876 matches
-
-l spală cu apă niciodată (Herodot, Istorii, IV, 73-75). Este vorba de cea mai veche atestare documentară a utilizării rituale a plantelor stupefiante în spațiul carpato-danubiano-pontic. În plus, informația lui Herodot este probată de unele descoperiri arhelogice. într-un mormânt scit, de tip kurgan, s-au descoperit următoarele obiecte : un sac de piele cu blană conținând cannabis, vase mari de bronz pline cu pietre și scheletul unui cort pentru inhalații (138, p. 79). Fără textul lui Herodot, rostul acestui inventar funerar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
kannabis-ul cu muzicianul trac Thamyris (din tragedia omonimă), eroul orbit de muze pentru că s-a lăudat că poate cânta din liră mai frumos decât ele (Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică, III, 67) (65, p. 70). Pentru Herodot, obiceiul practicat de sciți este insolit și necu- noscut. Este evident faptul că istoricul grec consideră o practică rituală ca fiind una de igienă. Comentând acest pasaj, Felicia Vanț scrie : Herodot confundă două lucruri : practicarea băii cu abur, pentru curățenie, și o scenă finală
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
practică rituală ca fiind una de igienă. Comentând acest pasaj, Felicia Vanț scrie : Herodot confundă două lucruri : practicarea băii cu abur, pentru curățenie, și o scenă finală a funeraliilor, îmbătarea cu aburii stupefianți ai seminței de cânepă, cu care ocazie sciții scoteau niște „urlete” (probabil un soi de bocete), crezând că în felul acesta vor îndepărta de la ei sufletul mortului (67, p. 519). încă din 1873, istoricul Alexandru Odobescu a dat o interpretare similară textului lui Herodot : Scriitorul elen a confundat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un soi de bocete), crezând că în felul acesta vor îndepărta de la ei sufletul mortului (67, p. 519). încă din 1873, istoricul Alexandru Odobescu a dat o interpretare similară textului lui Herodot : Scriitorul elen a confundat două usuri distincte ale sciților : adecă, pe de o parte, băile de abur pe cari le întrebuințează încă și azi rușii, producând abureala prin turnare de apă pe petre roșite în foc, iar pe de altă parte, afumarea cu fructul [= semințele] unei plante, pe care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fructul [= semințele] unei plante, pe care [...] o aruncau în foc spre a se îmbăta din fumul ei [...] Acea plantă ar fi dară chiar cânepa, kannabis, ce cresce, și de sineși și semănată, în Sciția (68). Vasile Pârvan a considerat că sciții la care se referă Herodot erau de fapt „geto-sciți”. Într-adevăr, în zona cuprinsă între fluviile Tyras (Nistru), Borysthenes (Nipru) și Istru (Dunăre) locuiau sciți și geți, aceștia din urmă denumiți tyregeți (tyregetae, cf. Strabon, Geografia, VII, 3, 17). Cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ce cresce, și de sineși și semănată, în Sciția (68). Vasile Pârvan a considerat că sciții la care se referă Herodot erau de fapt „geto-sciți”. Într-adevăr, în zona cuprinsă între fluviile Tyras (Nistru), Borysthenes (Nipru) și Istru (Dunăre) locuiau sciți și geți, aceștia din urmă denumiți tyregeți (tyregetae, cf. Strabon, Geografia, VII, 3, 17). Cu alte cuvinte, este vorba de geți din preajma râului Tyras (Nistru), cum spunea și Dimitrie Cantemir : „tiragheții, adecă gheții nistreni” (Hronicul vechimei a romanomoldo vlahilor, 1719
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
poțiuni de sâmburi de pin în vin de palmier cu piper și miere”, adaugă eruditul scriior roman (Naturalis historia, XXIV, 102) (38, pp. 195-196). Revin la Herodot și la fumigațiile de plante psihotrope. Refe- rindu-se la masageți (ramura răsăriteană a sciților nord-pontici, din regiunea caucaziano- caspică), părintele istoriei relatează o altă practică de fumigație narcotizantă : Se mai zice că ei [masageții] ar fi descoperit și un pom purtător de niște fructe pe care - după ce se strâng laolaltă pe ginți și aprind
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
veni- noase, bufonide, care secretă în afară de venin și unii alcaloizi halucinogeni (bufotenină, bufotalină etc.). Practici similare cu cele privind intoxicarea masageților descrise de Herodot (Istorii, I, 202) par să se fi perpetuat timp de peste două milenii la descendenții îndepărtați ai sciților masageți. Este vorba de oseții nord-caucazieni, care vorbesc până azi singura limbă (indo-europeană) ce a supraviețuit dintre cele folosite de sciții pontici. Este o zonă izolată din punct de vedere cultural, fără mari influențe. Supraviețuirile lingvistice fac și mai credibile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
descrise de Herodot (Istorii, I, 202) par să se fi perpetuat timp de peste două milenii la descendenții îndepărtați ai sciților masageți. Este vorba de oseții nord-caucazieni, care vorbesc până azi singura limbă (indo-europeană) ce a supraviețuit dintre cele folosite de sciții pontici. Este o zonă izolată din punct de vedere cultural, fără mari influențe. Supraviețuirile lingvistice fac și mai credibile supraviețuirile rituale. La începutul secolului al XIX-lea, orienta- listul Julius Klaproth a descris următorul ritual al oseților : ei se adună
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
De data aceasta, contextul ritual este evident (izolare în peșteră, sacrificii de animale, agapă rituală, narcoză, incubatio, profeții onirice etc.). La sfârșitul secolului al XIX-lea, Erwin Rohde era de părere că planta al cărei fum stupefiant îl inhalau tracii, sciții și masageții era Cannabis indica, din care se extrage hașișul (70, p. 223). Pe de altă parte, Mircea Eliade a considerat - ca și Ioan Coman, Ioan Petru Culianu, Cicerone Poghirc, Zoe Petre ș.a. - că numele preoților traco-misieni kapnobatai (amintiți de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de cânepă arse pe cărămizi încinse este o naivitate a lui Herodot și nu are nici o legătură cu kapnobatai ” (71). Pentru Mircea Eliade, expresia „umblători prin fum” se referă la „un extaz provocat de fumul de cânepă, mijloc cunoscut de sciți și de traci”. „în acest caz - continuă Eliade -, kapnobataii ar fi dansatorii și vrăjitorii (șamani) misieni și geți, care întrebuințau fumul de cânepă pentru a provoca transele extatice” (31, p. 57 ; 43, p. 390). Ioan Petru Culianu și Cicerone Poghirc
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
73, pp. 228-230). Recent, un discipol al istoricului Zoe Petre, Dan Dana, a respins argumentele aduse de Mircea Eliade, de Ioan Petru Culianu și de mine însumi privind inhalarea fumului degajat de unele plante narcotice pentru obținerea extazului de către preoții sciți și traci. El consideră că fumigațiile de plante (nu neapărat de kannabis) practicate de aceștia ar fi „simple purificări rituale și nu vizează provocarea unor transe extatice sau a unor experiențe sublime”. Concluziile lui Dan Dana sunt însă destul de confuze
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dacice” ar fi supraviețuit în spațiul românesc pentru că seamănă foarte mult cu cele folosite de românii din secolul al XIX- lea (sunt „leite cu lulele zise românești”, cum susținea Bolliac). Alexandru Odobescu a contestat într-un pamflet concluziile lui Bolliac. Sciții, tracii ș.a. inhalau într- adevăr fumul unor plante halucinogene, susținea Odobescu, dar nu folosind lulele. El a considerat că Cezar Bolliac are halucinații, lăsându-se purtat „prin regiunile închipuirii” de „fumurile archeologice ce ies din lulele prehistorice”. Odobescu a admis
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în timpul cărora se făceau fumigații cu semințe psihotrope. Însă autorii antici citați consideră în mod eronat că acest obicei avea ca scop provocarea unei „veselii vecine cu beția”. În mod evident, această practică a tracilor (ca și cele similare ale sciților, iranienilor, șamanilor etc.) nu era menită să producă euforia, ci extazul, transa mistică, un anume furor religiosus (43, pp. 394-402) sau, într-o altă formulare datorată lui Eliade, „percepții extrasenzoriale și puteri paragnomice” (264, pp. 187- 189). Probabil că autorii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Istoria ieroglifică, 1703- 1705). Dar adevărații beneficiari ai virtuților terapeutice ale cânepii au fost țăranii, care foloseau semințele acestei plante mai ales în scopuri analgezice (17, p. 72). Vorbind despre „fumigația cu sămânță de cânepă”, atestată la traci și la sciți, Vasile Pârvan scria în 1926 că este o practică „până astăzi folosită de țăranii noștri” (66, p. 89). La rândul său, vorbind tot despre daci, care, chipurile, fumau cânepă din lulele de lut (pe care le-a prezentat ca fiind
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu apă] îl duce pe omul care l-a băut într-o stare vecină cu nebunia” (Biblioteca istorică, IV, 3-4). În schimb, „apa rece [introdusă în vin] risipește dintr- odată beția” (Plinius, Naturalis historia, XXIII, 41). Herodot susține că și sciții aveau obiceiul de a bea vin neamestecat cu apă : „Când [spartanii] vor să bea vin cu mai puțină apă, zic că beau ca sciții”. Regele spartanilor Cleomenes ar fi înnebunit tocmai pentru că ar fi preluat de la sciți acest obicei (de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
introdusă în vin] risipește dintr- odată beția” (Plinius, Naturalis historia, XXIII, 41). Herodot susține că și sciții aveau obiceiul de a bea vin neamestecat cu apă : „Când [spartanii] vor să bea vin cu mai puțină apă, zic că beau ca sciții”. Regele spartanilor Cleomenes ar fi înnebunit tocmai pentru că ar fi preluat de la sciți acest obicei (de a bea vin pur), nărav atipic pentru greci, care consumau vinul cu apă (Istorii, VI, 84). Și evreii din epoca biblică beau vinul amestecat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
susține că și sciții aveau obiceiul de a bea vin neamestecat cu apă : „Când [spartanii] vor să bea vin cu mai puțină apă, zic că beau ca sciții”. Regele spartanilor Cleomenes ar fi înnebunit tocmai pentru că ar fi preluat de la sciți acest obicei (de a bea vin pur), nărav atipic pentru greci, care consumau vinul cu apă (Istorii, VI, 84). Și evreii din epoca biblică beau vinul amestecat cu apă : „Este dăunător să bei numai vin și, de asemenea, numai apă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cumva era amestecat cu sau dublat de alte substanțe halucinogene. Erwin Rohde (Psyché, 1894) crede că tracii își sporeau „starea de exaltare” din timpul ceremoniilor dionisiace folosind, pe lângă băuturi alcoolice, „fumul unor plante [canabis, e convins autorul] care, ca și sciților și masageților, le erau cunoscute [tracilor] ca narcotice” (70, p. 223, n. 1). E posibil ca savantul german să aibă dreptate, dar, din păcate, el nu a adus argumente în sprijinul ipotezei sale. H. Jeanmaire crede că, „într-una din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Misterele eleusine, avea ca ingredient psihedelic central fungusul parazit cornul-secarei (Claviceps purpurea) (144). Substanțele narcotice par să fie folosite la ceremoniile funerare, în relație cu daimonii htonieni și infernali, la contactul cu „lumea de dincolo”. Să ne aducem aminte că sciții din preajma Nistrului, vecini cu geții, practicau fumigații de cânepă anume în cadrul riturilor funerare (cf. Herodot, Istorii, IV, 75). Mircea Eliade credea că aceste obiceiuri rituale sunt analoage practicilor șamanului, care - narcotizat cu fum de cânepă - conduce sufletul mortului în lumea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
trata posibilitatea morții în luptă: “nu trebuie să se teamă de moarte, ci să înfrunte cu vitejie primejdiile (Iamblicos, Viața lui Pythagoras) ”. La acestea suntem tentați să adăugăm un comentariu al lui : “Nu degeaba Buddha este Buddha Sakka, adică Buda Scitul (s.n.); “scit” este un nume general cu care cei vechi desemnau neamurile din nordul Mării Negre”. Hermetismul, știința lui Hermes, abundă în referiri, directe sau indirecte la reîncarnare, atât ca fenomen în sine, cât și ca finalitate. Însuși întemeietorul ei legendar
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
morții în luptă: “nu trebuie să se teamă de moarte, ci să înfrunte cu vitejie primejdiile (Iamblicos, Viața lui Pythagoras) ”. La acestea suntem tentați să adăugăm un comentariu al lui : “Nu degeaba Buddha este Buddha Sakka, adică Buda Scitul (s.n.); “scit” este un nume general cu care cei vechi desemnau neamurile din nordul Mării Negre”. Hermetismul, știința lui Hermes, abundă în referiri, directe sau indirecte la reîncarnare, atât ca fenomen în sine, cât și ca finalitate. Însuși întemeietorul ei legendar (?), Hermes, este
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
a făcut-o. • B. P. Hasdeu, Olteneștile, ed. de Ovidiu Pecican, Cluj-Napoca, Editura Limes, 2002, p. 81. • Ibidem, p. 83. Imperiului Latin al proaspăt alesului împărat Baudouin de Courtenay, a fost bine primită de bulgari și a beneficiat de ajutorul „sciților“, adică al cumanilor 4. Conform lui Alberic, în oastea occidentală erau șapte sute de cavaleri și vreo treizeci de mii de călăreți. Ei nu ar fi putut străbate Bulgaria dacă nu o ajutau cumanii cu care două dintre căpeteniile cavalerilor latini
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
populației romanizate din sudul Dunării (căci el rezida într-o localitate aflată aproape de Nicopolis), una și aceeași persoană cu Laurențiu de Sirmium. Una dintre figurile proeminente ale acestei serii de cărturari este Sfântul Ioan Cassian (?360-430 sau 435) zis și Scitul sau Romanul. Născut în Scythia Minor și instruit tot aici (îi erau familiari marii scriitori ai latinității), Ioan Cassian pornește pe un drum al șlefuirii spirituale care a avut ca principale etape Locurile Sfinte (unde a și fost călugăr într-
LITERATURA STRAROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
se fi răspândit pe o arie semnificativă în stânga Dunării, în Dacia. Scriu aici, în Tomisul care iubea deopotrivă limba latină și limba greacă, câțiva cărturari de foarte bun nivel. Unul dintre ei a fost episcopul Teotim I (sec. IV-V), scit de origine (zicea istoricul bisericesc Sozomen), adică verosimil un daco-roman aflat în scaunul episcopal pe la anul 392. Era un învățat pe care Fericitul Ieronim îl evocă în cartea sa, De viris illustribus. Cunoștea sistematic opera lui Origene, astfel că la
LITERATURA STRAROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]