88,469 matches
-
poți să negi patosul și autenticitatea întrebărilor la care el a căutat să dea răspuns prin filosofia lui. Există un sens adânc de onestitate și franchețe intelectuală în întreprinderea lui, ca să nu mai spun nimic aici despre nespusul ei eroism. Scrisoarea către medicul său pe care am citat-o mai sus, și în care Nietzsche își menționează torturile, suferințele și toate celelalte, e cea care trădează una dintre întrebările cele mai obsesive pe care Nietzsche și le-a pus fără încetare
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
al Poloniei postbelice, al cărui nucleu de rezistență îl constituie rolul de eternă victimă a națiunii, de-a lungul întregii sale istorii. Cartea, intitulată Vecini, a declanșat discuții aprinse în societatea poloneză și chiar peste continente (culminînd cu schimbul de scrisori dintre Leon Wieseltier și Adam Michnik, apărut în The New Republic și publicat deja în românește), ea reclamînd în fapt o redefinire a responsabilității colective. Și aceasta în condițiile în care în memoria colectivă masacrul din pădurea Katyn e în
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
Vizibilă cu ochiul liber, poziția "antimodernistă" a lui Cezar Petrescu (născut la 1 decembrie 1892) nu-i poate asigura certificatul de bună orientare artistică din partea criticilor cu autoritate ai vremii. Chiar de la debut sînt detectate influențe sadoveniene indubitabile. Și, deși Scrisorile unui răzeș se sting mai degrabă în ecoul tîrziu al modelului A. Daudet cu ale sale Lettres de mon moulin, icoana autohtonă de veșnică pomenire cezarpetresciană rămîne Sadoveanu. Încarcerat pe viață și pe posteritate în formule critice generatoare de disconfort
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14472_a_15797]
-
se revoltă, speră: "Deșliu neliniștit să știe ce credem despre el. A fost printre cei mai tari (écuries d'Augias) alături de Manolescu, I. Mălăncioiu, Jebeleanu, Doinaș, Zaciu". Sau: "Telefon Lucian Pintilie: filmul Caragiale blocat mai departe. A scris 500 de scrisori (adică aceeași trasă în 500 ex.) și trimisă peste tot: de la Scînteia și șeful Securității la ziarele "anti" (gen Echinox). Va mai aștepta și apoi va scrie 1000 de scrisori". Sau: "Săndulescu nu numai că și-a dat înapoi carnetul
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
Pintilie: filmul Caragiale blocat mai departe. A scris 500 de scrisori (adică aceeași trasă în 500 ex.) și trimisă peste tot: de la Scînteia și șeful Securității la ziarele "anti" (gen Echinox). Va mai aștepta și apoi va scrie 1000 de scrisori". Sau: "Săndulescu nu numai că și-a dat înapoi carnetul de partid, dar a făcut și o cerere de emigrare. Danieliuc și-a menținut și el demisia din partid, rezistînd insistențelor "amabile" ale lui I. Traian Ștefănescu să-și cenzureze
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
numai că și-a dat înapoi carnetul de partid, dar a făcut și o cerere de emigrare. Danieliuc și-a menținut și el demisia din partid, rezistînd insistențelor "amabile" ale lui I. Traian Ștefănescu să-și cenzureze singur Glissando". Sau: "Scrisoare de la Steinhardt (încă una), tot emoționat de cronica pe care am scris-o pentru cei 70 de ani ai lui. Cînd era de fapt sub adevăr și toată în parafraze, pentru a evita cuvîntul sfințenie și pe toate ducînd spre
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
Italia. Chiar și în biblioteca închisorii din incinta mânăstirii Mărgineni (Prahova), ctitorie a stolnicului Constantin Cantacuzino. "Eu mi-am început viața intrând în pușcărie pentru revoluție, și închisoarea obligă ca și noblețea." Așa aflăm unde a consultat Nicolae Bălcescu două scrisori despre arta militară al căror autor este Basta. Una la Biblioteca de la Sf. Sava din București, "împodobită cu un portret al lui Basta" și alta găsită la Biblioteca Națională din Paris. Bălcescu, cucerit de precizie, verifică numărul oamenilor armatei turcești
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
întemeierii S.S.R., faptul că inițiativa a aparținut scriitorilor tineri ai epocii (alături de cei amintiți înainte și M. Sadoveanu, membru în primul comitet de conducere și mai apoi președinte), ei adresând în 1909 marilor scriitori, lui Caragiale, Delavrancea, Vlahuță, Gherea, Slavici, scrisori în care îi invitau să se înscrie în Societate. E. Lovinescu este acela care propune ca noii membri "să treacă prin filiera votării" și să îndeplinească condiția de a fi publicat un număr de volume. Sadoveanu și apoi Rebreanu au
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
și azi! Luptele interne continuă în anii '30 - '40, iarăși amintindu-ne episoade recente, cu tentative de disidență, de rupere a coeziunii organizației, cum a fost aceea de la Iași (anticiparea istoriei?) pe care o semnalează (denunță?) G. Topârceanu, într-o scrisoare pe care i-o trimite lui Corneliu Moldovanu, președintele din acel moment al S.S.R. "Trei dintre ei - informa Topârceanu la centru - au expediat un soi de "apel" unora de aici, cercând să recruteze adepți în vederea înființării unui stat în stat
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
de ziar ce au ca miez senzațional o "poantă" menită să exorcizeze plictiseala (un profesor a fost destituit pentru că acorda elevilor excesiva și plicticoasa pedeapsă de a copia cu sutele de mii zecimalele numărului p, iar numărul p compune o scrisoare de apărare... ). Inevitabil, cartea capătă aspectul unui mozaic iar efectele privirii lui sînt simultan contradictorii. A vorbi despre plictiseală fără a plictisi, a compune chipul plictiselii prin fragmentarea stării în plictiseli mărunte. Dar oricît de eterogene sînt ca stil și
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
und Kultur, 1977-1986. Membră a Uniunii Scriitorilor din 1971. Membră a Pen-Clubului din 1995. Căsătorită cu poetul George Almosnino. Un fiu, Tiberiu Almosnino, prim-balerin la Opera Română. Cărți publicate: Poezie: Vina nu e a mea, 1968, Captivitatea cercului, 1970, Scrisori neexpediate, 1979, Opinii despre durere, 1980, Inima ca un pumn de boxeur, 1983, Piața cerului, 1986, Cântece, 1989, Dactilografa de noapte, 1996, Spitalul manechinelor, 1998, Capricii periculoase, 1998. Proză: Săpunul lui Leopold Bloom, 1993, Sexagenara și tânărul, 2000. Traduceri din
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
pasiona s-o traduc. În același timp, am aflat acum, cînd tu ai venit și mi-ai povestit, despre această corespondență a lui Paul Celan, care m-ar interesa foarte tare. Ador corespondența! Și eu sunt o pasionată scriitoare de scrisori, de epistole. Poate m-aș încumeta să fac așa ceva. Să vedem... R.B.: Vă mai adresez o întrebare, nu tocmai ingenuă, ba chiar provocatoare; cartea a doua a Aglaiei Veteranyi, ultima ei carte de fapt, cu un titlu destul de greu de
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
pretenții de scriitori, care vor să pătrundă cu orice chip și cu orice preț, în literatură. Si acest lucru se va vedea, fără-ndoială, în cel mai apropiat viitor. (N. Papatanasiu, "Moartea cotidiană", roman de Dinu Pillat) 1) Dinu Pillat, Scrisoare către Cornelia Pillat, 22 aprilie 1944. 2) Dinu Pillat, Tinerețe ciudată, ediție îngrijită, prefață și bibliografie de Monica Pillat, Minerva ,București, 1984.
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
scrisă o astfel de carte, a găsit tonul exact, s-a ferit de stridențe și a construit cu migală probabil cel mai reușit portret al acestui misterios scriitor. Știm cât de puține documente autentice a reținut istoria literară; în afara unor scrisori, doar câteva zeci de pagini de jurnal și acelea transcrise fragmentar și preferențial de Șerban Cioculescu și Perpessicius. S-a tot spus că profilul uman destul de incert a scriitorului se înscrie perfect în spiritul propriei opere. Și totuși, Ion Iovan
Roman cu Mateiu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14513_a_15838]
-
de altfel bine delimitate de Constantin Călin în prefața acestei antologii de autor apărute la Editura "Eminescu". Cele mai pregnante, simplitatea și în același timp grația imagistică, și aș adăuga, suavul și enigmaticul unei pagode chinezești. Înaintând în lectura acestor Scrisori din țara cocorilor albi (titlul cărții spune foarte mult), sesizezi un je ne sais quoi, o atmosferă magică, un anumit ritm. Poezia lui Sergiu Adam, în unitatea ei, este ca un ritual diafan. Ea spune cu adevărat ceva, vorbește (subtextual
Melodia întâmplărilor by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14537_a_15862]
-
câte s-au mai păstrat, descrise în sine, în destinul ajungerii lor în anume loc, fondurile manuscriselor de la Biblioteca Academiei și Muzeul literaturii, din ansamblul Saint Georges al Bibliotecii Naționale, din Biblioteca Institutului G. Călinescu, de unde publică "în premieră" o scrisoare a lui Al. Rosetti referitoare la Enigma Otiliei, sau cronica singulară și mai puțin cunoscută a lui D. I. Suchianu. Și cum stabilește tabloul variantelor, ceea ce presupune colaționare și, înainte de acest prag, pregătirea textului, pentru atingerea pe etape a textului definitiv
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
maestrului - pentru că maeștri se dovedesc Custodele, dar și părintele Luca, ilustrul arheolog al cărui învățăcel se consideră Matteo, la rîndu-i "tată" pentru alții. O dovedesc venerația cu care ceilalți îi evocă sau invocă. Personajul-povestitor susține prin fapte, nu numai în scrisori sau în discuțiile cu alții, poziția călugărilor prezenți în teritoriile legate de numele lui Isus, aceeași din 1219, cînd Sf. Francisc din Assisi rînduise acolo o congregație. Poziția privește Ierusalimul conceput ca oraș al Păcii, păstorit în bună înțelegere (dată
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
Ioana Pârvulescu Scrisoare din Paris Îmi plac francezii pentru că în trenurile lor e rumoare și auzi din cînd în cînd cîte un oui, chérie și des bribes de conversation. îmi plac pentru că au parfumuri bune și au inventat recent cea mai bună strategie
Se caută un poem by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14550_a_15875]
-
Și ce pot căuta contemporanii noștri din Franța, scriindu-și doleanțele pe cîte un bilețel, așa cum la noi se lipesc pe stîlpi și în cabinele telefonice anunțuri cu "pierdut pisică birmaneză" sau cu "închiriez cameră studenți"? Pentru ce trimit francezii scrisori? Pentru că au pierdut și vor să regăsească un poet sau un vers sau un poem! Cam așa: "[...] Bunica mea îmi recită adesea aceste versuri pe care le-a învățat în copilărie și regretă că nu-și poate aminti continuarea. Neștiind
Se caută un poem by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14550_a_15875]
-
nu mi s-a părut însă și oportună, existând în competiție un film cu un subiect simetric, Copiii. Kosovo 2000 (90') al ungurului Ferenc Moldovanyi, mult mai tulburător și mai atașant. Marele Premiu al competiției internaționale a fost câștigat de Scrisoare către morți de Eytan Kapon din Franța, un film despre viața băștinașilor din Papua Noua Guinee, bine premeditat, cursiv și foarte colorat, cu un subiect exotic și un tip de demers nu foarte îndepărtat de intențiile unui antropolog. Premiul Centrului Național al
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
comunicare emoțională, fiecare urmându-și drumul propriu - el prea vehement - ea prea detașată. Oana Andra, temperament scenic prin excelență, a fost, poate, stânjenită de postura concertistică, ceea ce ar explica o oarecare lipsă de implicare; doar în actul III, cu aria scrisorilor, a ajuns la acea vibrație ce încălzește muzica. Vocal a fost impecabilă, desfășurând cu eleganță liniile prelungi, flexibile, proprii lui Massenet, avantajată de egalitatea pe toată întinderea a glasului ei frumos timbrat și de luminozitatea acutului. Mihaela Stanciu s-a
Atmosferă de austeritate by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/14578_a_15903]
-
Cătălin Sturza Unii scriitori debutează la 20 de ani, "compun" romane ca și cum ar scrie scrisori, și fac carieră sub lumina reflectoarelor, decenii de-a rândul, până când mor de cauze naturale, în fotoliul de acasă. Există însă și oameni a căror modestie și a căror decență îi împiedică să iasă la rampă, și pe care toamna
Aleea debutanților întârziați by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/14590_a_15915]
-
domnul Ștefan Cazimir revine periodic asupra unor aspecte, nuanțând interpretarea inițială, sporind gradul de subtilitate al analizei (vezi, de pildă, atenția acordată înzestrării narative a lui Caragiale, așa cum se manifestă ea în registrul dramatic al operei sale - Artă narativa a "Scrisorii pierdute"). Un motiv pentru reluarea unor teme caragialiene din perspective diferite, "oblice", este sugerat de autorul însuși în Arta compoziției din 1983: Cine mai percepe astăzi, ca în vremea premierelor absolute, știința dramaturgului de a trezi și întreține curiozitatea, de
Caragiale - "Jurnal" exegetic by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14593_a_15918]
-
însă mare, așa că nu e de mirare că găsim, în schimb, motănime - datorat folosirii glumețe de către Eminescu (în Cugetările sărmanului Dionis). Prestigiul operei eminesciene nu a făcut totuși - din fericire - să fie înregistrat un compus satiric ad-hoc ca greco-bulgărime (din Scrisoarea III). De altfel, derivatele etnice sînt tratate de dicționare cu o anume, firească, prudență; cred că nu numai întîmplarea atestărilor a făcut ca doar cîteva (turcime, țigănime) să fie înregistrate. DEX preferă formulele-tip de definire, cu minime variații; de
Șefime, ștăbime, securime... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14601_a_15926]
-
această fabulă a căutării și regăsirii (trandafirul japonez și canarul din colivie sînt mesageri, punți între cele văzute și cele nevăzute). Evocarea eliberării din închisoare a tatălui și a reîntîlnirii, pendulează între amintiri: vestea eliberării față de ziua de după arestare, primele scrisori din libertate, reîntîlnirea, povestirile lui din închisoare, sentimentul din vis, mult mai tîrziu, că tatăl este iremediabil pierdut, vestea morții tatălui, regăsirea lor în Evanghelie și în scris, prin chiar cartea de față ("oare cînd scriu aici nu reiau gestul
Stabilitatea axiomelor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14620_a_15945]