4,125 matches
-
în speranța unei defulări " (s.m.). În afară de "plăcerea înrobitoare" a muzicii, Radu Ciobanu își consemnează adesea impresiile de lectură, ce se remarcă prin observații subtile de critic, nu de simplu cititor. Fusese dezamăgit de "romanul cinematografic" Judecata al lui Titus Popovici, "scriitură superficială, grăbită, nu lipsită de inadvertențe și locuri comune, personaje simpliste, schematice... denaturări ale adevărului istoric." îl umple dezgustul de cenaclurile "gen ŤCântarea Românieiť, care adună toată fauna semidocților și veleitarilor", în plus, indignarea de agramatismele bâlbâite ale lui Ceaușescu
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
literatură, permiteți-mi să încep cu o întrebare naivă pe care i-au pus-o și studenții de la Chișinău lui Dominique Fernandez: există astăzi teme predilecte în proza franceză sau pot fi reduse datele, după cum și Fernandez o spune, la scriitură? M.T.: Nu cred că mai există teme predilecte. În urmă cu vreo 50 de ani, cu Hervé Bazin, se cultiva tema familiei. Mărturisesc însă că primesc o mulțime de cărți, multe le citesc și nu pot să spun despre ele
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
să aleagă între Zola, Tolstoi, Ibsen, Cehov și Jules Verne. R: Dominique Fernandez evită să le răspundă studenților basarabeni pentru a nu-I dezamăgi și a nu le dezvălui că scriitorul francez contemporan ar fi interesat în primul rînd de scriitură. Puteți să comentați acest punct de vedere? M.T.: În ceea ce privește scriitura pot să afirm că ea a fost profund influențată de stilul oral vehiculat prin radio și prin televiziune. Se difuza mai demult și o emisiune de o oră realizată de
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
R: Dominique Fernandez evită să le răspundă studenților basarabeni pentru a nu-I dezamăgi și a nu le dezvălui că scriitorul francez contemporan ar fi interesat în primul rînd de scriitură. Puteți să comentați acest punct de vedere? M.T.: În ceea ce privește scriitura pot să afirm că ea a fost profund influențată de stilul oral vehiculat prin radio și prin televiziune. Se difuza mai demult și o emisiune de o oră realizată de Jacques Chancel și intitulată "Radioscopie" constînd în dialoguri de o
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
de mozaic în mișcare, de răsfrângere reciprocă a imaginilor într-un univers mereu reverberant, instabil, fluent, cumva capricios, căci dependent de amintitele impulsuri ale fanteziei prinse adesea într-un fel de automatism asociativ de elemente disparate, incongruente, apărute în orizontul scriiturii ca în virtutea hazardului. Și nu e deloc întâmplător că romanul debutează cu întâlnirea dintre personajul narator și ființa marginală a "omului cu perucă de comediant" care-l introduce în "refugiul" lui Goya, autor, cum se știe al celebrelor "caprichos", unde
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
automatismul psihic pur, prin care se urmărea exprimarea funcționării reale a gândirii, în absența oricărui control exercitat de rațiune și în afara oricărei preocupări estetice și morale. În sens bretonian, secretul unei eventuale muzici suprarealiste ar trebui să rezide, principialmente, în scriitura automată. Dar cum este posibil să înnegrești foaia cu portative sau să faci muzică fără a ține cont de uzanțele morfologice, sintactice, formale, estetice, stilistice, depozitate în conștiința fiecărui compozitor? Simplu: improvizând. este (sau ar trebui să fie), sub acest
Experimentalismul tomnatic by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12633_a_13958]
-
nici în poezia maturității. Vinea e un poet prin oglinzile lăuntrice ale căruia trec multe din priveliștile poetice dintre războaie. Simpla citare a celor mai frapante ne arată diversitatea paletei. Se cuvine să precizăm totuși, înainte de a ilustra, că o scriitură puternică și deopotrivă delicată, limpede și totodată concisă, înzestrează aceste netăgăduite ecouri cu o muzică proprie: Arghezi ("Oprește ora mîna ta suavă/ și visul în privirea ta de fum.// Trecutul ca o floare de otravă/ mi-a cotropit aleile de
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
Marius Chivu Frumoasa postfață semnată de Simona Sora, care însoțește această a treia carte de poezie a Adelei Greceanu, surprinde chiar și fără a insista o trăsătură esențială a scriiturii tinerei poete. Aparținând biologic generației foarte vizibile de poeți lansați în ultimii ani, discursul poetic al Adelei Greceanu își revendică marca personală printr-un fel de implicare detașată, în sensul că poezia este în primul rând o chestiune de ordin
Jurnal de viață și dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12639_a_13964]
-
fagurii cuvintelor ca scurte rugăciuni sau vorbe de mulțumire, în numele căreia te străduiești să fii bun, să nu greșești față de tine însuți, să-ți exorcizezi demonii, într-un cuvânt, să fii demn de darul primit. Fără a fi expert în teoria "scriituri feminine", pot spune însă că poezia Adelei Greceanu e plină de senzualitatea unei anume lentori a gesturilor și a emoțiilor, o scriitură seducător-maternă, care reține în egală măsură cochetăriile și temerile femeii, un scris delicat, de o sensibilitate aproape tactilă
Jurnal de viață și dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12639_a_13964]
-
-ți exorcizezi demonii, într-un cuvânt, să fii demn de darul primit. Fără a fi expert în teoria "scriituri feminine", pot spune însă că poezia Adelei Greceanu e plină de senzualitatea unei anume lentori a gesturilor și a emoțiilor, o scriitură seducător-maternă, care reține în egală măsură cochetăriile și temerile femeii, un scris delicat, de o sensibilitate aproape tactilă, vulnerabilă parcă prin implicare și prin dăruire. Recunosc că nu mă atrage ideea de a găsi neapărat neajunsurile acestei poezii. Cartea m-
Jurnal de viață și dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12639_a_13964]
-
Din acel moment (începutul secolului 20) s-a declanșat aventura de-constructivismului, ofensiva periferiei asupra centrului "Este momentul în care limbajul invadează câmpul problematic universal; momentul în care lupta unui centru și a unei origini, totul devine discurs" (J. Derrida: Scriitură și diferență, Ed. Univers, 1998). Ce altceva decât discurs sonor sunt muzicile seriale și post-seriale, cele stockastice ori fractale? De la Webern la Stockhausen și de la Ligeti la Ferneyhough, marea majoritate a compozitorilor au zguduit, mai mult sau mai puțin radical
Festin al silogismelor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12686_a_14011]
-
Nu e, în egală parte, și ironic și contemplativ, disponibil pentru polemică și pentru cuprinderea empatică a creației poetice? Ba bine că nu! Aidoma genitorului său, e un tip de autor muntean, cu simțul acut al observației transpuse într-o scriitură migălită și în același grad mordantă, "cu dinți", atunci cînd e cazul (și e atît de adesea sub unghiul temperamentului vivace, "participativ" sedus cu atîtea și atîtea prilejuri ale vieții în care e adînc implantat). Formula în descendența căreia se
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
zi și de noapte a tinerei generații. Pusă în lumină de ei înșiși. O poveste a lor, dar și a fiecăruia, spusă cu umor negru. Un manifest. Lucid, rece, cinic. Un protest. Ironic, calculat, formulat cu ajutorul unui vocabular "cool". Atît scriitura, cît și forma ei regizorală, interpretarea celor trei proaspeți actori- absolvenți mi-au schițat portretul-robot al tinerei generații. Cu toate șabloanele de limbaj, de acțiune, de gesturi, de preocupări, de locuri pe unde mișună. Cu toată deșertăciunea ce se ivește
Schiță de portret by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12683_a_14008]
-
o dă stilul, farmecul dicției, coerentă ideilor, inteligență) înecând totul într-un prozaic care pare a spune totul fără a spune, de fapt, mai nimic. Asfalt este un produs mult mai reușit decât Letopizdeț. În fine, la nivelul tehnic al scriiturii - limbaj, stil și construcție -, lucrurile stau la fel de dezamăgitor. Limbajul este, cum altfel, foarte dur, deși, după ce citești de câteva sute de ori cuvântul �fut� și derivatele, aproape că nici nu mai contează. L�obscénité plaquée sur le mécanique! Că și
Roman contrafăcut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12714_a_14039]
-
înșiși, înșirând noțiuni pe care nu le-au analizat destul, pot eventual obține oarece efecte estetice, dar și pricinui altora prejudicii de nevindecat. Pe scurt, au aflat din propria lor experiență că de acum încolo, cei ce vor alege sacerdoțiul scriiturii, tinzând prin aceasta să devină exemplari, vor trebui să practice, din acea clipă, rostirea adevărului în locul minciunii, respectul celuilalt în locul violenței și - mai ales - curajul în locul resemnării.
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
ar elabora mărci identitare subculturale. Personajele sunt minoritari (social și sexual) și, de aici, preluarea elementelor specifice: mode, ideologii, tendința de a "violență prejudecățile culturii înalte" prin folosirea/inventarea unui limbaj aparte, în primul rând dezinhibat, pe fundalul culturii hip-hop. Scriitura ar fi cumva autentică, voit neșlefuita, nepreocupată de estetic, de altfel, criteriu marginal. Cu toate acestea, C. Rogozanu nu e prea convins, ci mai degrabă reținut. De aceea face și câteva confuzii. În opinia mea, pe bune/pe invers este
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
și/sau foarte uzitate în limba vorbită) sunt clișeele limbii engleze căpătate odată cu fenomenul globalizării, al societății de consum etc. 4. Românul este și bine conceput, si șlefuit, și atent adnotat în subsol cu inserturi teoretice. Niciunde indiferență față de actul scriiturii și ignorarea esteticului pe care le sugerează C. Rogozanu. Într-o notă de subsol, naratorul însuși își mărturisește intenția de a scrie "șą ficționalț, s+ artisticț, s+ narativț". Adică estetic. În ceea ce privește prioritatea/marginalitatea esteticului, opțiunea e, până la urmă, una individuală
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
aceea autorul insistă pe metaforă Peșterii din final cu "povestea despre orice poveste posibilă, o ficțiune despre Ficțiune". Metaforă care mă trimite cu gândul mai degrabă la un sofisticat român postmodernist ŕ la prozatorii târgovișteni. Inteligent, fără îndoială, cu o scriitura bună și fluenta, dar fără o practică serioasă a ficțiunii adevărate, Adrian Șchiop încearcă un roman al generației deopotrivă nonconformist și de substanță, lucru, totuși, de apreciat. Dar atât! n
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
Dar stăruind! Deci stăruie cu totul!/ Nu va-nceta de partea ta să doară/ Marea de vis necontenind înotul!/ Și strugurii din cadă fierb; culeasă/ Și strînsă-i via; somnu-i rege-n casă!" (Lîngă somn). Substratul dionisiac trece în forme de scriitură care-l rafinează, rămînînd doar ca un stimul inițial și nu ca un factor decisiv al rezultatului. Prin reducția directității se realizează un spor al fecundității asociațiilor, a căror spontaneitate pare meditată și, deopotrivă, al căror aspect meditat pare spontan
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
detașat de pluton prin aerul decrispat cu care pune în pagină banalul cotidian: un tînăr grăbit, la volan, blocat în nebunia traficului bucureștean, cedează nervos, parchează, merge să bea o cafea, apoi își continuă drumul; performanța regizorală ține de fluența scriiturii și de capacitatea de a sugera, în cîteva minute, mai multe linii melodice - dinspre "trafic" înspre traficul existențial. Vive la différence! Transformism l'Almodovar Almodovar povestea că - fascinat de condiția unui personaj care își schimbă vîrsta și sexul - lucrează (sau
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
fricii, al morții, emoția sfîșietoare din piesă. Prima parte a spectacolului, poate și cea mai dificilă, pînă să dea buzna "musafirii", pînă să se precipite situațiile, ritmurile, pînă să fie aduse scaunele de peste tot, pînă să apară o dinamică din scriitură, vizibilă, nu se stabilește, nu se descifrează relația între actori. Nici regizorului, și, de aceea, nici lor nu le este foarte clar ce joacă. În ce registru, în ce cod stă limba lui Ionesco, născocirile ei fabuloase, mesajul de desubt
Ploua infernal by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12836_a_14161]
-
și autorul, cu o justificare nu numai de natură reflexivă, ci și stilistică (stilul e omul, dar și invers!). Căci Alexandru Paleologu are grijă a se contura, cu eclatanță, și ca personaj avînd o fizionomie distinctă, ca suport epic al scriiturii sale nonșalant divagante, ŕ batons rompus, de fapt adunate pe liniile de forță ale eului auctorial. în aceeași atmosferă salonardă se încearcă și reabilitarea unor termeni ca frivolitate și lene. Destule lucruri frivole, susține dl Paleologu, sînt de facto profunde
Glose la Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12851_a_14176]
-
des Scorta, romanul laureat, le este inutil teoreticienilor literari și balsam celor care n-au crezut niciodată că literatura ar avea nevoie de teorie. De altfel, la decernare, Gaudé a spus că îl încîntă tocmai aprecierile făcute în legătură cu accesibilitatea propriei scriituri, tocmai ceea ce unii au numit prozelitismul literaturii lui. Criticii n-au primit foarte bine romanul, numai că în Franța opinia despre o carte se exprimă mult mai puțin tranșant ca la noi. Lire i-a acordat de pildă două pene
Premiile literare franceze – 2004 by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12269_a_13594]
-
extindă aria de manifestare apelînd la moduri "necanonice" în sistemul retoric al profesiei sale, capabile a-i asigura o prezență personală, care să corijeze codurile transpersonale ale studiului de istorie literară, protocolul comparatist ori "tehnicismele" teoretizării în exces. Eventual prin intermediul scriiturii de tip jurnal, ce-și asumă confesiunea, precum și elemente de narațiune (în completare, ne întrebăm dacă și "critica de întîmpinare", înțeleasă în acest chip generos, nu se interferează cu jurnalul, n-ar putea fi socotită la rigoare ca un jurnal
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
la prezentarea complexității imoralității lumii noastre. LV. Starea ta definitorie, deși ascunsă, e umorul. Faptul că scrii cu umor te împiedică să te refugiezi în ironie. Preferi compasiunea. De la moderniști încoace, de la Joyce și Eliot, ironia e unealta predilectă a scriiturii. Toate miturile au fost demitizate. Am senzația că refaci zidurile sacrului. Mă înșel? TM. Nu mă văd scriind absolut nimic fără umor. Umorul dezumflă cel mai bine prefăcătoria și, ca romancier, mă interesează cum sunt oamenii cu adevărat și nu
Timothy Mo – "Umorul dezumflă prefăcătoria" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/12341_a_13666]