183 matches
-
apă clocotită, care se bea În cursul unei zile. Nu este indicată hipertensivilor! Infuzie de plop negru, o linguriță de muguri la o cană de apă clocotită. Se beau 2 căni pe zi. Decoct de frunze, fructe și scoarță de scoruș de munte, o linguriță la o cană, care se bea În cursul unei zile. Decoct cu trifoi roșu, 2 lingurițe la o cană de apă rece, care se fierbe 30 de minute . Se beau 2 căni pe zi. Infuzie de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
stropești casa. De durere de măsele: 50 dramuri oțet, 50 dramuri miere, 25 dramuri sare. Acestea să le fierbi Într-un vas până ce scade la jumătate și să ții În gură. Alta: coajă de chersic (piersic), de porumbar și de scoruș, să pui Într-o oală să fiarbă Înăbușit, cu vin alb și să ții În gură. Colecția GASTER, manuscrisul nr.57, circa 1800, Academia Română Pentru măsele: bubuslie ce-i zic iarba peștelui să pisezi, ca să faci praf, să pui pe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
făina, să-l cerni, să-l pui cu apă de trandafir, să-l pui pe o pânză curată și să-l lipești la fruncea cui dă lacrimile din ochi, că i va trece. Omului care-i tremură mâna: sămânță de scoruș să fiarbă cu vin și să bea zeama. Când are omul bube În gură sau dureri de junghiuri: să iei ceapă de rută, să o fierbi cu vin bine, să ții zeama În gură de 3 ori. Când se umflă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
deschizătură, este Valea Trestiei, nume dat probabil, de la trestia de baltă ce crește pe vadul văii. Peste „ Dealul Trestiei ” și Între un alt deluleț, ce cade tot perpendicular pe matcă, este „ Valea Cuțilei ”, peste un altul „ Valea din Dos ” cu Scorușul, ogrăzi de pruni și cireși, și cîteva gospodării. Mai departe peste dealul Scorușului, valea Andreiului, unde În prezent se află mina de cărbune. Mai departe „ Valea Vacii ” ,unde se află cîteva gospodării,iar peste deal „ Valea Coandei ”, iarăși cu cîteva
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
pe vadul văii. Peste „ Dealul Trestiei ” și Între un alt deluleț, ce cade tot perpendicular pe matcă, este „ Valea Cuțilei ”, peste un altul „ Valea din Dos ” cu Scorușul, ogrăzi de pruni și cireși, și cîteva gospodării. Mai departe peste dealul Scorușului, valea Andreiului, unde În prezent se află mina de cărbune. Mai departe „ Valea Vacii ” ,unde se află cîteva gospodării,iar peste deal „ Valea Coandei ”, iarăși cu cîteva gospodării. İntrarea și ieșirea În văile sus numite, se face prin drumuri pe
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
un gard viu si des, in care își vor putea construi cuiburi mierlele si silviile. Doua, trei conifere (molid, brad, pin) vor deveni nu numai loc pentru cuiburi, dar si adăpost in timpul iernii. ◄ Arbuștii ca socul, porumbarul, lemnul câinesc, scorușul, cornul, păducelul, măceșul au fructe care sunt delicatese pentru păsări. Unii arbuști ornamentali pot fi si ei o alegere buna. Eleganta tuia, de exemplu, oferă atât desiș pentru cuibărit, cat si semințe pentru scatii sau florinți, in timpul iernii. Bineînțeles
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
1996 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── MUR - Rubus sp. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────��─────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregistrării reînscrierii Perioadă de (radierii) maturare ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Darrow 1037 1993 tm Felix 1045 2001 stm Smoothstem 1037 1978 2001 td Thornfree 1037 1978 2001 td Thornless Evergreen 1037 1978 2001 td ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SCORUȘ NEGRU - Aronia melanocarpa (Michx.) (Ell.) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Mentinătorul Anul Anul Observații înregistrării reînscrierii (radierii) ─────────────────���────────────────────────────────────────────────────────────── Nero 1037,1056 1991 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ȘOC - Sambucus nigra L. ────────────────────────────────────────────────��─────────────────────────────── Denumirea soiului Mentinătorul Anul Anul Observații soiului înregistrării reînscrierii (radierii) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Brădet 1037 1984 2000 Floră 1045 1993 Ina
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
și ocrotite - zâmbrul (Pinus cembra) ș și tisa (Taxus baccata). În raport de expoziție și soluri, alături de conifere se mai întâlnesc: f fagul (Fagus sylvatica, Fagus silvestris), mesteacănul ( (Betula verrucosa), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), ulmul de munte (Ulmus montana), scorușul (Sorbus aucuparia), arinul de munte (A (Alnus viridis), plopul (Populus termula). De la altitudinea de 1500 - 1600 m în sus începe complexul de tufișuri, rariști și pajiști subalpine, care ocupă suprafețe mai mari în Giumalău față de Rarău. Fauna este asemănătoare celei
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]