92,274 matches
-
presiune a recuperărilor pe care ne-o tot impun omisiunile din sec. XIX, reprezentînd o formă contemporană, specifică dinamicii timpului actual, dar ea se și sustrage decis, tocmai prin absența oricărui mesaj denotativ, prin gradul înalt de generalitate care o scoate în afara tensiunilor mărunte ale vremurilor, acelei fatalități a războiului simbolic veșnic deschis. în al doilea rînd, ea impune, prin anvergura spațială și prin forța semnalului, regîndirea întregului spațiu și reconfigurarea lui urbanistică într-o altă perspectivă arhitecturală, această componentă revenindu
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
de pildă. Probabil că, dacă cercetătorul englez ar fi avut acces la România: țară de frontieră a Europei, ea ar fi putut foarte bine să fie acea sursă din interior pe care o bănuiau unii comentatori. În realitate, ceea ce-l scoate pe Boia din furcile atacatorilor lui Judt nu e ce spune, ci cine este el: o personalitate a istoriografiei românești de astăzi, foarte greu, dacă nu imposibil, de atacat pe propriul teren. Pentru că ceea ce spune seamănă uneori șocant de mult
România mea by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14922_a_16247]
-
particular poate fi așezată și inițiativa AFDP, filiala București, de a ridica în fața Casei presei, în locul lui Lenin, o lucrare a lui Mihai Buculei. Discuțiile publice, fără precedent pînă acum, pe care le-a stîrnit acest eveniment, cer, pentru a scoate subiectul din zona amatorismului și a populismului vulgar în care el a fost adus, cîteva clarificări elementare. Prima problemă care se ridică aici privește chiar necesitatea acestui monument, cu alte cuvinte dacă el trebuie sau nu să se facă în
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
acasă atâta drum și ce mănânc, fiindcă Începuse să mi se facă foame. La intrare se ridică o perdea când intrau oamenii la spectacol, m-a furat miracolul circului din interior, numai ce puteam „fura” prin perdea, ajung la ușă, scot banii și când să ajung la casă vine o doamnă, mă i-a de gât, mă Împinge Înăuntru și strigă: : - Gata până aici, biletul dvs.? Hai, ultimul. Era un domn În spatele meu, cred că eu am fost confundat cu un
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
pe urmele lui Gherea) cum că Eminescu a fost optimist și doar condițiile sociale l-au făcut pesimist. Nu-i adevărat, arată Chendi, apăsând, în cunoștință de cauză: ,,Și mai greșită este apoi încercarea, tot din acel motiv, de a scoate pe Eminescu cu desăvârșire de sub influența lui Lenau... Înrâurire a avut Lenau asupra lui Eminescu necondiționat, și anume acea însușire ce se explică ușor din atracțiunea reciprocă a două firi omogene"3). De la Mite Kremnitz, al cărei Der rumaenische Lenau
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
semnificativ!) la Preda totul este important și serios. El nu glumește nici cu viața, nici cu literatura. Personajele sale (îndeosebi Moromete) pot avea umor cu ghemul, autorul n-are nici cît să înfășori pe un deget. Preda nu trișează niciodată. Scoate din situații cu totul convenționale (în spiritul vremii) observații morale valabile necondiționat. Valorifică fapte diverse (precum cel de la care pleacă Intrusul) în reflecții foarte acute și critice. Nu este nici urmă în cărțile lui (inclusiv în cele de articole și
Un mare pesimist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14917_a_16242]
-
patronul ziarului MONITORUL DE VRANCEA. El își asumă paternitatea acțiunii de a fi predat directorului postului de televiziune OTV, Dan Diaconescu, acea casetă în care apare filmată corespondenta din Focșani a ziarului EVENIMENTUL ZILEI, Silvia Vrânceanu. Iacob se străduiește să scoată astfel din culpă pe baronul local al PSD, Marian Oprișan. Textul, din care Cronicarul, nu are loc să reproducă, e de tot jalnic. Patronul Iacob se contrazice de la o frază la alta. La început afirmă că a dat caseta la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
de mine și s-a așezat acolo, unde sînteți dumneavoastră acum, pe scaunul acela, în fața acestui fotoliu... S-a așezat, și-a sprijinit coatele pe masă, și-a cuprins fața între palme și m-a țintuit cu privirea fără să scoată nici un cuvînt. Am cunoscut atunci nemărginirea neliniștii. A fost un examen de conștiință desfășurat în tăcere și în timpul căruia nu mi-a trecut prin fața ochilor nici măcar o singură întîmplare din viața mea trecută; mi-am văzut conștiința așa cum era ea
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
că murisem, nu m-am mai gîndit decît cum să ascund acea întîmplare, făcînd cadavrul să dispară. Am ieșit, am închis ușa cu cheia, am căutat un pietroi și o funie și, după ce s-a întunecat de-a binelea, am scos cadavrul în grădină, i-am legat picioarele de pietroi și l-am aruncat în fîntînă. Mi se luase o piatră de pe inimă. M-am întors acasă și, vreme de cîteva zile, m-am temut ca nu cumva să fi aflat
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
de vreme ce există. - Cu alte cuvinte, dumneavoastră legați faptul de necesitatea lui. Atunci, prin aceeași logică, ajung la concluzia necesității morții mele și a azvîrlirii în fîntînă și nu mă mai interesează nimic altceva. Văzînd că nu era chip să-l scot dintr-ale sale și fiind convins că nimeni nu poate fi scos dintr-ale sale, l-am lăsat în pace. Simt însă nevoia să adaug că, deși mă îndoiam de integritatea facultăților mintale ale prietenului meu, istorisirea lui n-a
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
prin aceeași logică, ajung la concluzia necesității morții mele și a azvîrlirii în fîntînă și nu mă mai interesează nimic altceva. Văzînd că nu era chip să-l scot dintr-ale sale și fiind convins că nimeni nu poate fi scos dintr-ale sale, l-am lăsat în pace. Simt însă nevoia să adaug că, deși mă îndoiam de integritatea facultăților mintale ale prietenului meu, istorisirea lui n-a încetat să mă frămînte, și mă frămîntă și mai mult de cînd
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
total nefericite, ce-i drept aproape suprarealiste: "trăiesc pe o insulă înconjurată de înjurături precise", "vine pe ape un ochi fals sufletul cu un pește în gură/ oac oac iese din smârcuri Masculofemina", "apa unde-și spală prostia stamba", "va scoate din burtă un sâsâit ca de gașcă latină"... Volumul lui Nicolae Coande pare insuficient elaborat, nedecantat, iar senzația cititorului după ce a închis cartea este că a rămas cu prea puțin, că experiența a fost una subțire. Acesta e riscul care
Fundăturile poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14919_a_16244]
-
concluzii interesante. Cu atât mai mult cu cât Petre Roman nu excelează în arta de a-și lăuda contemporanii. Or, referințele la Ion Iliescu, la cinstea, la bunele intenții, la talentul său politic, slalomul uriaș prin care încerca să-l scoată basma curată în chestiunea etern criminală a mineriadelor aveau de ce să pună pe gânduri. Noul chip arătat de Petre Roman vine cam după zece ani de ursuzlâcuri, de recriminări și faulturi pe sub masă. Cu abilitatea și talentul de �încasator" bineștiute
Partidul numelor parfumate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14918_a_16243]
-
școlii, care le intra în nas și în ochi. Vîntul ușor îl purta peste tot și-l așeza, jos în păr și pe haine. îl respirau amîndoi și ea își ducea degetele mici la nas să se scarpine. Și-l scotea din ochi, puful alb, morbid, cu degetele mici ca niște rîme frumoase cu unghii". Pentru că nici în vis o lume perfectă nu poate fi intactă, Sophie și tatăl ei călătoresc fără oprire printr-un lan ireal într-o zi egală
Amintiri despre copiii sovietici by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14948_a_16273]
-
interese și intrigi de culise. Arta și cultura românească n-au să aștepte decît dușmănie de la oamenii politici de azi!", scria L. Rebreanu în 1923. Actualele aprecieri le reia dl N. Gheran într-un articol care prezintă săptămînalul MIȘCAREA LITERARĂ scos de Rebreanu și de poetul și dramaturgul A. Dominic la București între noiembrie 1924 și decembrie 1925. Articolul dlui Gheran este prilejuit de apariția la Bistrița a unui lunar (bănuim) cu numele săptămînalului lui Rebreanu. Articolul e, de altfel, publicat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
Ioana Pârvulescu Facultatea ne-a dotat cu carduri. Banii nu sînt mai mulți, în felul acesta, dar cel puțin știi la fiecare extragere cu cît ai rămas. Scot 500.000 de lei de la un Bank-Post. Ecranul din zid mă întrebă, cu politețea lui binecunoscută: "Doriți chitanță?". "Da", răspund eu apăsînd pe butonul cu pricina și știind că banii aceștia trebuie să țină pînă pe 10 octombrie, la următorul
Vara în capitală by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14935_a_16260]
-
-l "perie" ori chiar să-l refuze. Tocmai fiindcă le respect colaboratorilor noștri părerea, am procedat diferențiat: publicăm, iată, cronica de azi despre un roman al lui N. Breban, așa cum am publicat-o pe aceea despre Fănuș Neagu, dar am scos din pagină una despre culegerea de articole a Ilenei Mălăncioiu. Motivele țin de politica revistei și nicidecum de cenzură. Cea mai bună dovadă o constituie faptul că am publicat de-a lungul timpului opinii felurite și contradictorii, deseori în dezacord
Scriitorii vechi și criticii noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14943_a_16268]
-
-mi refuză piatra morții. * Doamne lasă-mă să-mi uit sufletul și chinul ochilor și pumnalul buzelor obosite și focul verde de pe colinele îndepărtate fiecare gură de mocirlă uitată Doamne Dumnezeul meu ziua care-mi spintecă țipătul pe care-l scot și cârdul multor păsări ciopârțită îmi este mânia și sângele meu năvălește liber. Din volumul In hora mortis, în curs de apariție la Editura Călăuza, Deva
Thomas Bernhard by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14939_a_16264]
-
Șerban Foarță, în linia îndemnului lui Joachim du Bellay - �așijderea, orice vechi cuget, nou să-l facem", unor piese celebre precum Zâna, Silful, Bunica, Uriașul, Logodnica toboșarului, Cei doi arcași, La un trecător, Vânătoarea burgravului, Legenda călugăriței, Hora Sabatului ș.a. .... scoțând în lume un Hugo nici prea retoric, nici prea pletoric, cu sclipiri funambulești, cu exerciții acrobatice de rime rare, cadențe �brevilocvente", jocuri de cuvinte ca niște mordente care decorează - pentru pura desfătare - linia pură a versului. Și nu în ultimul
La concurență cu Debussy by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14960_a_16285]
-
unii morți fuseseră îngropați în formă de V, ca un stol de cocori (�pe deasupra mea zbura un cimitir în formă de V"), sau - simbol biblic - într-un staul, alții sunt (ironie macabră) îngropați în plin stadion, de unde nu pot fi scoși decât după încheierea campionatului de fotbal, și chiar și cei din �stol" sunt furați, dintr-o confuzie, de o altă echipă de deshumatori (probabil nemți) și �își iau zborul" spre o țară străină. în urma săpătorilor, albanezii �îmblânzesc pământul", cultivând �imediat
La concurență cu Debussy by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14960_a_16285]
-
Mircea Mihăieș De câteva săptămâni, pesedeii au scos la înaintare o nouă șmecherie. Speriați că sondajele de opinie și sutele de articole de ziar arată o imagine hidoasă a guvernării, nea Năstase încearcă să dreagă busuiocul. Pus în fața evidenței, premierul admite că există corupție în P.S.D., adică în
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
a comenzii de către posturile de televiziune și ziarele aservite, gata să dea cu barda în lighioana coruptă de prin capitalele de județ. Cunoscând moravurile de la noi, nu m-ar mira ca foarte curând, după ce Mischie și semenii săi vor fi scoși basma curată, indexul prim-ministerial să vizeze orașele mici, apoi comunele, satele, cătunele, pentru a sfârși pe la stânile populate de dușmanii tradiționali ai feciorelnicei nații mioritice - ungureanul, vrânceanul și, la rigoare, chiar și moldoveanul, că tot s-a obișnuit el
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
porcăria a devenit publică, sigur vor schimba strategia: vor învinui ici și colo, pe alese, vor dovedi prezența corupției, dar nu-i vor descoperi nici din greșală pe corupți. Numărați câți capi ai poliției sau judecători putrezi au fost măcar scoși din viloaie în campaniile de �curățire" anterioare și trageți singuri concluziile. Cam așa arată o fotografie în mișcare a unei guvernări cleptocrate ajunsă în faza în care nici măcar nu se mai străduie să-și nege hoțiile. Spre marele ei noroc
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
sau cu intenție. Stilul leneș-tensionat contrastează violent cu indicarea-pe-jumătate a morții, concentrată în cîteva rînduri, din final. O carte cu întorsături de frază și de raționament neașteptate, pentru gusturi rafinate, a unui scriitor de la care așteptăm cu nerăbdare să mai scoată ceva din deja mediatizatul său sertar... Alexandru Vona - Misterioasa dispariție a orașului din cîmpie, Editura " Biblioteca Apostrof", Cluj, 2001
Misterioasa literatură din sertar by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14967_a_16292]
-
odihnă, pe valurile oceanului furios, producând ea însăși valuri imense, infernul, haosul. Dar toți îmbarcații sunt plini de încredere că măcar o dată cu somnul furtuna se va liniști și se gândesc la somn ca la o comoară prețioasă din care vor scoate, ca dintr-un puț adânc, noi forțe pentru dimineață. Dar ce se întâmplă cu cei care au dormit tot timpul, cei cărora le-au scăpat momentele de vârf ale vieții, momente care au încrustat pe fața celor treji un fel
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]