239 matches
-
înalt din median, de fiecare dată, când scaunul se afla sus, sus, apoi începea să coboare, mă cuprindea o stare de amețeală, cu frisoane și greață și mi se părea că nu voi mai avea echilibrul să mă opresc. Atunci când scrânciobul se oprea, stăteam câteva clipe țintuit locului, pipăiam cu frică pământul de sub picioare și abia îndrăzneam să pășesc spre ai mei, galben la față și rece de spaimă. Ți-a fost frică! Nu ți-a priit! Te-ai și îngălbenit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
încurajați să intre în Marea Tăcere ce va urma în curând. Restul este sociologie, antropologie - sau ar fi bine să fie așa. 2013 Suceava, 22 iunie Sărbătorile Sucevei și noua înfățișare a orașului. Un speed jumps perfect. Alex Velea versus scrânciobul de altădată. Discuție lămuritoare cu comerciantul de obiecte religioase. La București se fură multă marfă. Se instalează dispozitivul pelerinajului. Florile de sânziene și semnificația lor. Dialog interregional : bucovineni și maramureșeni. Cum să te faci acceptat pe teren de cei din
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe rromi care fug ca un stol de porumbei scăpat din volieră, apoi spune, cu chef de vorbă, „astea noi ? De câțiva ani numai, înainte nu existau. Dar să fi văzut cum era când eram eu copil, cum veneau cu scrânciobul, cum ne distram atunci, ce frumos mai era”. Apoi începe să înjure cu glas scăzut granitul primăriei și căldura de afară. Mai mulți vânzători ambulanți de obiecte religioase își aranjează marfa lângă zidurile mănăstirii. Unul dintre aceștia, un tânăr de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
au durat câteva luni, numai fiindcă am auzit că un student s-a spânzurat lângă casa noastră - nici măcar nu l-am cunoscut pe studentul ăla. Numai amintirea faptului că s-a spânzurat În curtea pe care o cunoșteam, Într-un scrânciob, mi-a provocat acest șoc, din cauza amintirii primarului spânzurat. Deci am fost eliberați de armata sovietică, am ajuns la Cernăuți, unde am stat un an de zile pentru că nu puteam să ajungem În România, că nu ni se permitea. În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
înaintează pe furtună, îți vine rău de mare și verși și verși și nu se mai termină. Capitalismul românesc, „de cumetrie”, cum i-a zis Iliescu, levantin cum i-am zis eu și imatur, este prezentat de potentații zilei ca scrânciobul lui Ilf și Petrov, în care toți pot să se zbenguie,învârtindu-se după cât le place, după necesități, atâta doar că te amețește de cap și-ți vine să verși. Capitalismul lui Boc, Tăriceanu și Geoană este socialismul de care
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
din angelică, migdale, stafide, felii de portocale; ȘI, ÎN SFÎRȘIT, PE PLATFORMA DE SUS, care era o pajiște verde cu stînci, cu lacuri de dulceață și corăbii din coji de alune, se vedea un amoraș care se da într-un scrînciob de ciocolată, ai cărui stîlpi aveau ÎN VÎRF, în locul capului rotunjit, doi boboci de trandafir. (G. Flaubert, Doamna Bovary, trad. de Demostene Botez, Ed. Pentru Literatură Universală, București 1967: 45) Combinația organizatorilor spațiali și temporali are ca scop să-l
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
crâșmă „La Doi Peri”, care și-a trăit traiul într-o casă pitită între vii, în dreapta drumului, și care a aparținut lui Gheorghe Calistru. În pivnițele crâșmei se hodineau butoaiele cu vinuri de soi, iar în curte se găsea un scrânciob căutat în zilele de sărbătoare. Acestea le-am aflat de la Maria Bârsan, fiica vitregă a crâșmarului, pe care am întâlnit-o cu totul întâmplător pe valea Vămășoaiei. Da’ când îi să ai noroc, apoi îl ai . Uite așa mi s-
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
mea, să devenim copii ca să scăpăm de griji și de nevoi. Să aruncăm în noi cu jucării și să cădem cu sania-n noroi, să ne-arătăm unul la altul puța și să ne prindă mama ta din nou. În scrânciobul de lemn să ne dăm huța, să nu știm ce e ăla un cavou. Să fie cald și bine-n a mea minte, să fie alb și moale într-a ta, și când o fi să cadă primul dinte să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
rare le mai găsim în grădini zoologice sau în rezervații create de om. Ar fi trist dacă urmașii noștri ar afla doar din albume sau pinacoteci fostele comori vii ale trecutului! Pământul ar fi mult mai sărac. CARUSELUL SINGAPORE FLY Scrânciobul din lemn sau Roata Mare pentru distracție este o invenție străveche, construită de-a lungul timpului de multe popoare. În Romania, cea mai mică instalație din lemn gros cu patru brațe încrucișate purta patru scaune din scândură solidă de brad
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
din lemn sau Roata Mare pentru distracție este o invenție străveche, construită de-a lungul timpului de multe popoare. În Romania, cea mai mică instalație din lemn gros cu patru brațe încrucișate purta patru scaune din scândură solidă de brad. Scrânciobul, utilizat mai ales duminica, simboliza rotația sărbătorilor creștine. Capetele brațelor erau învârtite de către flăcăii vânjoși ai satului, pentru fetele de măritat, în cadrul altor jocuri sau a horelor. În timp, construcția roților s-a modernizat și s-a transformat într-un
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
altă dată, nici pentru că boii, fiind slobozi, o luau când într-o parte când în alta, eu alergând după ei prin tufărișurile spinoase doar nu era prima dată, ci pentru că era zi de Paște, plină de zgomotul muzicii, horei și scrânciobului din satul de pe vale, zgomot ce ajungea până la bietul de mine, cu picioarele goale pline de răni sângerânde. Gândind cum toți ceilalți copii de vârsta mea se distrează, iar eu mă înschinez după "bolile astea de animale care nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
readus la viață, după o lungă perioadă de boală și zbucium. Cu toate că sunt în Iași de peste 40 de ani, pentru mine “acasă” nu este acest oraș, ci locul unde am văzut lumina zilei, TANSA, cu oameni harnici, veseli, fântâna, curtea, scrânciobul (zbanța). Sfătoși, buni gospodari, țărani, olari, lemnari, sobari, au trimis spre toate colțurile României peste 100 de învățători, doctori, profesori, ofițeri, miniștri... Sunt mândră că sunt tansancă și doresc prin această carte, să reînvie tradițiile și obiceiurile de iarnă, ce
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Aici am văzut cum vițelul, ori mielul e dus în casă, învelit apărat de frig, ca pe-un copil mic, ființă fiind și el de la Dumnezeu și scump la casa omului. Aici e mâța de joacă și câinele. Aici e scrânciobul și hora cu grindei. Aici e hora mare și nunta. Aici am pus tei la poartă și salcie la icoană. Aici ședem pe lângă carul cu boii frumos împodobiți, ducând mireasa și zestrea ei, văzând oglinda ce alungă duhurile, pernele frumos
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
readus la viață, după o lungă perioadă de boală și zbucium. Cu toate că sunt în Iași de peste 40 de ani, pentru mine “acasă” nu este acest oraș, ci locul unde am văzut lumina zilei, TANSA, cu oameni harnici, veseli, fântâna, curtea, scrânciobul (zbanța). Sfătoși, buni gospodari, țărani, olari, lemnari, sobari, au trimis spre toate colțurile României peste 100 de învățători, doctori, profesori, ofițeri, miniștri... Sunt mândră că sunt tansancă și doresc prin această carte, să reînvie tradițiile și obiceiurile de iarnă, ce
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Aici am văzut cum vițelul, ori mielul e dus în casă, învelit apărat de frig, ca pe-un copil mic, ființă fiind și el de la Dumnezeu și scump la casa omului. Aici e mâța de joacă și câinele. Aici e scrânciobul și hora cu grindei. Aici e hora mare și nunta. Aici am pus tei la poartă și salcie la icoană. Aici ședem pe lângă carul cu boii frumos împodobiți, ducând mireasa și zestrea ei, văzând oglinda ce alungă duhurile, pernele frumos
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
orficul instrument, și la ritualul mistic dionisiac practicat la Floarea -soarelui. Melancolia de la Platani o prelungește pe cea de la Floarea-soarelui. În ultima vreme, când Leana cântă la alte cârciumi modeste ca Albatros, Trei ochi sub plapumă, Dorul Ancuții, Dor mărunt, Scrânciob, "felul ei de a fi și de a cânta" s-a schimbat: repertoriul e mai mult format din melodii "adaptate de ea pe versuri de poeți contemporani", iar din ființa ei răzbate "o infinită tristețe, o tristețe care ar părea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Hristos a înviat”, după care primeam - iar părinții noștri dădeau - ouă roșii, dulciuri, cozonac, bani... După amiaza era destinată Horii - organizată și desfășurată în centrul satului, cu participarea populației din localitate, la care nu lipseam nici noi, copiii. Era și scrânciob, mare distracție și bucurie pentru noi... Firește, lipsea parcul de distracție pentru copii și discoteca, pentru că... era atunci. Când totul er a minunat, o veselie nemărginită, că erau mama și tata, cu no i. Pomenirea morților După o săptămână, înscris
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
jocurile copiilor, boli, credințe și leacuri; descântecele (textele incluse în volum sunt valoroase și interesează folclorul medical); clăcile, pețitul; idile; hramul satului; teatrul popular, poveștile cu moroi; rânduielile de sărbători (Crăciunul, Boboteaza, Paștele, Ispasul); bucătăria tradițională din Costișa; loisir-ul (scrânciobul, strânsurile/horele populare); evenimente dramatice din viața comunității (războiul, refugiul, epidemia de tifos exantematic, colectivizarea forțată a agriculturii/aria); anii de școală (învățători, profesori, colegi, întâmplări memorabile); oamenii de seamă ai satului (lista este urmată de câteva fișiere biobibliografice folositoare
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
tip de discurs, ca expresie a unui model cultural produs de școala românească de altădată: Deși copilăria mi-a fost umbrită de groaza războiului, am [trăit] din plin bucuria colindelor, frumusețea datinilor de Anul Nou, a Sărbătorilor Pascale, rotirea cu scrânciobul care ne ridica în văzduhul înalt, amețindu-ne de emoții; am ascultat cu drag vioara lui Ciocârlie sau a lui Șchiopuțu, vestiți lăutari de la noi, de la Costișa. Adesea am ascultat fluierul băieților când se întorceau cu vitele de la păscut, cântecele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
asemenea, se făceau pomeni, dăruind celor săraci ouă, pască și lumânări. Obiceiuri păstrate peste timp Deși copilăria mi-a fost umbrită de groaza războiului, am recunoscut din plin bucuria colindelor, frumusețea datinilor de Anul Nou, a sărbătorilor pascale, rotirea cu scrânciobul care ne ridica în văzduhul înalt amețindu-ne de emoții, am ascultat cu drag vioara lui Ciocârlie sau a lui Șchiopuțu, vestiți lăutari de la noi, de la Costișa. Adesea am ascultat fluierul băieților când, se întorceau cu vitele de la păscut, cântecele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ele, se duc cu gândul la fata lor, la ce le așteaptă. Când se întorc acasă, mai aruncă o privire la lada de zestre a fetei, să vadă,ce mai trebuie... Vorba aceea: "Plecarea fetei, golirea casei". Mamele știu că: Scrânciobul Nu era aproape casă în sat să nu aibă mulți copii. Și acolo unde erau copii, musai trebuia să fie și un scrânciob. Mic, mare sau stricat. Noi, fiind numai două fete, eu și sora mea, Oltea părinții n-au
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
zestre a fetei, să vadă,ce mai trebuie... Vorba aceea: "Plecarea fetei, golirea casei". Mamele știu că: Scrânciobul Nu era aproape casă în sat să nu aibă mulți copii. Și acolo unde erau copii, musai trebuia să fie și un scrânciob. Mic, mare sau stricat. Noi, fiind numai două fete, eu și sora mea, Oltea părinții n-au catadicsit să ne facă și scrânciob. De aceea, toată dupăamiaza fugeam la gârlă, căci în luncă era un scrânciob din nuiele, tare fain
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
sat să nu aibă mulți copii. Și acolo unde erau copii, musai trebuia să fie și un scrânciob. Mic, mare sau stricat. Noi, fiind numai două fete, eu și sora mea, Oltea părinții n-au catadicsit să ne facă și scrânciob. De aceea, toată dupăamiaza fugeam la gârlă, căci în luncă era un scrânciob din nuiele, tare fain. Copiii erau atrași, ca muștele la miere. Mari și mici, chiote și veselie. Toată lunca răsuna de strigătele noastre. Pierdeam noțiunea timpului și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
să fie și un scrânciob. Mic, mare sau stricat. Noi, fiind numai două fete, eu și sora mea, Oltea părinții n-au catadicsit să ne facă și scrânciob. De aceea, toată dupăamiaza fugeam la gârlă, căci în luncă era un scrânciob din nuiele, tare fain. Copiii erau atrași, ca muștele la miere. Mari și mici, chiote și veselie. Toată lunca răsuna de strigătele noastre. Pierdeam noțiunea timpului și rămâneam într-o atmosferă de entuziasm până se însera. Uitam că acasă mai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lucru de șagă cu scânciobul din luncă, trimite mama pe Gheorghe a ciubotarului după mine, să mă ducă repede acasă. Acesta, copil fiind și el, nu s-a lăsat până nu s-a dat de câteva ori și el în scrânciob. Și cum "pofta vine mâncând" ne-a prins noaptea în luncă. Veseli am pornit apoi spre casă. Pe aproape, nu mi venea să intru în ogradă. Tata, zărindu-mă printre gard, mi-a zis, oarecum cu ironie: Poate ți-o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]