5,506 matches
-
la inefabilele capcane ale poetului, capabil să-ți ofere mirajul cosmicității unui fir de praf. Și călătoria nu-i deloc confortabilă, căci materia este asaltată, zdruncinată, iar noi trecem razant pe lîngă pragul apocalipsului. Cine dorește să-l înțeleagă pe sculptorul Paul Neagu, ar trebui să-i citească poezia, aș zice, adevăratul jurnal al artistului, oglinda lui (deloc plană) hermeneutică. Asemeni lui Andrei Codrescu, pînă la un anumit punct, artistul trăiește între două lumi. Domiciliul lui se numește "hyphen", adică un
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]
-
depășit în favoarea includerii eului liric în discursul poetic, în trăirea intensă, extatică a artei: "Pe când alunec, m-avânt, zbor, deci/ Mor, și gem, și pier/ Mă agăț de catrafuse, regurgitate acolo, / Curs inversat, sfâșiat mă topesc un DO/ Extaz de sculptor în lemn, /Răzleață pasăre pe un cer străin". Pendulările tensionate, salturile metafizice, scăpărările hermeneutice, relaxările sporadice în paradoxale spații care amintesc de Alice în }ara Minunilor, configurează "temele" poeziei lui Neagu din anii optzeci, de departe cea mai fecundă perioadă
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]
-
stat întotdeauna așa de senin și nu stau nici acum. Dezbaterea continuă, "o dezbatere critică nesfârșită". Și iată că în marginea expoziției londoneze apare și contestarea calității de mare artist a lui Brâncuși. Acesta nu e mai mult decât un sculptor oarecare: " Brâncuși a fost un profitor supraevaluat al artei moderne. E deconcertant să aflăm că Brâncuși n-a însemnat mare lucru sau cel puțin nu a fost atât de bun precum a susținut lumea. El a fost considerat în mod
Brâncuși la Londra by Ion Igna () [Corola-journal/Journalistic/11823_a_13148]
-
al artei moderne. E deconcertant să aflăm că Brâncuși n-a însemnat mare lucru sau cel puțin nu a fost atât de bun precum a susținut lumea. El a fost considerat în mod obișnuit ca primul și cel mai mare sculptor modern, unul dintre giganții secolului XX, acolo sus, cu Picasso și Matisse. Lumea spune că el a așezat sculptura în era modernă și i-a dat un viitor" sau că "opera lui are o inefabilă frumusețe spirituală. Bine, oamenii pot
Brâncuși la Londra by Ion Igna () [Corola-journal/Journalistic/11823_a_13148]
-
unii l-au mai acuzat pe Brâncuși ca și-a ajustat impulsul inovator inițial la rafinamentul formal tipic Art Deco. Dl. Januszczak o spune și el, sugerând că meritul expoziției ar consta în alegerea lucrărilor pe care le-a făcut sculptorul cu mâinile sale din "tona de reproduceri proaste, scumpe și neautentice în bronz care au ieșit din atelierul lui". Nu-i vorbă, Brâncuși e azi sculptorul cel mai scump din lume, cât despre falsuri, la noi e plin de ele
Brâncuși la Londra by Ion Igna () [Corola-journal/Journalistic/11823_a_13148]
-
sugerând că meritul expoziției ar consta în alegerea lucrărilor pe care le-a făcut sculptorul cu mâinile sale din "tona de reproduceri proaste, scumpe și neautentice în bronz care au ieșit din atelierul lui". Nu-i vorbă, Brâncuși e azi sculptorul cel mai scump din lume, cât despre falsuri, la noi e plin de ele, chiar și pe la case mai mari. E o ambiție decentă, într-adevar, să alegi grâul de neghină, dar "rezultatul este o izbitor de sobră expoziție a
Brâncuși la Londra by Ion Igna () [Corola-journal/Journalistic/11823_a_13148]
-
cât de cât criticului londonez. Desigur, n-are pic de înțelegere, nici față de înțeleptul Brâncuși, căci aforismele lui nu-i plac deloc. Noi știm că această ipostază brâncușiană nu-i o poză. Milarepa și orizonturile orientale din comportamentul filozofic al sculptorului nu-i plac nici ele. Traduse, aforismele nu mai au probabil savoarea înțelesurilor din românește. De altfel, perspectiva românească lipsește cu totul din judecata criticului de la "Sunday Times". Dar Brâncuși în România este consistent și cu predilecție evocat în eseurile
Brâncuși la Londra by Ion Igna () [Corola-journal/Journalistic/11823_a_13148]
-
literară poate recunoaște exact apartenența unui scriitor în funcție de limba în care scrie, indiferent care este sursa imaginarului său și care sînt resorturile genezei unui text sau altul, în cazul artelor plastice lucrurile sînt mult mai complicate. Un pictor sau un sculptor, în mai mare măsură chiar decît muzicianul, este greu de localizat etnic și de subsumat unui grup cu o identitate anume, dacă el însuși nu intră efectiv în structurile, în comportamentul și în dinamica acelui grup. A vorbi acum, de
Instantanee by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12859_a_14184]
-
și ne făceam întuneric,/ gîturile ni s-au rotit ca niște fuse de tors în mîinile femeilor,/ ochii, ferestre prin care intra Venus din Queens,/ brațele ei dăruite de ape nu se vedeau, picioarele ei lungi lucrate cu migală de sculptor/ mii și mii de ani, dacă perfecțiunea ar fi putut exista,/ ea trecea atunci pe lîngă noi, gata să ne risipim/ peste cei ce ieșeau din metrou osteniți după o zi de lucru,/ n-a simțit privirile noastre, nici/ nu
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
românești din ultimile decenii și, totodată, obligă la o evaluare mult mai largă a gestului său artistic, dincolo de una sau de alta dintre preocupările sale stricte și în pofida faptului că atunci cînd se vorbește despre el este invocat, aproape mecanic, sculptorul. Dar în egală măsură s-ar putea aminti pictorul, desenatorul, teoreticianul, profesorul, actantul în happening și în performance, poetul ș.a.m.d. Personalitatea lui și întregul său profil cultural sînt abuziv minimalizate, însă, dacă ne referim doar la aspecte particulare
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
deplinătatea sa. Voluptățile artistului, vibrațiile sale în fața spectacolului firii sînt contrapunctate și chiar cenzurate pînă la un punct, de rigoarea geometrului și de aspirațiile unei inginerii suficientă sieși. Dar a-l privi pe Paul Neagu doar în ipostazele sale de sculptor, pictor sau grafician nu înseamnă mare lucru. Pentru că, așa cum am sugerat deja, el nu este un artist al secvențelor, ci un analist și un observator al marilor energii care pulsează în lucruri și în memoria lor pierdută. Asemenea lui Goethe
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
spațiu sacru instituit, Sultana Maitec pare un simplu accident al luminii, o întrupare provizorie a unor pîlpîiri a căror sursă directă se găsește în mecanica abstractă a spațiului și în geometria elementară a lumii. Față de rafinatul, dar și de pădurosul, sculptor, venit dintr-un Nord auster și rece spre a capta cu radarele sale cît mai multă vibrație și energie, Sultana Maitec pare o făptură deșertică, descendenta directă a unor principii pure care își caută acum o rațiune de a fi
Un simplu accident al luminii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13012_a_14337]
-
Sighet sau Vatra Dornei. Apoi, circulația doctrinei nu mai poate fi urmărită În difuziunea ei. Ceea ce Însă Brâncuși moștenise prin obârșii și dincolo de ele se pierduse În negura vremurilor până la strămoșii strămoșilor. Numai Într-un asemenea context motivat deducem reticența sculptorului de a-și publica mărturiile aforistice. Și totuși... În 1980, la Editura „Scrisul Românesc”, din Craiova, Constantin Zărnescu a tipărit cartea Aforismele și textele lui Brâncuși, 250 de pagini, cu o prefață de Marin Sorescu. Criticul din Cluj-Napoca preciza că
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
aforisme, publicate de Carola Giedion - Welcker și altele recuperate din mers, pe care editorul le-a grupat tematic Despre artă (de la 1 la 69), Despre viață (de la 170 254). Întârzierea cu care se produsese tipărirea aforismelor a fost datorată exclusiv sculptorului Însuși. Brâncuși „susținea, potrivit unei credințe mai vechi, că orice idee, odată scrisă, Își pierde caracterul oral, viu, de circulație permanentă și șlefuire continuă, devine un lucru Închis , mort, În zidul de cărți, din bibliotecă”. Cum multe dintre aforisme - adevărate
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
deschid ochiul Înăuntru, spațiul nemăsurabil și de necuantificat, nu pot Înțelege sculpturile brâncușiene. Contemplația austeră nu-i ajută cu nimic dincolo de cercul strâmt al existenței. Zicea Brâncuși: Deductiv, am reținut doar câteva rostiri brâncușiene, circumscrise viziunii de arhitect, pe care Sculptorul le-a notat, ele devenind o portiță de deschidere a unei gândiri mereu neliniștite. În ultimul aforism (41) sunt reunite câteva noțiuni de geometrie-n spațiu, specifice, intrinseci, atât arhitecturii, cât și sculpturii. Dacă Schelling definea arhitectura drept muzică solidificată
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
o idee ce iradiază dintr-un cuvânt-embrion. Luăm câteva exemple: logosul, relevat biblic prin Cuvânt („Sfântă floare / de cais/ Înflorit În decembrie...// Nu urcăm noi / din rădăcinile pământului, / trunchiul și floarea legănând/ pruncul Cuvântului?... - Leagănul); geniul, cu trimitere directă la sculptorul Brâncuși („Brâncuși / trecea pe drum / supărat / că lovise / o piatră. / Și Piatra, / ridicându-se, / L-a Însoțit / toată viața”. - Piatra). Aș Încadra, fără rezerve, Într-o altă temă - cea a umbrei , atât de prolifică În epoca medievală a Europei Occidentale
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
Reproducem textul din numărul pe ianuarie al revistei Destine literare editorialul „2008 AN AL MARILOR PIERDERI” ...Despre maestrul Vasile Gorduz, sculptor de valoare mondială, profesor universitar la Universitatea Națională de Arte, câștigător a numeroase premii naționale și internaționale, membru onorific al Asociației Canadiene a Scriitorilor Români, știam de multă vreme că se lupta cu un cancer la gât. Se pare că
2008 - AN AL MARILOR PIERDERI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1558]
-
oțetari, zăpadă, fire de iarbă, nori, ploaie („a nins indolent și frumos, ca Într un basm nordic”); dar și la „natura” din odaie, Începând cu moliile, mai cu seamă Însă la obiecte și obiective cultural turistice: muzee În aer liber, sculptori, pinacoteci. Revelația acestora din urmă a căpătat interes permanent după sejururile oficiale din Italia și Franța, Grecia. Dacă până la ieșirea din țară, nominalizarea miturilor o realiza prin și din cărți (Paler notând, fie și În treacăt, că n-are imaginație
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
În el bucăți de marmură necioplite, altele cioplite Într-o formă incipientă. De asemenea atelierul lui Îți sugerează de la Început imaginea unui interior țărănesc. Între scenă și atelier se vede un geam, un fel de perete de sticlă transparentă, iar sculptorul și obiectele care formează interiorul atelierului său se văd prin acest geam, care-ți poate sugera incomunicabilitatea sau cerul. Sau că ceea ce se Întâmplă pe scenă se petrece În cealălaltă dimensiune. Pe toată durata spectacolului se va vedea sculptorul stând
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
iar sculptorul și obiectele care formează interiorul atelierului său se văd prin acest geam, care-ți poate sugera incomunicabilitatea sau cerul. Sau că ceea ce se Întâmplă pe scenă se petrece În cealălaltă dimensiune. Pe toată durata spectacolului se va vedea sculptorul stând pe scaunul său, sau În picioare, și cioplind. Sau mișcându-se prin atelier, ori odihnindu-se, sau fumând, iar gândurile și ideile lui, limbajul său interior se vor auzi În sală ca venind dintr-un difuzor, sau din mai
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
haos, o destrămare a substanței și a formei? (mică pauză) De aia Îmi place piatra. (gândurile Îi curg molcom, tace un timp, oftează) CONSTANTIN BRÂNCUȘI: (privind În zare, cu o expresie de milă pe chip) Să mulțumesc Domnului că sunt sculptor. (i se aude respirația obosită) De fapt de ce să-i mulțumesc? (după un timp, pe drum se aude trecând un car, scârțâind) Așa trebuia să fie, așa trebuia să se Întâmple... Este bine să iei lucrurile ca și cum așa ar fi
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
voi duce. (Tace deodată. Se aude melancolic și trist susurul unei ape de munte) Mă uit la lume de sus, parcă aș sta mereu pe un munte de unde aș privi lumea În zare... Mă gândesc la truda și la menirea sculptorului. (vocea Îi devine deodată Încețoșată, impersonală) Să sculptăm lumea, să sculptăm scoarța pământului și să-i dai pământului chip de om. Iar el să zboare așa, cu chipul de om, prin univers. Însă mă gândesc mai ales la sculptarea lumii
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
trebuie să fie un artist. El trebuie să fie amândouă lucrurile deodată. (un fulger spintecă cerul) Deh, cum se poate răspunde la Întrebarea aceasta, de ce am venit noi, oamenii, În timp? (se aude un tunet Înfundat, prelung, care zguduie pământul, Sculptorul pare a nu-l auzi) Este ușor să răspunzi, ca filozof, la Întrebarea aceasta, mult mai greu este să răspunzi ca artist. (respiră adânc, gâjâit, ca și cum și-ar lua avânt) Să presupunem că există Dumnezeu, și El ne-a creat
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
pe care se fundamentează, umbra pe care o ascunde și peste care se și distinge (sonor). În tăcere sunt înglobate toate sunetele, ca posibilitate. De aceea, tăcerea ne acordează în vederea ascultării oricărei OS, ca articulare de gând. Parafrazându-l pe sculptorul Constantin Brâncuși, care spunea: “Priviți lucrările mele până ce le vedeți”, autorul operelor sonore ar putea zice: Tăceți-le până ce le veți putea auzi! Ascultarea OS ca mod de finalitate sau cadențialitate, reprezintă și stadiul unui al patrulea nivel de interpretare
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
de Cernăuți - pare gândit și proiectat de un arhitect inițiat în tainele lui Zalmoxe - întemeiat, adică, pe Iubire și Iertare -, apoi construit după criterii, principii și reguli poate doar de Meșterul Manole știute, păstrate și apărate cu sfințenie. Autorul copertelor, sculptorul Gheorghe Zărnescu, a ales ca fontă (culoare de fond) o nuanță domoală ca o cataplasmă de argilă vag argintie. În centrul optic al copertei I a plasat reproducerea unei lucrări de artă plastică de certă valoare estetică (un soi de
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]