185 matches
-
fi o scurtă expunere a hristologiei ortodoxe și un răspuns complet al motivării necesității Întrupării. Epistola a XLVI-a aparține aceluiași autor și destinată tot întâistătătorului Diocesareei. Ea cuprinde explicațiile mai multor întrebări, mai ales cele referitoare la faimoasa formulă scitică: „Unul din Sfânta Treime a pătimit în trup”. 2. Scrieri aghiografice. Biografii Cu fidelitatea sa față de tradiția patristică și față de hotărârile Sinoadelor Ecumenice, cu propovăduirea pocăinței și a creșterii lăuntrice, Dionisie Smeritul nu-și putea tăinui multă vreme „preocupările duhovnicești
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
munte, goticul e unul peste tot: biserică și casă. Liniile de fugă ale bisericii se repetă în liniile caselor. Dincoace, din orizontala caselor joase, irumpe, fără logică, irumperea goticului. Cine a fost primul care a îndrăznit să intervină în geometria scitică? Cineva știe, desigur, dar acum, în pulberea iscată de trecerea cirezii, nu vreau clarificări. Îmi e suficientă confuzia miracolului. 25 mai Estetica străzii... Marotă, printre atîtea altele, în arsenalul propagandistic totalitar, ar fi avut menirea să optimizeze regimul trotuarului, să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
climatic sau politic (presiunea altor populații), stadiul mai înapoiat de dezvoltare social-economică, politică și culturală sau atracția exercitată de aparența de bunăstare a civilizațiilor sedentare dezvoltate în zonele vizate, masele sarmatoalanice vor atinge treptat linia Nistrului, substituindu-se progresiv lumii scitice occidentale în regiunile nord-pontice. Diferitele triburi sarmatice avansează în direcția vestică în mai multe etape, ajungând pe linia Tyrasului la o dată neprecizată, fie în secolele II-I î.Hr., fie în secolele III-II î.Hr., ultima posibilitate părând să fie confirmată atât
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
care locuiseră același teritoriu. Încercări de separare a celor două categorii de antichități au făcut învățații ruși V.A.Gorodčov, D.J.Samosvasov, M.J.Rostovtzeff, B.N.Grakov, dar abia în 1929, arheologul Paul Rau a reușit să identifice în rândul monumentelor "scitice" un grup aparte, caracteristic numai regiunilor de la Volga și Uralul de Sud, pe care l-a legat de sauromații amintiți de izvoarele literare. Grație cercetărilor făcute de P.Rau, B.N.Grakov, P.Rykov, K.F.Smirnov, V.P.Šilov, I.V.Sinicyn ș.a.
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
amintit de Cassius Dio. Orizonturi mai târzii, databile spre sfârșitul secolului I d.Hr. și începutul secolului al II-lea d.Hr., caracterizează necropolele de la Seliște, Bocani, Cuconeștii Vechi I și II, Taraclia II ș.a., etapă care corespunde anihilării ultimelor enclave scitice târzii de către noi afluxuri sarmatice estice, care împing elementele vestice înspre Pannonia. Apariția unei grupe de monumente, incluzând piese de harnașament sofisticate, cu catarame de argint pe care erau dispuse plăci policrome, încrustate cu email, care sunt depuse în morminte
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
dar și într-un registru dramatic. În postura ciudată de „ghid al cometei Halley” , el se vrea un tânăr Orfeu, care să restabilească legăturile rupte între om, natură și lucruri sub semnul cântecului identificat cu existența. Poezia din Lunaticul nopții scitice (1995; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și Premiul Uniunii Scriitorilor din România) acreditează „lunaticia” - stare de tensiune, trăire paroxistică, „barbară” și panică (în sensul lui Lucian Blaga), poetul apărând drept un „băutor de imagini tari” în fața unei eternități dumnezeiești sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
volumul de proză Păsări mergând pe jos (2001; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova), articole polemice și cronici literare. SCRIERI: Timpul probabil, pref. Mihai I. Ciubotaru, Chișinău, 1983; Ghid pentru cometa Halley, Chișinău, 1987; Cubul de zahăr, Chișinău, 1991; Lunaticul nopții scitice, Chișinău, 1995; Păsări mergând pe jos, Chișinău, 2001; Careul cu raci, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Leo Butnaru, Probabilitate și probitate, LA, 1983, 25 august; Mihai Cimpoi, Între idilă și dramă, LA, 1983, 3 noiembrie; Ion Ciocanu, Marginalii la un debut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
veac, ne-ncetat, / muntele fostu-ne-a pat,/ pat fulgerat,/ sângerat/ [...] Dormit-am prin brazi, prin brădui,/ cu auzul pe inima lui...” Dacia lui Eminescu și Moldova lui Sadoveanu sunt astfel reinterpretate printr-un ochi vizionar expresionist și cu o elementaritate scitică. Poezia de după război evoluează în două direcții, complementare: o poezie a „desțărării” și a solitudinii, scăldată în tonuri elegiace și, pe de altă parte, evocarea țării ocupate - paradis devastat și înlăcrimat, în linia liricii lui Goga - de bolșevici și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
12; Servius, comentariul la Eneida, 2, 116), al cărui Întemeietor ar fi Orestexe "Oreste". Acest cult ar trebui să fie o filială (aphìdryma) a cultului Artemisei Tauropolos, iar acest lucru ar explica faptul că În el predomină practicile barbare și scitice. În ciuda originii diferite și a adaptării locale, În el se poate Întrezări același model ca și la Roma: sanctuarul este așezat În afara cetății (Aventin/lacul Nemi), le oferă un azil foarte limitat sclavilor (străinilor), zeița e venerată de către femei; pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cele mai avansate ale antichității greacă, romană, persană și altele" (1975, p. 27). Manualul care tratează "istoria antică a României" prelucrează teza programatică a influenței mutuale, arătând că "daco- geții au intrat de timpuriu în contact cu civilizațiile străine (persană, scitică, greacă, mai tîrziu celtică și romană), preluând de la ele o serie de elemente avansate, dar exercitînd, în același timp, o influență asupra lor" (Daicoviciu et al., 1984, p. 31). Este adăugată precizarea care lămurește egalitatea de statut civilizațional de pe care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]