeanu, 1998, p. 347). Departe de a fi încununarea unui destin istoric sau preludiul politic al unei epoci de fericire colectivă, "Unirea din 1918 a însemnat apariția unui stat profund scindat" (Livezeanu, 1998, p. 345). Motivul central al dramei României Mari rezidă în "ofensiva culturală" declanșată de statul expandat pentru a îmblânzi diferențele culturale, nivela variațiile instituționale și omogeniza diversitatea educațională. Pe fondul mai amplu al acestui "Kulturkampf național" lansat de către
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Acest fapt ar permite narativei oficiale a comunismului ca regim ilegitim și criminal să capete o mai mare legitimitate atât în arena publică, unde deține deja un statut hegemonic, cât și în cadrul conștiinței colective a societății românești, care este deocamdată scindată. Trecerea timpului, alături de incursiuni de cercetare mai puțin pasionale în realitatea trecutului comunist ar putea, mai departe, să deschidă calea unei asumări critice-reflexive a trecutului. Iar într-un viitor mai îndepărtat, la o distanță temporală considerabilă de perioada comunistă, va
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a dovedi caracterul de corectitudine sau de incorectitudine purtat de orice "cunoștință" a noastră, avem nevoie de un instrument, cum este logica, aflăm de la Aristotel; în aceasta aflăm și motivația construcției analiticii și dialecticii (topicii). Așadar, cunoașterea este o unitate scindată, o totalitate duplicitară, un întreg care nu este originar, ci apare ca o sinteză a unor elemente date anterior și separat; judecata este o sinteză, va spune în mai multe rânduri Aristotel, susținând că numai ea dă formă afirmației sau
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și Wiltschko 2002)56. Ca opțiune parametrică, româna ordonează proiecția de persoană pentru cliticele dativ înainte de cliticele acuzativ (spre deosebire de franceză, unde ordonarea este acuzativ > dativ). Soluția propusă de Săvescu-Ciucivara (2011) și adoptată și aici este în acord cu Parametrul flexiunii scindate (engl. The Split IP-parameter) formulat de Thráinsson (1996) (v. Ștefănescu 1997; Cornilescu 2000; Alboiu 2002 pentru română), conform căruia unele limbi permit proiectarea de grupuri specificate ca [+N] în proiecția verbală extinsă. În conformitate cu condițiile minimaliste de proiectare a grupurilor sintactice
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și franceză. Pollock (1989) este primul autor care atribuie negației propoziționale statutul de proiecție sintactică independentă, Grup al Negației (NEGP); Zanuttini (1997) insistă asupra faptului că, în limbile romanice, negația propozițională selectează IP (i.e. MOODP > TP > ASPP, sub ipoteza flexiunii scindate adoptate în această lucrare), care include proiecțiile verbale și proiecția/proiecțiile în care sunt găzduite cliticele pronominale (PERSP). Concluzia a fost extinsă și la analiza românei (Avram 1999; Isac și Jakab 2004; Hill și Alboiu 2016 i.a.). Structura propoziției
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
le văd (mai cu citire aspectuală) d. Mai să plece când a auzit ce am spus. (mai 'aproape') Să prezintă o caracteristică neașteptată pentru un element flexionar (particulă sau auxiliar) însă bine reprezentată pentru complementizatori: prezența în structuri cu complementizatori scindați sau dublați. Structura ca... să a fost analizată de Stan (2007) ca reprezentând o instanțiere prototipică a ipotezei scindării complementizatorului în două proiecții separate, FORCEP și FINP, între care se găzduiesc constituenți dislocați (focus (130a), topic (130b)) în periferia stângă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
un complementizator generat în poziția joasă FIN0. Inițial atestată nedisociat (ca să) în structuri circumstanțiale (46a) în secolul al XVI-lea, structura se extinde rapid la argumentele propoziționale, fie nedisociată (46b) (ca să) (Zafiu 2016), fie disociată (47) (ca... să). În structurile scindate (47), spațiul dintre ca și să găzduiește constituenți cu interpretare pragmatică de topic sau de focus, întocmai ca în româna contemporană (v. Stan 2007). (46) a. am muncit mult și cu oamenii mănăstirii ca să fie sfântei mănăstiri de hrană (DÎ
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a fost propusă în bibliografia asupra limbilor romanice vechi (Ledgeway 2008, 2012: 161, Wolfe 2015b i.a.) și a limbilor germanice (Cognola 2013) ca găzduind verbul deplasat în structurile V-la-C este proiecția FINP, cea mai joasă proiecție completivă din structura scindată a domeniului C propusă de Rizzi (1997), proiecție constituind limita de jos a domeniului C. Analiza românei moderne din capitolul anterior (§III) și din prima parte a acestui capitol (§2 supra) a scos în evidență faptul că singurul element care
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
supra, sunt: lexicalizarea sa la stânga negației și a pronumelor clitice (chiar și în rarele cazuri de encliticizare pronominală la drepta lui să, care vor fi interpretate drept calcuri, v. infra), coocurența cu elementele de relație relative și structurile cu complementizator scindat (ca... să) și recomplementare (să... să), situații în care cei doi complementizatori lexicalizează ambele centre complementizator, FORCE 0 și FIN0. Această analiză a lui să face o predicție clară: cu excepția structurilor cu recomplementare, dacă verbul se ridică la FIN prin
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
o altă problemă controversată este cea privitoare la temporalitatea formelor irrealis complementizatorul să - distribuția elementului să conduce către interpretarea acestuia drept complementizator generat într-o poziție joasă a domeniului C (în FIN0), nu drept marcă flexionară - pe lângă construcția cu complementizator scindat ca... să, analizată ca activând ambele proiecții completive din domeniul C (ca în FORCE0și să în FIN0) (Stan 2007; cf. Rizzi 1997), româna dispune și de construcția cu recomplementare / dublarea complementizatorului (cf. Fontana 1993) să... să, analizată în aceeași manieră
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Hidrolaze Enzimele din această clasă catalizează reacțiile de hidroliză conform reacției generale: Variațiile de energie sunt mici în cazul acestei reacții reversibile. Scindările hidrolitice sub acțiunea hidrolazelor stau la baza proceselor de digestie ale glucidelor, lipidelor, proteinelor. După natura grupării scindate, hidrolazele cuprind mai multe subclase: 6.6.3.1. Esterazele sunt hidrolaze ce acționează asupra legăturilor ester cu formare de acid și alcool. Esterazele se subdivid după natura grupării acide în carboxilesteraze, tioesteraze, fosfoesteraze. Carboxilesterazele (E.C.3.1.1.) sunt
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
prin transformarea provitaminelor A denumite caroteni, pigmenți polinesaturați din plante, alge și microorganisme. Carotenii se găsesc în cantități mari în vegetalele verzi și galbene (spanac, varză, morcovi, salată, ceapă verde). Provitaminele A, preluate de animale odată cu hrana vegetală, sunt apoi scindate oxidativ în peretele intestinal sau ficat cu formare de vitamina A. Vitamina A există în două forme structurale: vitamina A1 cu cei 3 derivați retinolul, retinalul și acidul retinoic, răspândiți în țesuturile mamiferelor și a peștilor marini; vitamina A2 cu
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Hidrolaze Enzimele din această clasă catalizează reacțiile de hidroliză conform reacției generale: Variațiile de energie sunt mici în cazul acestei reacții reversibile. Scindările hidrolitice sub acțiunea hidrolazelor stau la baza proceselor de digestie ale glucidelor, lipidelor, proteinelor. După natura grupării scindate, hidrolazele cuprind mai multe subclase: 6.6.3.1. Esterazele sunt hidrolaze ce acționează asupra legăturilor ester cu formare de acid și alcool. Esterazele se subdivid după natura grupării acide în carboxilesteraze, tioesteraze, fosfoesteraze. Carboxilesterazele (E.C.3.1.1.) sunt
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
prin transformarea provitaminelor A denumite caroteni, pigmenți polinesaturați din plante, alge și microorganisme. Carotenii se găsesc în cantități mari în vegetalele verzi și galbene (spanac, varză, morcovi, salată, ceapă verde). Provitaminele A, preluate de animale odată cu hrana vegetală, sunt apoi scindate oxidativ în peretele intestinal sau ficat cu formare de vitamina A. Vitamina A există în două forme structurale: vitamina A1 cu cei 3 derivați retinolul, retinalul și acidul retinoic, răspândiți în țesuturile mamiferelor și a peștilor marini; vitamina A2 cu
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
clipă cu clipă propria-ți emoție și evoluția ei; înseamnă să nu mai ai nici un sentiment pur, nealterat de o cercetare inutilă și migăloasă.” Între aceste două extreme, între falsificarea totală a personalității și sinceritatea cea mai pură oscilează personalitatea scindată a lui Sandu. Pentru că îi este frică să trăiască în prezent imaginația se refugiază în jocul reconstrucției trecutului relației cu Irina. Obsedat de gelozie, cu mintea întunecată de dorința de răzbunare, Sandu nu reface numai mental scena posesiunii propriu-zise, așa cum
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Sosie (din Amphitryon-ul molieresc) își imaginează cum își va juca rolul de mesager în fața reginei. El este, rând pe rând, mesager în calitate de brav luptător, regină și alter ego admirativ. Don Rodrigue este, în primul său monolog din Cidul, o ființă scindată: fiul, apărător al valorilor clanului aristocratic trebuie să înăbușe ezitările tânărului îndrăgostit etc. Pentru a reda aceste forme subtile ale polifoniei teatrale, actorul este mult mai mult decât un simplu locutor. De pildă, un rol important îi revine modului în
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]