KorAP: Find »[drukola/base=scuipa & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...142 >

3,534 matches

Corola-blog/BlogPost/338081_a_339410

convins că directorul nerecunoscător și autocentrat își va găsi un alt circ Struțki, unde, după o vreme în care va răsufla ușurat de izbăvirea corporației, va începe să cadă în mai vechea patimă a iubirii de sine și-și va scuipa bojocii emaciați de oftica inadecvării perpetue până ce-l va mânca pensia cu fulgi cu tot.

Fram, antreprenorul polar, face 200.000 de euro pe an... by https://republica.ro/fram-antreprenorul-polar-face-200-000-de-euro-pe-an [Corola-blog/BlogPost/338081_a_339410]
Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894

pentru bine, adevăr, frumos, dor, credință și dragoste, turma cea de jos mânată de ne-păstorii care o devorau, s-au năpustit asupra lui Hristos, Dumnezeu-Omul, l-au alungat, l-au arestat, l-au batjocorit, l-au defăimat, l-au scuipat, l-au lovit, l-au torturat, l-au huiduit și l-au răstignit pe Cruce. Dar, de pe ea, El a biruit lumea și toate forțele răului, Înviind și lăsând posibilitatea omului renăscut în creștin să urce Golgota suferințelor, dar și

DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486514391.html [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525

povești, n-ar mai fi disputa între zmei și feți-frumoși! - Ai să mi-o plătești! - Nu mă tem de amenințările tale, răspunse Pătru. În jurul lor se adună pe dată puhoi de lume curioasă. Unii își făcură semnul sfintei cruci și scuipară în sân înspăimântați de puterile vrăjitorești ale babei. - Praful și pulberea se va alege de gospodăria ta dacă nu-mi cazi la picioare, aici, în mijlocul târgului, să te vadă întregul sat! - Ha, ha, ha! S-o crezi tu că mă

O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412878111.html [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084

caldarâm și flori,/ Noi am slujit vecia neamului și-un rost./ Pe fruntea țării pus-am aurori.// Legenda noastră stă și azi ascunsă-n lut,/ Ne pângăresc martirii, alți strigoi/ Ne toarnă mărăcini peste mormântul mut/ Și numele ni-l scuipă cu noroi.// Noi am căzut răpuși, dar înviem mereu/ Prin mucenicii, care se întorc prin prunci,/ Sorbim luceferi din genuni spre Dumnezeu/ Și-ajungem iar la El când sângerăm pe cruci. Lucrarea destul de stufoasă în care freamătă cele două volume

RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
Corola-blog/BlogPost/380235_a_381564

să nu fie deranjat, Iar de brusc apare, l-a și atacat. De om îi este frică... pleacă mereu, Dar să nu-l întâlnească instantaneu, Iar de nu se mișcă, nu-i face nimic, De-i în două labe, îl scuipă un pic. Îl privește adânc în ochi atât de blând, Și-i testează nervii... în fața lui stând, Dar de fuge omul, după el se ia, Din instinct se duce și-l lasă când vrea. Prin grădini doar toamna se suie

URSUL de DEOGRATIA ARTANGEL în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 by http://confluente.ro/deogratia_artangel_1455975036.html [Corola-blog/BlogPost/380235_a_381564]
Corola-blog/BlogPost/338732_a_340061

la carte. Curățenie, produse preparate ad hoc, servire rapidă, zâmbet - mă simt bine. Mă simt bine până în momentul în care, pe terasă fiind, unul din angajați mă servește, trece pe lângă mine, iese afară pe trotuar în raza mea vizuală și scuipă zgomotos de parcă în flegma aia s-au adunat toate frustrările pământului. Să mai continui masa? Fix this! Bietul turc nu vede și nu va înțelege de ce nu mai îmi vine să merg pe acolo, căci îi va lua ceva timp

Am fost la SPA la Cornu. Hm...se cam duse visul meu de relaxare by https://republica.ro/am-fost-la-spa-la-cornu-hm-se-cam-duse-visul-meu-de-relaxare [Corola-blog/BlogPost/338732_a_340061]
Corola-blog/BlogPost/344762_a_346091

apoi rătăcit la apus În umbra de nori care crește. Și crește de parcă doi munți uriași Apasă cu umerii totul De valuri și-a lor zvârcolire atrași Stârnind fără seamăn potopul. Se cască hulpave din val negre guri Ce-și scuipă spre ceruri furia Și-n cer uriașii cu umerii suri Întorc înzecit vijelia. Marasmul cuprinde-ntunericul greu Și chinuie sufletul mării De parcă departe-a plecat Dumnezeu Și pradă ne lasă uitării. PASIUNE Să mă înveți să te iubesc femeie Obrazu-n

CURRICULUM VITAE (POEME) de VALI ZAVOIANU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/Vali_zavoianu_curriculum_vi_vali_zavoianu_1367652785.html [Corola-blog/BlogPost/344762_a_346091]
Corola-blog/BlogPost/342747_a_344076

Acasa > Literatura > Beletristica > DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU I Autor: Ionel Cârstea Publicat în: Ediția nr. 2058 din 19 august 2016 Toate Articolele Autorului Piei drace! Omul a început să-și scuipe-n sân și să-și facă cruci când i-a apărut în față o fătucă mai mult goală decât îmbrăcată. Altul îl privi încurcat și bâlbâindu-se l-a întrebat : „băi da de ce ziseși așa, eu am văzut că era

DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU I de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1471588271.html [Corola-blog/BlogPost/342747_a_344076]
Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676

20 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Originea, tradiția și practica scuipării la români Autor: Prof. Mariana Bendou, Onești, România Există printre poveștile kabilor din Nordul Africii, una ce poartă titlul “Amerdil n taghat / Împrumutul caprei” în care o femeie bătrână scuipa luna ianuarie pentru a scăpa de frigul și neplăcerile ei. Cum și la români există acest obicei al scuipării magice m-am gândit încă o dată la o continuitate getica în spațiul african prin migrarea și stabilirea geților dincolo de Mediterana (getulii

ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
în lucrările mele... La români, obiceiul scuipatului este foarte vechi pierzându-se în negura timpului și nefiind nicidecum suficient studiat. De aceea am fost uimită să remarc și în tradiția kabila existența acestui lucru. Acum îmi este clar că a scuipa undeva, pe cineva sau pe ceva înseamnă a “spurca”, a dezaprobă sau a dezonora, a te separă și / sau a te îndepărta de un râu care te afectează. La români există: tradiția scuipatului în sân care te ferește de duhurile

ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
Africii, posedau cunoștințe avansate și de magie dar și de medicină generală astfel încât nu este exclus ca obiceiul scuipatului să dateze dintr-o astfel de perioadă istorică. Mă gândesc și la o pildă biblică în care Iisus Hristos ar fi scuipat amestecând țărâna pentru a vindeca ochii orbului din naștere. În acest caz, menționat în Evanghelii, Domnul ar fi scos pe orb afară din sat pentru a-l vindeca (oare de ce?). S-au găsit două explicații valabile creștinește: (a) Folosirea scuipatului

ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
se poate observa că Dumnezeu S-a folosit de credință omului și a lucrat conform ei. Ori la vremea aceea magia era “la putere” și oamenii credeau din plin în diversele practici de vindecare miraculoase... Așa că Domnul „i-a pus scuipat pe ochi”, apoi și-a pus mâinile peste el și l-a întrebat: „Vezi ceva?” (deci o condiție esențială este legată și de credință celui vindecat!). Un alt caz asemănător este relatat tot în Biblie și tot în Evanghelia lui

ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
ar fi atins urechile și apoi i-a atins limba cu scuipatul Lui, etc. Poate, legat tot de acest subiect și de creșinism, este normal să reamintim și relatările despre momentul Răstignirii în care se precizează că Iisus a fost “scuipat” de cei prezenți, nu doar huiduit și bătut, scuipatul având aici sensul negativ, de dezaprobare, de anatemizare a Fiului Omului vinovat că “s-a făcut pe sine însuși Dumnezeu”... Marcellus Empiricus, cunoscut și cu numele de Marcellus Burdigalensis (adică Marcel

ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
să vă păstrați și să vă întăriți sănătatea, să o faceți mulțumită muncii mele, zelului meu, care vă vor procura, fără intervenția vreunui doctor, ajutoarele necesare însănătoșirii.” În această carte a sa, Marcellus Empiricus face referiri și la vindecarea prin scuipat el recomandând, spre exemplu, să se scuipe în gură unei broaște, pentru a scăpa de durerea de masele... Conform credinței românilor, bolile pot avea cauze naturale, dar și supranaturale (fiind provocate de diavoli sau alte spirite malefice , ca Iele, vrăjitori

ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
sănătatea, să o faceți mulțumită muncii mele, zelului meu, care vă vor procura, fără intervenția vreunui doctor, ajutoarele necesare însănătoșirii.” În această carte a sa, Marcellus Empiricus face referiri și la vindecarea prin scuipat el recomandând, spre exemplu, să se scuipe în gură unei broaște, pentru a scăpa de durerea de masele... Conform credinței românilor, bolile pot avea cauze naturale, dar și supranaturale (fiind provocate de diavoli sau alte spirite malefice , ca Iele, vrăjitori și fermecătoare), de aceea omul trebuie să

ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
trebuie să ducă o viață curată, în acord cu preceptele religioase, si sa se elibereze de orice sentimente negative. Printre cele mai renumite metode străvechi de vindecare se numără terapia cu ajutorul fluidelor în cadrul căreia se disting și cele realizate prin scuipat. Obiceiul scuipatului asupra celui descântat este consemnat și la români, plecând de la credință că puterea vitală a unei persoane, energia să, poate fi transferată celui bolnav, pentru însănătoșiră acestuia. Poate fi vorba aici despre o credință și o magie în

ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
și absorbirea personalității aceluia care se dăruiește în semn de prietenie. Astfel avea loc transferul spiritului și întâlnirea astrala a celor doi interlocutori lucru valabil probabil și pentru strămoșii kabili ori români. Iată câteva dintre practicile vindecătoare străvechi, legate de scuipat, ale românilor: La diverse boli, simplul act al scuipării sau însuși scuipatul era considerat că un leac foarte eficace. De regulă, se scuipa de trei ori, magicul număr trei simbolizând Sfântă Treime: Tatăl, Fiul și Sfanțul Duh. Babele aveau obiceiul

ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
lucru valabil probabil și pentru strămoșii kabili ori români. Iată câteva dintre practicile vindecătoare străvechi, legate de scuipat, ale românilor: La diverse boli, simplul act al scuipării sau însuși scuipatul era considerat că un leac foarte eficace. De regulă, se scuipa de trei ori, magicul număr trei simbolizând Sfântă Treime: Tatăl, Fiul și Sfanțul Duh. Babele aveau obiceiul să scuipe de trei ori după fiecare descântec, mai ales de deochi, ca să se depărteze tot răul de la bolnav. Un obicei asemănător se

ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
românilor: La diverse boli, simplul act al scuipării sau însuși scuipatul era considerat că un leac foarte eficace. De regulă, se scuipa de trei ori, magicul număr trei simbolizând Sfântă Treime: Tatăl, Fiul și Sfanțul Duh. Babele aveau obiceiul să scuipe de trei ori după fiecare descântec, mai ales de deochi, ca să se depărteze tot răul de la bolnav. Un obicei asemănător se mai practică încă în România pe la sfârșitul secolului al XIX-lea; pentru a nu fi deochiat un copil se

ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
depărteze tot răul de la bolnav. Un obicei asemănător se mai practică încă în România pe la sfârșitul secolului al XIX-lea; pentru a nu fi deochiat un copil se spunea că e bine să-l lingi cu limba între ochi, să scuipi de trei ori în trei părți și să zici: “Linge oaia mielișorul, Ling și eu pe... (numele); Între gene Între sprâncene, De deochi, Între ochi.” Pentru a proteja copiii împotriva deochiului, românii din Moldova și din Muntenia făceau pe fruntea

ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
un tăciune, cu țină, cu cenușă sau chiar cu cerneală numit benghi sau zbenghi. Benghiul se făcea astfel: se ridică piciorul drept cu călcâiul întors îndărăt în sus iar cu degetele se lua puțină țină de pe călcai, o frământai cu scuipat și cu frământătura aceasta îi făceai copilului în frunte un punct rotund cât ține buricul degetului arătător”. Acest ritual putea fi însoțit de cuvinte precum: “Fugi deochi Dintre ochi, Că vine Mama, suflet îndărăt, Si cum vine te-nghite Și

ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
protejeze de “privirile cele rele” și erau considerați a fi deocheați trebuiau să recurgă la aceste ritualuri magice destinate să vindece răul.Pentru albeața se recomandă următorul leac: se punea un mezin (cel din urmă dintre copiii cuiva) să-i scuipe bolnavului în ochi câteva zile de sec, pe nemâncate, înainte de a răsari soarele, pentru a-l vindeca destul de curând. În Bucovina se credea că numai scuipatul de la o femeie curată (care nu e la perioada) putea să ajute.Scuipatul se

ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
pe nemâncate, înainte de a răsari soarele, pentru a-l vindeca destul de curând. În Bucovina se credea că numai scuipatul de la o femeie curată (care nu e la perioada) putea să ajute.Scuipatul se recomandă pentru ulciorul de la ochi: să-l scuipe pe bolnav un mezin și scapă astfel de el . De asemenea, dacă-ți intra ceva în ochi, scuipai de trei ori peste brațul drept și-ți ieșea din ochi acel lucru (Moldova). Ciudat este ca se proceda la fel, în

ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
scuipatul de la o femeie curată (care nu e la perioada) putea să ajute.Scuipatul se recomandă pentru ulciorul de la ochi: să-l scuipe pe bolnav un mezin și scapă astfel de el . De asemenea, dacă-ți intra ceva în ochi, scuipai de trei ori peste brațul drept și-ți ieșea din ochi acel lucru (Moldova). Ciudat este ca se proceda la fel, în mod tradițional și în diverse regiuni din Germania și în Italia. Se credea și că pușchelele, adică bubițele

ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
acel lucru (Moldova). Ciudat este ca se proceda la fel, în mod tradițional și în diverse regiuni din Germania și în Italia. Se credea și că pușchelele, adică bubițele dureroase ce se fac pe limbă, si aftele dispar dacă se scuipa aiurea de trei ori zicând: „Ptiu, acum să pieie!”. Tot astfel procedau și românii, după cum ne asigură Marcellus Empiricus: „Pușchelele care se fac pe limbă, să le atingi cu poalele tunicii pe care o porți zicând de trei ori: atât

ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]