221 matches
-
și prezentînd puternice asemănări cu Eloise, tînăra văduvă de război a lui J.D. Salinger, care, Împreună cu o veche prietenă și copilul ciudat al acesteia, Ramona care avea, să ne aducem aminte cum putem, prieteni imaginari reușește performanța de a ne scrînti inimile În Sărmana gleznă scrîntită. În rest, ce-ar mai fi de spus despre film? Visele. Visele ocupă un loc aparte În text. Și În imagine. Mai Întîi, eroina Își povestește visul cu caii albi ce trag o căruță Încărcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
iubitori de animale. „Căpriorii și căprioarele nu mai au chef să se Întîlnească.” Uite-ai dracului! În urma căpriorilor vine tropotind poezia Clopotul Reîntregirii. Ce mi-a plăcut mie din această poezie a fost fenomenul Întîlnirii În timp ce bate clopotu’ de te scrîntește, dintre Mihai Viteazul, Burebista, săracu’, c-a ajuns să se-ntîlnească peste tot, Horea, Cloșca, Crișan și Iancu de Hunedoara. Parcă nu-s toți. N-are importanță, rezonanța unor versuri este atît de limpede, Încît ne sună seara-n cap, „ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nesincer): Pare o muncă interesantă. O faci de mult? — Am început... cu mai puțin de doi ani în urmă. Era cu câteva săptămâni înainte de a se pronunța divorțul. Îmi prinse privirea și zâmbi. O, da, nu ești singurul care ai scrântit-o în privința asta. — Ei, da, e o consolare. — Tu și Verity aveți copii? — Copiii eram noi: n-aveam nevoie să facem alții. Dar voi? El avea copii. Avea trei fete din prima căsătorie, dar nu i se permitea să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
una - seara, târziu, din câte am înțeles, L-au găsit, săracu’ de el, abia a doua zi dimineața. A avut probabil dureri insuportabile. Se pare că atunci s-a apucat de băut. Se spune chiar că... înțelegi, s-ar fi scrântit un pic. A devenit cam ciudat - la minte, vreau să zic. Phoebe nu spuse nimic. — Deci te-am prevenit care-i situația în casa asta. — Trebuie să mă îmbrac special pentru cină? întrebă ea. — Nici gând! Nu pentru mine, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
briantină erau mici cruste de mătreață, care o făceau pe Helen să nu-și dezlipească privirea de acolo. — Odată mă Întîlneam cu cineva de la FAAR, spunea el cu amărăciune. De cîte ori treceam pe lîngă un magazin de bijuterii, Își scrîntea glezna... Helen extrase o altă foaie de hîrtie. — Ce-ați zice de doamna asta? Ia să vedem. Îi place să facă rochii și să meargă la cinematograf. Bărbatul se aplecă să privească fotografia și se trase imediat Înapoi. Nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
și ca Watling și Fraser, plictisind pe oricine de moarte cu politica lor - treizeci și șapte de ani? Ei, drăcie! Mă mir cum de nu v-a sărit o doagă, domnul e Mundy. Mă mir cum de nu v-ați scrîntit! — Dar tartorii, domnule? Întrebă Giggs Însuflețit. Cred că erau cruzi, domnule, nu-i așa? — Ei, zise domnul Mundy cinstit, sînt ofițeri buni și răi, amabili și duri, oriunde te-ai duce. Dar regulile Închisorilor... Își Încreți nasul. Regulile Închisorilor erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
cadă un om căruia îi plac înălțimile? Poți să cazi de pe scaun, ca mine, când te bâțâi prostește, poți să aluneci pe gheață în mijlocul străzii și să cazi în mod caraghios, stârnind hohote de râs în jur, poți să ți scrântești piciorul când dai peste o denive lare neașteptată pe trotuar... Dar asta-i o nimica toată! Eu m-am gândit întotdeauna la înălțare, nu la prăbușire, visez că mă înalț din ce în ce mai sus cu mișcări line, visez că poposesc pe nori
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
și am căscat. Am căs cat, Edi, îți dai seama! Eu, eu să fiu plictisită! Atât de plictisită încât să casc! Anda râdea în prag, hohotea de râs, cu o poftă dezlănțuită. — Ce prostie! Ori am îmbătrânit, ori m-am scrântit la cap! Mi-am adus aminte de jocurile noastre care ne țineau mereu în priză și atunci, pe loc, mi-a venit iar cheful să te văd. L-am lăsat acolo pe regizor, i-am spus că ies o oră
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
roșiatică. Anda îl apucă de braț și îl trase cu o forță nebănuită înspre ea, silindu-l s-o privească în ochi. Ce dracu’ vezi tu la marea asta? O apă tulbure și rece! Ce dracu’ faci aici? Te-ai scrântit? Vino înapoi, prostule! Vorbea tare, aproape strigând, ca să acopere vuietul disperat al mării. Eduard se desprinse cu blândețe din strânsoare și o mângâie ușor pe obraz. Nu mai e cale de întoarcere pentru mine. M-am schimbat. Nu mai sunt
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
smântână. Câinele întărâtat mârâie. 102. Scrieți după dictare textul: Încercarea În curte sunt elevi din clasa întâi. Între ei este unul supărat. Îl vede vecinul. Îndată se duce la el. Te doare piciorul? Îmi este tare rău. Cred că este scrântit. Îi întinde o mână, apoi îl îndeamnă: Încearcă să vii după mine! Îndoaie piciorul, nu îl încorda! Întoarce talpa mai mult! Încet, încet, au pornit amândoi. Acum râd împreună. 103. Scrieți numele obiectelor desenate: 31 104. Citiți cuvintele: bară, bondar
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
clanța fleașcă, continuându-și imperturbabil intimitatea... Denisa m-a asigurat că-mi face rost ea Despre eroi și morminte, carte împrumutată, într-un moment de vană hormoneală laică, unei puștoaice divine, dar trădătoare... Mușina a călcat strâmb și și-a scrântit o gleznă... Ilie Constantin era înțolit la fix într-un costum alb... Saviana Stănescu mi s-a năzărit extrem de senzuală și parcă mai împlinită-n nuri... Vitalie Ciobanu mi-a promis că-mi trimite niște poze din orășelul basarabean Florești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
se rablagi, a se rafina, a se răni, a se redresa, a se reface, a se regulariza, a se roade, a se rotunji, a se ruina, a se rumeni, a se rupe, a se schimba, a se scoroji, a se scrânti, a se scumpi, a se scurta, a se sfâșia, a se sluți, a se sparge, a se stabiliza, a se stafidi, a se strâmba, a se strica, a se subția, a se șifona, a se șubrezi, a se tăia, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Ion s-a schimbat datorită Ioanei tranz.: Ioana l-a schimbat pe Ion part. schimbat, -ă nom. schimbarea, schimbatul A SE SCOROJI Pereții se scorojesc tranz.: Căldura excesivă scorojește vopseaua de pe mașină part. scorojit, -ă nom. scorojirea, scorojitul A SE SCRÂNTI Glezna se scrântește din cauza tocurilor tranz.: Ioana își scrântește glezna din cauza tocurilor part. scrântit, -ă nom. scrântirea, scrântitul A SE SCUMPI Pâinea se scumpește tranz.: Brutarii scumpesc pâinea part. scumpit, -ă nom. scumpirea, scumpitul A SE SCURTA Iarna, se scurtează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
schimbat datorită Ioanei tranz.: Ioana l-a schimbat pe Ion part. schimbat, -ă nom. schimbarea, schimbatul A SE SCOROJI Pereții se scorojesc tranz.: Căldura excesivă scorojește vopseaua de pe mașină part. scorojit, -ă nom. scorojirea, scorojitul A SE SCRÂNTI Glezna se scrântește din cauza tocurilor tranz.: Ioana își scrântește glezna din cauza tocurilor part. scrântit, -ă nom. scrântirea, scrântitul A SE SCUMPI Pâinea se scumpește tranz.: Brutarii scumpesc pâinea part. scumpit, -ă nom. scumpirea, scumpitul A SE SCURTA Iarna, se scurtează ziua tranz.: Ion
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a schimbat pe Ion part. schimbat, -ă nom. schimbarea, schimbatul A SE SCOROJI Pereții se scorojesc tranz.: Căldura excesivă scorojește vopseaua de pe mașină part. scorojit, -ă nom. scorojirea, scorojitul A SE SCRÂNTI Glezna se scrântește din cauza tocurilor tranz.: Ioana își scrântește glezna din cauza tocurilor part. scrântit, -ă nom. scrântirea, scrântitul A SE SCUMPI Pâinea se scumpește tranz.: Brutarii scumpesc pâinea part. scumpit, -ă nom. scumpirea, scumpitul A SE SCURTA Iarna, se scurtează ziua tranz.: Ion își scurtează pantalonii part. scurtat, -ă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
clipită că această "molimă varvariană" afectase ulterior și pe mulți din țăranii basarabeni care nu se lăsară deloc entuziasmați, la destrămarea imperiului sovietic, să-și ia pământurile din colhozurile staliniste. Deși gurile rele vorbesc despre acest Săsărman că "se cam scrântise", învățătorul Rebega se arată convins de contrariu, "anume că Săsărman era varvarianul cel mai normal cu putință". Cu adevărat, o lume întoarsă pe dos, o lume contaminată de misterioasa "varvarianită", descoperită și redată cu har de vizionarul Th. Codreanu. Unul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
meserie ai? Era oricum un moment al adevărului. Oi fi arătat eu a om cu familie grea, care mă apasă de mă strivește, dar ca să arăt a profesor sau medic ar fi trebuit să mă strâmb până mi-aș fi scrântit mutra. — Păi, tuburi de puț, mai mult d-astea fac deocamdată... Mă privea neîncrezător, așa că n-am pregetat să-i explic. Niște chestii d-alea de beton, dom’ director, care se Îmbucă cap la cap. Poți să faci din ele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
când, și în stare acum să străpung cu ochii semiobscuritatea difuză. Luceafărul își ocupase postul, poate că apăruseră și alte stele, precum și o lună spălăcită. Mă gândeam și mă rugam: „Dă Doamne să fi căzut ușor și să-și fi scrântit o gleznă, ca să o pot aduce înapoi acasă și s-o țin acolo, iar diavolul ăla să facă ce i-o trăsni prin minte!“. Era extrem de greu să-mi mențin ritmul mersului peste stânci, pentru că erau atât de imprevizibile și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
S-a terminat cu o bătaie pe cinste. S-au auzit strigăte de femeie și zgomot de pahare sparte. Dar nu s-a terminat prea rău pentru cei din Sault fiindcă dădeau toți în Tony. Băiatul lui Marguerite și-a scrântit mâna pentru că pumnul i s-a oprit în marmura tejghelei 108. Evocarea unei bătăi între săteni și un cântăreț mediocru, Tony, se bazează pe alternanța dintre perfectul compus și perfectul simplu, care nu corespunde întru totul unei schimbări de plan
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
destul de bine să aline durerile suferinzilor. îmi amintesc și astăzi, cu multă emoție de Dumitru Bostan din Fundoaia care era foarte priceput la cazurile de traumatisme osoase la membrele inferioare și superioare. Când eram copil, într-o toamnă mi-am scrântit mâna dreaptă. Mă durea îngrozitor, plângeam și mă foiam în toate părțile. Tata m-a luat atunci, noaptea și m-a dus la el. Mi-a pipăit oasele, m-a frecționat cu rachiu de cel tare la locul dureros și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
producție senzațională. Repetam târziu și ne culcam pe la patru dimineața. Regia era de Maria Francesca Siciliani, fata Maestrului Francesco Siciliani. Aveam două zile libere și mă cheamă președintele, disperat. Marele flautist al momentului, Severino Gazzeloni, făcea duș, alunecase și își scrântise degetul mic. Împachetat, gheață, nimic. Ce să fac eu? Mă culcasem la cinci dimineața! Un recital, ceva... și cine să mă acompanieze? Era acolo, norocul nostru, și marele Sergio Perticaroli, pianist uriaș, invitat în festival. Da, dar bietul om nu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
că un om aflat la pământ găsește resurse și reușește să se ridice. Eram la Concetta, era Crăciunul, m-a sunat și mi-a cântat un colind. Doamne, ce-mi bătea inima! Acea iarnă a fost dură cu el, își scrântise piciorul, îngheța singur în coliba lui, nimeni nu mai cumpăra tablouri. Mergea pe drum cu traista plină de pietre pictate și întreba lumea dacă n-ar dori, cumva... Nu, nu dorea nimeni. Lui îi era milă de mine și mie
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
jos cât era de lung, împrăștiindu-și pachetele în toate cele patru colțuri ale camerei. Se strâmbă de râs, dar și de durere, cu brațul îndoit peste față. Margareta îngenunche lângă el și îl descotorosi de restul pachetelor: "Ți-ai scrântit glezna?" Se priviră în ochi, foarte aproape unul de altul. Ea se ridică. El îi înlănțui picioarele și își lipi fruntea de genunchii ei. Ea se clătină. Prin țesătura subțire a fustei, buzele lui Ahile îi frigeau coapsele. Un nor
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
săturat de diminutivul rusesc!", țipă prin ușa întredeschisă. "S-a săturat de un diminutiv tolstoian?" "Mai lasă-mă în pace cu titanul de la Iasnaia Poliana!" " Dar poți fi de partea socialismului național fără a-ți renega admirația pentru marele boier scrântit întru Hristos, nu?" "Nu! Cât timp o să mai târâm după noi tincheaua cu studiile făcute în Uniunea Sovietică? Suntem români, să facem și noi ca toți românii." Râde pe sub mustață: noi, care noi? Soacră-sa vâră un cap plin de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
nu prea. Niciodată n-am iubit așa mult o fată, pur și simplu nu am liniște deloc fără ea, parc-aș avea 17-18 ani. Uneori îmi dau și lacrimile de dor de ea; acesta, sper, nu e semn că mă scrîntesc. Nu e nici foarte frumoasă, nici foarte inteligentă, dar mi-e mie cumplit de dragă. Sper că nu orgoliului meu de bărbat! Nu știu ce femeie ar putea să-mi ia gîndurile de la T?! Cred că nu există o astfel de femeie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]